27 matches
-
Șerban, vornicul moldovean Bucioc, hanul tătarilor, bulucbașa de ieniceri Selim, bulucbașa de akingii Ibrahim, generalii Noranim și Acșagîr. Pe două rânduri de perne, mai sus decât toți ceilalți, ședea Schender pașa. Purta o za de Damasc, sub care se vedea binișul stacojiu, lung, cu mânecile largi și despicate strâns pe bust și larg în poale, căptușit cu blană de capră. Șalvarii îi erau verzi, ca semn distinct al înaltei sale funcții, iar cizmulițele ușor încovoiate erau galbene. Coiful, înconjurat cu un
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
Rădoi Sergiu, cetățean german, născut la 3 ianuarie 1931 în localitatea Frăsinet, județul Ilfov, România, fiul lui Teodor și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 63111 Rodgau, Kolnerstr. 2. 13. Desaga Ioan-Mircea, apatrid, născut la 6 martie 1958 în localitatea Biniș, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Ioan și Viorica, cu domiciliul actual în Germania, 83395 Freilassing, Sudetenplatz 3. 14. Desaga Ana, apatrid, născută la 2 septembrie 1959 în localitatea Sopotu Vechi, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Pistrila Matei și Ana, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129327_a_130656]
-
data de 15 octombrie 1952 în localitatea Piatra-Olt, județul Olt, România, fiul lui Aurel și Elena, domiciliat în prezent în Suedia, Gotteborg, str. Hagaoster nr. 30, 41122. 198. Desagă Ion Mircea, născut la data de 8 martie 1958 în localitatea Biniș, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Ion și Viorica, domiciliat în prezent în Germania, 8240 Schonau a Konigssee, Seestr. nr. 52. 199. Duca Lucia Dana, născută la data de 7 martie 1959 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Matic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202164_a_203493]
-
Localități componente: Oțelu Roșu, Cireșa Sat ce aparține orașului: Mal Comuna Băuțar Sate: Băuțar, Bucova, Cornișoru, Preveciori Comuna Berzovia Sate: Berzovia, Fizeș, Gherteniș Comuna Brebu Sate: Brebu, Apadia, Valeadeni Comuna Copăcele Sate: Copăcele, Ohaha-Mâtnic, Ruginosu, Zorile Comuna Doclin Sate: Doclin, Biniș, Tirol Comuna Ezeriș Sate: Ezeriș, Soceni Comuna Fârliug Sate: Fârliug, Dezești, Duleu, Remetea-Pogănici, Scăiuș, Valea Mare Comuna Glimboca Sat: Glimboca Comuna Marga Sate: Marga, Vama Marga Comuna Măureni Sate: Măureni, Șoșdea Comuna Ocna de Fier Sat: Ocna de Fier Comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Rhonstr. 46, cu ultimul domiciliu din România, în municipiul București, str. Apeductului nr. 12, bl. E7, ap. 18, sector 6. (266/2005) 51. GIURA GABRIELA, fiica lui Rizea Marin și Iuliana, născută la data de 18 septembrie 1960 în localitatea Biniș, județul Caraș-Severin, România, cu domiciliul actual în Austria, 1170 Wien, Nesselgasse 1/21-22, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Bocșa, str. Mihai Viteazu nr. 13, județul Caraș-Severin. (250/2005) 52. GIURA IOSIF, fiul lui Giura Iosif și Eugenia, născut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171501_a_172830]
-
aceste haine după foaia ce să trimisă dumneavoastră, pentru care foarte rugăm pă coconița ca să binevoiască a face nește haine. Și să ne ierți coconiță de supărarea ce facem dumneavoastră. Și mai rugăm pă coconița de va alege conurile de la biniș și alale giubeli, căci să prăpădesc fețele. Și hainele miresei să se facă bune... că destui bani sunt.“ Scrisoa ea este completată cu salutări și urări de sănătate transmise familiei, adică dumnealui paharnicului, plus un scurt reproș pierdut printre toate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
două rânduri de haine, toate blănite cu samur. Trebuie specificat că un rând de haine presupune un fel de costum compus din dimensiuni pro priu-zisă și un anteriu ce se purta peste aceasta. În Cazul de față se adaugă un biniș pentru fiecare rând, adică o haină boierească lungă, blănită cu samur și purtată la solemnități de care mirea sa nu se poate în nici un fel dispensa. Și find că ginerelui i se pare că a alocat bani cam mulți, cere
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
satin), țesută din fire de mătase, adesea în florată. balaș = rubin. belacoasă = stofă prețioasă italienească din fire de mătase și aur în diferite culori. besactea = lădiță frumos lucrată și ornamentată cu pietre prețioase bimbașă = căpetenie peste o mie de oameni. biniș = haină lungă și luxoasă de ceremonie și paradă, din postav, fărămâneci sau cu mânecile despicate și îmblănite pe margini. bohcealâc = legătură în care erau strânse darurile oferite mirelui sau nașilor. bogasiu= materie colorată și lustruită. bu luc ba șă = co
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu atât mai vizibile, iar semnificația lor cu atât mai profundă. Este locul, pentru un spor de claritate, să disociem două noțiuni, pe care uzul curent le confundă: demodat și anacronic. Redingota lui Nicolae Golescu ne apare astăzi ca demodată. Binișul lui Dinicu Golescu e, în schimb, anacronic. În primul caz, confruntăm mental două variante ale unui tip vestimentar unic. În celălalt - două tipuri vestimentare distincte. Meteorologia veacului XIX se arată nițel cam sucită: vântul occidentalizării bate inițial de la est și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
boieri bătrâni, care ar răci dacă ar înlocui blana orientală cu fracul sau cu haina ușoară de pichet“ (Din Modova). Într-un orășel din Muntenia, în ajunul Unirii, Pantazi Ghica înregistra și el prezența insolită a ultimilor „boieri bătrâni, cu biniș, giubea și șalvari, căror le lipsește numai ișlicul“ (Un boem român). Pe acesta din urmă, cum știm, păstrătorii vechiului port îl înlocuiseră de mult timp cu șapca. Dar dacă, în 1841, J.A. Vaillant interpreta adoptarea ei ca un semn
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
chip în care întâmpină viitorul... Contemplate în schimb de la oarecare distanță, faptele capătă culoarea legendei. Unii cred că-l pot numi pe însuși inițiatorul mișcării de înnoire: „Iancu Roset - scrie Cezar Bolliac - a fost cel întâi boier care a lepădat binișul și ișlicul pentru frac și pălărie“ (Trompeta Carpaților, 1866, nr. 437); alții trec la letopiseț pe cei din urmă cavaleri ai vetustății: „Boieri mari ca banul Iordache Filipescu și Alexandru Ghica «Barbă Roșie» au purtat până la moarte, sub domnia lui
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ortodoxe române din Petroman, Bichigi, Curtea, Coșevița, Pietroasa, Surducu Mic, Temerești, Zolt, Buziaș, Herendești, Jabăr, Jdioara, Sălbăgel, Timișoara - Fratelia, Timișoara-Vii 1, Timișoara - Vii 2, Timișoara -Plopi, Dragșina (județul Timiș) și cele din Măgura, Obreja, Poiana, Prisaca, Rusca Teregova, Bârza, Zervești, Biniș, Câlnic, Giugiova (județul Carș-Severin). Tot la acest praznic are loc și hramul penitenciarelor. ( L. S.) Sf. Mir Sâmbătă, 28 iunie, Msgr. Böcskei László, vicar general al Episcopiei romano-catolice de Timișoara, va vizita parohia romano-catolică Țipari și va administra Sf. Sacrament
Agenda2003-26-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281173_a_282502]
-
bisericile ortodoxe române din localitățile Petroman, Bichigi, Curtea, Coșevița, Pietroasa, Surducu Mic, Temerești, Zolt, Buziaș, Herendești, Jabăr, Jdioara, Sălbăgel, Timișoara - Fratelia, Timișoara - Vii 1, Timișoara - Vii 2, Timișoara Plopi, Dragșina (județul Timiș), Măgura, Obreja, Poiana, Prisaca, Rusca Teregova, Bârza, Zervești, Biniș, Câlnic, Giurgiova (județul Caraș-Severin). ( L. S.) Tombola „Praktiker“ La sfârșitul săptămânii trecute a fost desemnat și premiat câștigătorul tombolei organizate de firma „Praktiker“ în perioada 21 mai-10 iunie, cu ocazia deschiderii magazinului din Timișoara. Timișoreanul Rolland-Ciprian Bilți a obținut o
Agenda2004-26-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282591_a_283920]
-
române din localitățile Petroman, Bichigi, Curtea, Coșevița, Pietroasa, Surducu Mic, Temerești, Zolt, Buziaș, Herendești, Jabăr, Jdioara, Sălbăgel, Timișoara - Fratelia, Timișoara - Vii I, Timișoara - Vii II, Timișoara - Plopi, Dragșina (județul Timiș), Măgura, Obreja, Poiana, Prisaca, Rusca Teregova, Bârza, Sasca Montană, Zervești, Biniș, Câlnic, Giurgiova (județul Caraș-Severin). ( L. S.) Spectacol Cu ocazia Zilei Penitenciarelor, în data de 23 iunie, de la ora 19,30, în curtea penitenciarului de pe str. Popa Șapcă are loc spectacolul „Ai grijă de tine“. Evenimentul este organizat de conducerea Penitenciarului
Agenda2006-25-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285086_a_286415]
-
moarte, prezent fiind în mai toate ritualurile, iar valențele lui de obiect folositor în gospodărie sunt întotdeauna dublate de cele estetice și de sensuri mai profunde. În cele câteva vitrine, am așezat exponate din patru importante centre de olărit - din Biniș, județul Caraș-Severin, vin vasele nesmălțuite, cu motive geometrice, din Jupânești, ceramică de Lipova-Arad și Sasca Montană, dar și piese decorative românești și germane“, explică tânăra muzeografă Diana Băcilă, coordonatoarea expoziției. Chiupuri înalte, străchini uriașe pentru preparatul cârnaților, ulcioare grațioase cu
Agenda2005-52-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284535_a_285864]
-
maeștri cunoscuți, ne-a explicat dl Viorel Popescu, directorul muzeului. Primii doi profesori vor fi Alexandru Perța Cuza, cunoscutul făcător de troițe, care îi va școli pe cei ce vor să învețe sculptura în lemn, și Ionică Stepan, olarul din Biniș, care va învârti cele două roți pe care le-avem aici ca să arate doritorilor cum se-nsuflețește lutul și cum se naște ceramica populară. Asta la partea practică, pentru că lecțiile vor însemna și teorie: despre esențele lemnoase cele mai des
Agenda2004-28-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282623_a_283952]
-
secol XIX ne apar astăzi pitorești, dar, în cea mai mare parte, greu accesibile. Motivul e unul simplu și cît se poate de evident: cuvintele pe care scriitorii epocii le folosesc ne sînt acum complet necunoscute. Ceacșiri, fermenea, giubea, taclit, biniș, contoș, tătarcă - iată doar cîteva nume ale unor pise vestimentare, absolut obligatorii în ținuta boierească pe care Țările Române o păstrează pînă tîrziu, către mijlocul secolului al XIX-lea, în ciuda accentuatei europenizări. Dicționarele glosează astfel de termeni ca arhaisme și
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
182 Apața 1.651 Viștea - Ucea 2.640 Sâmbăta - Viștea 5.190 Vlădeni - Dumbrăvița 3.480 Breaza - Sâmbăta 2.547 Veneția - Șercaia 3.947 TOTAL JUDEȚ: 29.601 4.05 Județul Caraș-Severin Vrani - Mercina 4.330 Vicinic 1.817 Bocșa - Biniș - Doclin 1.477 Vărădia - Secășeni 2.100 Cadar - Remetea 1.782 TOTAL JUDEȚ: 11.506 4.06 Județul Covasna Brateș - Ghelința 10.171 TOTAL JUDEȚ: 10.171 4.07 Județul Gorj Budieni 3.775 TOTAL JUDEȚ: 3.775 4.08
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
bisericilor ortodoxe române din localitățile Petroman, Bichigi, Curtea, Coșevița, Pietroasa, Surducu Mic, Temerești, Zolt, Buziaș, Herendești, Jabăr, Jdioara, Sălbăgel, Timișoara - Fratelia, Timișoara - Vii 1, Timișoara - Vii 2, Timișoara Plopi, Dragșina (județul Timiș), Măgura, Obreja, Poiana, Prisaca, Rusca Teregova, Bârza, Zervești, Biniș, Câlnic, Giurgiova (județul Caraș-Severin). La praznicul Sf. Petru și Pavel se sărbătorește și hramul penitenciarelor. ( L. S.) Sf. Mir Duminică, 26 iunie, Msgr. Böcskei László, vicar general al Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara, va vizita două filiale ale parohiei romano-catolice din
Agenda2005-26-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283876_a_285205]
-
expuse pentru vizitatorii sosiți, ca de altfel în fiecare an, din toate colțurile lumii. Profesorul Popescu își amintește de o delegație militară chineză care a admirat ore în șir nestematele create de vestiți artiști populari cum sunt Ionică Stepan din Biniș și Alexandru Perța Cuza din Târgu Lăpuș. Tot de harul meșterilor populari ține și poarta sculptată, cu arcada și inscripțiile etniilor conlocuitoare, reprezentate în muzeul timișorean, de altfel primul compartiment de acest fel din țară. În această primăvară și-a
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
la cea de-a șasea ediție a Festivalului Național de Meșteșuguri și Artă Tradițională. „Cu obiecte de ceramică specifice zonei lor de apartenență vor veni olari din Baia Mare, Hunedoara, Horezu, dar și din Banat, căci celebrul meșter Ionică Stepan din Biniș va fi din nou alături de noi“, ne spune muzeograful Maria Mândroane. „Vor aduce măști populare Ana Negoiță din Sibiu, dar și artiști din Câmpulung-Muscel, ouăle încondeiate din Moldova vor răsfăța și ele privirile vizitatorilor, la fel ca țesăturile populare realizate
Agenda2006-33-06-01-cultura invaamant () [Corola-journal/Journalistic/285115_a_286444]
-
și Aluna. Pann făcea "metafore", antropomorfizând, cum e cazul în portretul cepei: Cum simți aceasta Ceapa, totodată, Cum e din natură foarte veninată, Se-mbrăcă îndată, iute, cu mânie, Douăsprece haine puse de dimie, Și cămăși atâtea albe, subțirele, Îmbrăcând binișul roșu peste ele, Pieptenă și barba-și albă și bătrână, Scuturînd-o bine de pământ, țărână. Metoda fundamentală este aglomerarea de sentințe, grămădirea aproape monstruoasă de aforisme pe o idee inițială și printr-o asociație foarte largă, alinierea lor după un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Vernești Vispești Zărnești/ Cemăteșe Zidud Zilișteanca Zoița Zorești JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN Dobraia Bigăr Bănia Apadia Băuțar 23 August/ Zăvoi Dolina Cârșie Bogăltin Berliște Bucoșnița Armeniș Ineleț Crușovița Boina Belobreșca Bucova Barza Valea Ravensca Gărâna Brădet Berzasca Ciuta Berzovia Zănogi Odăi Calina Biniș Fizeș Brebu Ravensca Cărbunari Bogodinț Iablanița Buchin Rachița Comereva Boivașnița Marga Constantin Daicoviciu �� Sîancilova Copăcele Borlova Ocna De Fier Cornea Urzicari Cornișor Borlovenii Noi Plugova Domașnea Valea Roșie Cozla Borlovenii Vechi Prisian Gârliște Delinești Bozovici Tărnova Gherteniș Dezești Brezon Ticvaniu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
182 Apața 1.651 Viștea - Ucea 2.640 Sâmbăta - Viștea 5.190 Vlădeni - Dumbrăvița 3.480 Breaza - Sâmbăta 2.547 Veneția - Șercaia 3.947 TOTAL JUDEȚ: 29.601 4.05 Județul Caraș-Severin Vrani - Mercina 4.330 Vicinic 1.817 Bocșa - Biniș - Doclin 1.477 Vărădia - Secășeni 2.100 Cadar - Remetea 1.782 TOTAL JUDEȚ: 11.506 4.06 Județul Covasna Brateș - Ghelința 10.171 TOTAL JUDEȚ: 10.171 4.07 Județul Gorj Budieni 3.775 TOTAL JUDEȚ: 3.775 4.08
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260464_a_261793]
-
deschideri (2 x 10 m), o lățime de 4 m pe │ │ │ │ │drumul de acces din DN 58 B în cartier Colțani. Refacere culee amonte + aval (subspălare) la 3 podețe în Valea │ │ │ │ │Țiganilor și 3 podețe în Valea Popii, în sat Biniș Refacere taluz drum agricol Tău (Tăului) pe 0,02 km, sat Soceni │ │ │ │ │(avariat, aparține domeniului public al comunei Ezeriș) Refacere străzi sat Fârliug, pe 1,5 km ���Comuna Fârliug │ 7 Refacere străzi sat Dezești, pe 0,5 km Refacere străzi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278116_a_279445]