72 matches
-
evoluție a concentrațiilor" (Representative Concentration Pathways - RCPs) pornește de la concentrațiile viitoare de aerosoli și gaze cu efect de seră (Figura 1.1). Scenariile RCP sunt folosite simultan, fie de modelele geosistemului pentru a explora schimbările viitoare ale răspunsurilor fizice și biogeochimice la schimbarea compoziției atmosferice și a forțajului radiativ, sau de modelele de evaluare integrată pentru a explora scenariile socio-economice alternative care ar rezulta în astfel de modificări viitoare ale compoziției atmosferei (Figura 1.3) (Moss et al., 2008). Scenariile socio-economice, cunoscute
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
client, pentru un anumit eveniment. Biodiversitatea a suferit modificări radicale în compoziție, iar acest lucru nu are impact doar în ceea ce privește bogăția de specii și, în special cele de interes pentru conservare, dar are efecte și asupra proceselor biogeochimice. Se schimbă astfel retorica dintr-una care s-a concentrat aproape exclusiv pe conservarea speciilor până la cea care recunoaște contribuția funcțională a biodiversității la reziliența proceselor relaționale și funcționale ale planetei*54. *54 Comisia Europeană, Standing Committee for Agricultural Research
PLANUL DE ACȚIUNE din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276965]
-
suplimentare de prezervare, speciile pescuite în prezent (pești și crustacee) ar putea să dispară aproape toate până prin anul 2048. Diminuarea excesivă a biodiversității marine fragilizează ecosistemele marine și, prin urmare, climatul întregii planete deoarece mările și oceanele sunt esențiale ciclurilor biogeochimice, așa cum este cel al oxigenului! Unii specialiști estimează că o conversie sau o substituire a ecosistemelor vechi în ecosisteme standardizate (o despădurire urmată de monocultură intensivă etc.) are efecte negative mai mari asupra biodiversității decât supraexploatarea speciilor sau degradarea ecosistemelor
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
îi grăbească dispariția. Exemplele pot fi înmulțite. O întreagă serie de mecanisme economice care funcționează corect atîta timp cît nu sînt atinse limitele mediu-lui încetează să mai funcționeze cînd se ajunge la această frontieră. Dincolo de economic, mai există realitatea ciclurilor biogeochimice, lanțurile alimentare, legile viului pe care puteam să le ignorăm cîtă vreme nu le amenințam. Dar, din momentul în care lucrurile nu mai stau așa, economia trebuie să se ocupe de această problemă. Așadar legile de reproducere ale viului și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
legile viului pe care puteam să le ignorăm cîtă vreme nu le amenințam. Dar, din momentul în care lucrurile nu mai stau așa, economia trebuie să se ocupe de această problemă. Așadar legile de reproducere ale viului și marile cicluri biogeochimice fac parte dintre preocupările sale. Sînt domenii în care nu mai beneficiem de ajutorul monedei. Trebuie să ne creăm "valorimetre" non-monetare, iar acest fapt ne conduce la a preconiza, spre exemplu, un calcul în termeni energetici: a calcula în kilocalorii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
păstreze echilibrele, un univers care se degradează și unul animat de o mișcare de distrugere creatoare se conduc în același mod? Concepția aceasta din urmă ar trebui, după mine, să ni se impună astăzi. Degradarea energiei solare însuflețeste marile cicluri biogeochimice și per-mite dezvoltarea vieții. Structurile disipative ale lui Prigogine reprezintă energia care se cheltuiește pentru a crea forme și structuri, matematica lui René Thom e una a morfogenezei; Henri Altan și von Foerster înseamnă principiul "ordinii sau complexificării prin zgomot
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
umane). Ecosistemele terestre sunt puternic influențate de climă, iar modificările climei și variația concentrației de dioxid de carbon în atmosferă pot provoca modificări în structura și funcțiile ecosistemelor terestre. La rândul lor, aceste modificări influențează sistemul climatic prin diverse procese biogeochimice, acestea implicând schimburi de GES (CO2, CH4, N2O) între sol și atmosferă, precum și prin intermediul unor procese biogeofizice care implică schimburi de apă și energie. Cum rezultă din cel de-al 4-lea Raport Global de Evaluare al Grupului Interguvernamental privind
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
întinse înapoi, până la începutul vieții, și înainte, până la semiosfera globală viitoare. 10. Totalitatea „duetelor contrapunctice” formează sfera de comunicații semiosfera Biosfera este înțeleasă ca o rețea globală de interconexiuni, ca un circuit al elementelor chimice prin organisme și mediu (circuit biogeochimic). Rămân însă multe aspecte care scapă înțelegerii noastre. Structurile chimice, structurile minerale și cele organice au valoare intrinsecă, nu atât prin compoziția și organizarea lor, cât prin semnalele pe care le emit și semnificația lor. Una și aceeași substanță chimică
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
A 7. MULTIPOL TEHNOLOGIC REGIONAL @ "DUNĂRE - DELTA DUNĂRII - MAREA NEAGRĂ" 7.1. Ecosistemul Mării Negre: - parteneriat în elaborarea de tehnologii pentru valorificarea zonala, protecție în raport cu patologia profesională evocata. 7.2. Mediul marin și delta, tehnologii specifice: - cunoașterea, monitorizarea și managementul proceselor biogeochimice și a ecosistemelor caracteristice pentru Dunăre, Marea Neagră și Delta Dunării; - biodiversitatea în ecosistemele caracteristice pentru Dunăre, Delta Dunării și Marea Neagră, conservarea acestora; - restaurarea habitatelor, fluvial, deltaic și marin. 7.3. Sistem de comunicații între țările limitrofe: - dezvoltarea transporturilor regionale în
HOTĂRÎRE Nr. 1095 din 30 decembrie 1995 privind aprobarea Programului naţional de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică "ORIZONT 2000". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113640_a_114969]
-
interacțiunile biologice sau în spectrul de gazdă; 7. efectele cunoscute sau prevăzute asupra organismelor care nu sunt țintă în mediu, impactul la nivel populațional al compețitorilor: prădători, gazde, simbionți, dușmani, paraziți și patogeni; 8. implicații cunoscute sau prevăzute în procesele biogeochimice; 9. alte interacțiuni potențial semnificative cu mediul. V. Informații privind monitorizarea, controlul, tratamentul deșeurilor și planurile cuprinzând măsuri ce se impun în caz de urgență A. Tehnici de monitorizare: 1. metode pentru detectarea organismelor modificate genetic și pentru monitorizarea efectelor
LEGE nr. 214 din 19 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141953_a_143282]
-
bolilor infecțioase și/sau apariția unor noi surse ori vectori patogeni; - compromiterea acțiunii profilactice sau terapeutice a unor tratamente, cum ar fi de exemplu: transferul genelor ce conferă rezistență la antibioticele utilizate în medicină umană și veterinară; - efecte asupra circuitelor biogeochimice, în special pentru circuitele carbonului și azotului, prin modificarea capacității solului de descompunere a materiei organice. Efectele negative pot apărea în mod direct sau indirect, prin diverse modalități care pot constă în: - răspândirea organismelor modificate genetic în mediu; - transferul materialului
LEGE nr. 214 din 19 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141953_a_143282]
-
efecte negative asupra sănătății animalelor, ce pot apărea imediat și/sau cu întârziere ca urmare a consumului de furaje care constau sau conțin organisme modificate genetic și consecințele acestui consum asupra lanțului furajer/alimentar; 8. posibilele efecte negative asupra proceselor biogeochimice, ce pot apărea imediat și/sau cu întârziere ca urmare a posibilelor interacțiuni directe și indirecte dintre organismul modificat genetic și speciile-ținta și non-ținta, aflate în vecinătatea sitului în care este introdus acesta; 9. posibilul impact asupra mediului ce poate
LEGE nr. 214 din 19 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141953_a_143282]
-
posibilele efecte negative asupra sănătății animalelor ce pot apărea imediat și/sau cu întârziere ca urmare a consumului de furaje care constau din sau conțin PSMG și consecințele acestui consum asupra lanțului furajer/alimentar; 8. posibilele efecte negative asupra proceselor biogeochimice, ce pot apărea imediat și/sau cu întârziere ca urmare a posibilelor interacțiuni directe și indirecte dintre PSMG și speciile-ținta și non-ținta aflate în vecinătatea sitului în care sunt introduse acestea. 9. posibilul impact asupra mediului ce poate apărea imediat
LEGE nr. 214 din 19 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141953_a_143282]
-
că noi cunoaștem aproximativ 13% din biodiversitatea Terrei. Biodiversitatea nu este distribuită uniform în timp și în spatiu. Acest lucru face foarte dificil studiul biodiversității. Pentru a înțelege distribuția și dinamica bidiversității trebuie să ținem cont de procesele ecologice, geologice, biogeochimice și evolutive, dar și de modul cum ele interacționează (Dan Cogălniceanu, 1999). Identificarea și descrierea speciilor noi a fost un proces dinamic care a evoluat în timp, numărul speciilor crescând permanent. Deși de-a lungul timpului s-au acumulat numeroase
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
procese de acumulare și concentrare în componentele biologice ale ecosistemelor devin cu atât mai periculoși cu cât sunt mai rezistenți la degradare. Procesele de deteriorare, în ansamblu, determină o scădere a cantității de energie care intră in ecosistem, modifică circuitele biogeochimice esențiale și au consecințe negative asupra echilibrului ecologic global, conducând către o scădere continuă a capacității ecosferei de a întreține viața. Se consideră că ceea ce denumim generic la ora actuală “impactul activității umane asupra mediului”, reprezintă de fapt aspectele negative
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
foarte complexă; prin efectele pe care le au pesticidele asupra fluxului de energie, a circuitului nutrienților sau asupra autocontrolului biocenozei, acestea deteriorează adesea rețelele trofice care reprezintă practic compartimentul de ciclare a elementelor minerale, conducând la modificări profunde ale circuitelor biogeochimice. De exemplu, în cazul circuitului oxigenului în ecosistemele acvatice, acesta este afectat ca urmare a diminuării procesului de înmulțire a algelor dacă se aplică pesticide, deci o scădere a cantității de oxigen pe care acestea ar putea-o produce. Scăderea
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
calități ale solurilor, la nivel județean și național; ... g) monitoringul capitalului natural specific solului și sisteme de audit; ... h) caracteristicile pedogeochimice ale unor teritorii de interes; ... i) harta microzonelor pedoclimatice, a ecoregiunilor și altor structuri pedogeoclimatice; ... j) hărți pedogeochimice și biogeochimice la diferite scări; ... k) elaborarea de documentații pentru înființarea de rezervații naturale pentru diferite tipuri de sol în marile unități pedoclimatice; 3. nutriția plantelor și fertilizarea solului, prin: a) optimizarea fertilității solului și nutriției minerale a plantelor prin aplicarea de
REGULAMENT din 26 august 2004 de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160997_a_162326]
-
calități ale solurilor, la nivel județean și național; ... g) monitoringul capitalului natural specific solului și sisteme de audit; ... h) caracteristicile pedogeochimice ale unor teritorii de interes; ... i) harta microzonelor pedoclimatice, a ecoregiunilor și altor structuri pedogeoclimatice; ... j) hărți pedogeochimice și biogeochimice la diferite scări; ... k) elaborarea de documentații pentru înființarea de rezervații naturale pentru diferite tipuri de sol în marile unități pedoclimatice; 3. nutriția plantelor și fertilizarea solului, prin: a) optimizarea fertilității solului și nutriției minerale a plantelor prin aplicarea de
HOTĂRÂRE nr. 1.375 din 26 august 2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160996_a_162325]
-
asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic. 2. Igiena solului: relația între structura fizică, compoziția chimică și biologică și sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică și biologică a solului și efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. 3. Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
umane. ● Radiații neionizante: radiofrecvențe, infraroșii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de acțiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătății umane, măsuri de prevenire și de combatere a efectelor nocive. ● Igiena solului: relația între structura fizică, compoziția chimică și biologică și sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică și biologică a solului și efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. ● Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
în medicina umană sau veterinară [vezi, de exemplu, pct. II.A.11 lit. e) și pct. II.C.2 lit. i) pct. (iv) din anexa nr. 3A la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2007 ]; - efecte asupra biogeochimiei (cicluri biogeochimice), în special asupra ciclului carbonului și azotului prin modificarea descompunerii materiei organice din sol." Anexele nr. 3A și 3B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2007 conțin exemple privind efectele adverse potențiale, specificate anterior. Majoritatea pericolelor identificabile (caracteristicile
ORDIN nr. 1.829 din 21 noiembrie 2007 pentru aprobarea Îndrumarului privind evaluarea riscurilor asupra mediului şi sănătăţii umane, datorate introducerii deliberate în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193426_a_194755]
-
pe piață); - tipul de OMG (de exemplu, microorganisme modificate genetic, plante superioare anuale, plante superioare perene, animale superioare, OMG cu o singură sau cu multiple modificări, unul ori mai multe tipuri de OMG); - tipul general al habitatului (de exemplu, statutul biogeochimic, clima, disponibilitatea partenerilor de încrucișare în interiorul și în afara speciei, centrele de origine, legătura dintre diverse habitate); - tipul habitatului agricol (de exemplu, arabil, forestier, piscicol, zone rurale, dimensiunea locațiilor de introducere, numărul diferitelor OMG); - tipul habitatului natural (de exemplu, acela de
ORDIN nr. 1.829 din 21 noiembrie 2007 pentru aprobarea Îndrumarului privind evaluarea riscurilor asupra mediului şi sănătăţii umane, datorate introducerii deliberate în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193426_a_194755]
-
în medicina umană sau veterinară [vezi, de exemplu, pct. II.A.11 lit. e) și pct. II.C.2 lit. i) pct. (iv) din anexa nr. 3A la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2007 ]; - efecte asupra biogeochimiei (cicluri biogeochimice), în special asupra ciclului carbonului și azotului prin modificarea descompunerii materiei organice din sol." Anexele nr. 3A și 3B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2007 conțin exemple privind efectele adverse potențiale, specificate anterior. Majoritatea pericolelor identificabile (caracteristicile
ÎNDRUMAR din 21 noiembrie 2007 privind evaluarea riscurilor asupra mediului şi sănătăţii umane, datorate introducerii deliberate în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193427_a_194756]
-
pe piață); - tipul de OMG (de exemplu, microorganisme modificate genetic, plante superioare anuale, plante superioare perene, animale superioare, OMG cu o singură sau cu multiple modificări, unul ori mai multe tipuri de OMG); - tipul general al habitatului (de exemplu, statutul biogeochimic, clima, disponibilitatea partenerilor de încrucișare în interiorul și în afara speciei, centrele de origine, legătura dintre diverse habitate); - tipul habitatului agricol (de exemplu, arabil, forestier, piscicol, zone rurale, dimensiunea locațiilor de introducere, numărul diferitelor OMG); - tipul habitatului natural (de exemplu, acela de
ÎNDRUMAR din 21 noiembrie 2007 privind evaluarea riscurilor asupra mediului şi sănătăţii umane, datorate introducerii deliberate în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193427_a_194756]
-
prin transferul genelor care conferă rezistență la antibioticele utilizate în medicina umană sau veterinară [vezi, de exemplu, pct. II.A.11 lit. e) și pct. II.C.2 lit. i) pct. (iv) din anexa nr. 3A]; - efecte asupra biogeochimiei (cicluri biogeochimice), în special asupra ciclului carbonului și azotului prin modificarea descompunerii materiei organice din sol [vezi, de exemplu, pct. II.A.11 lit. f) pct. IV. B.15 din anexa nr. 3A și pct. D.11 din anexa nr. 3B]. Efecte
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 43 din 23 mai 2007 (*actualizată*) privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188859_a_190188]