29 matches
-
societății pentru asigurarea calității vieții pacienților cu boli cronice (cardiovasculare, cerebrovasculare, neurogenerative etc.) solicită în mod deosebit activitatea de cercetare, cu ținte foarte precise. Atingerea acestor ținte de cercetare aplicată este imposibilă fără o dezvoltare corespunzătoare a cercetării proceselor fundamentale biopsihologice. Obiectivele cercetării biomedicale pentru perioada 2007-2013 în România corespund în mare măsură obiectivelor europene și internaționale și vizează tot mai mult integrarea și respectarea normelor din spațiul european al cercetării. Una dintre necesitățile imperioase ale cercetării românești în vederea atingerii unui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186361_a_187690]
-
societății pentru asigurarea calității vieții pacienților cu boli cronice (cardiovasculare, cerebrovasculare, neurogenerative etc.) solicită în mod deosebit activitatea de cercetare, cu ținte foarte precise. Atingerea acestor ținte de cercetare aplicată este imposibilă fără o dezvoltare corespunzătoare a cercetării proceselor fundamentale biopsihologice. Obiectivele cercetării biomedicale pentru perioada 2007-2013 în România corespund în mare măsură obiectivelor europene și internaționale și vizează tot mai mult integrarea și respectarea normelor din spațiul european al cercetării. Una dintre necesitățile imperioase ale cercetării românești în vederea atingerii unui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186362_a_187691]
-
dependenței de droguri sunt considerate manifestări ale unei boli cronice, evoluând cu perioade de recăderi și recidive sau remisiuni spontane ori consecutive tratamentului. Cauzele determinante în debutul și menținerea proceselor menționate sunt multifactoriale, în care predispoziția genetică interacționează cu factori biopsihologici și socioculturali. Tratamentul dependenței de droguri Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (1998), tratamentul persoanelor dependente de droguri este un proces care începe când un consumator de substanțe psihoactive intra în contact cu un centru de sănătate sau un serviciu comunitar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147880_a_149209]
-
dependenței de droguri sunt considerate manifestări ale unei boli cronice, evoluând cu perioade de recăderi și recidive sau remisiuni spontane ori consecutive tratamentului. Cauzele determinante în debutul și menținerea proceselor menționate sunt multifactoriale, în care predispoziția genetică interacționează cu factori biopsihologici și socioculturali. Tratamentul dependenței de droguri Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (1998), tratamentul persoanelor dependente de droguri este un proces care începe când un consumator de substanțe psihoactive intra în contact cu un centru de sănătate sau un serviciu comunitar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147881_a_149210]
-
acesta să încerce; acest mesaj este de nefalsificat: o gazelă slabă nu-l va putea imita în mod credibil). Cum deja am constatat mai sus, apariția și evoluția tendințelor de cooperare și a altruismului au făcut necesare apariția unor "mecanisme biopsihologice de protecție contra trișorilor" . Pedeapsa este unul dintre aceste mecanisme, ritualul fiind altul. El este prea costisitor pentru a fi imitat de un noncooperativ care nu partajează valorile grupului și care nu are intenția de a se investi în acesta
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
două în volumele publicate ulterior. Inteligența este definită de Gardner drept abilitatea sau setul de abilități ce permit unei persoane să rezolve probleme ori să creeze produse valorizate la un moment dat, într-o anumită cultură. Inteligența reprezintă un „potențial biopsihologic de a prelucra informația, care poate fi activat într-un context cultural pentru a rezolva probleme sau pentru a crea produse care sunt considerate valoroase într-o cultură” (Gardner, 1999, pp. 33-34). Această ultimă parte a definiției atrage atenția asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
bun la matematică. Teoria lui Gardner privind inteligențele multiple consideră că o inteligență este un mod de a rezolva probleme și de a dezvolta produse considerate ca valori de cel puțin o cultură, o inteligență este o promisiune de potențial biopsihologic. Creativitatea reprezintă nivelul superior de manifestare a tuturor inteligențelor. Gardner a identificat 9 tipuri de inteligență: inteligența lingvistică, inteligența logică/matematică, inteligența muzicală/ritmică, inteligența spațială/vizuală, inteligența naturalistă, inteligența kinestezică a corpului, inteligența interpersonală, inteligența intrapersonală, inteligența existențială. Prin
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana CREANGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2150]
-
fundamentale se pot identifica la toți oamenii, în toate societățile, dar manifestarea lor este influențată de cultură. învățarea culturală este elaborată în mod unic în cadrul societății, iar cultura este elementul central al adaptabilității. Se poate postula însă prezența unei echivalențe biopsihologice între diversele comunități, ceea ce înseamnă că deși indivizii diferă din punct de vedere emoțional și intelectual, toți dețin capacități echivalente pentru asimilarea culturii. Conform lui G. Jahoda (1988), invarianța culturală și metodologică este o cerință a universalismului. W.J. Lonner
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dimpotrivă, continuă cu și mai multă intensitate să se manifeste. Evident, aspectul caracterial al acestei conduite se reliefează mai mult prin consecințele sale decât prin intenții Instabilitatea psihomotorie din cadrul conduitelor carac teriale nu trebuie privită ca o dezadaptare biologică sau biopsihologică, ci ca una pedagogico-socială. Trebuie să se recunoască în această instabilitate un mod particular de integrare a copilului în mediul social, prin nedepășirea consecințelor caracteriale <footnote I.Străchinaru, Devierile de conduită la copii footnote> . Instabilitatea respectivă are o com ponentă
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
cu descoperirile științei a ființei umane, a devenirii ei ca personalitate. În vechile concepții, conducătorul apărea ca un tip invariabil înzestrat cu un anumit complex biopsihic care, cel mai adesea, se șlefuia de la sine, automat. Cum această concepție de esență biopsihologică genetică nu putea fi eficientă în activitatea practică, ea este părăsită, cercetările orientându‑se spre însușirile dobândite și manifestate în conduite și comportamente. Cu toate acestea, modelul nu și‑a dovedit o utilitate prea mare, deoarece, deși se centra pe
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
corelație cu primii, pot amâna, suspenda, devia, nuanța comportamentul liderului, fapt confirmat de practica socială. Această ultimă idee implică necesitatea revederii și reevaluării bazelor generale teoretice ale modelului situațional asupra conducerii. În primul rând, omul nu este numai o ființă biopsihologică precum în modelul personologic, dar nici numai o ființă biosocială precum în modelul situațional. Dimpotrivă, el este o ființă complexă biopsihosocial‑culturală ce trebuie privită și analizată multilateral. Conducerea trebuie să fie, de aceea, interpretată ca o funcție a unei
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de apărare reprezintă diferitele tipuri de operații în care apărarea se poate concretiza. Cât despre apărare, ea constituie ansamblul operațiilor a căror finalitate este să reducă, să suprime orice schimbare susceptibilă de a pune în pericol integritatea și constanța individului biopsihologic. Autorii citați mai precizează că apărarea ia adesea o înfățișare compulsională și că ea operează, fie doar și parțial, în mod inconștient. 2) Widlöcher (1971-1972) consideră că, în Vocabularul psihanalizei, formulările lui Laplanche și Pontalis rămân prea vagi. Definiția dată
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de acțiune adoptate în vederea atingerii unei anumite finalități - altfel spus, procedeele utilizate și modul lor de desfășurare. Finalitățile sunt formulate adesea într-o manieră foarte largă: reducerea, suprimarea oricărei schimbări susceptibile de a pune în pericol integritatea și constanța individului biopsihologic (1) sau restaurarea homeostaziei psihice (6b). În unele cazuri, finalitatea privește intrapsihicul: reducerea unui conflict intrapsihic (2) sau diminuarea angoasei generate de conflictele interioare dintre exigențele instinctuale și legile morale și sociale (3). În alte definiții, finalitatea face referire în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
clară. Dacă propunem descrieri detaliate ale diferitelor mecanisme de apărare, nu o facem nicidecum în scopul unei reificări forțate. Obiectivul nostru este acela de a facilita înțelegerea elementelor care interacționează, care se întrepătrund pentru a asigura integritatea și constanța individului biopsihologic. Înțelegerea funcționării psihicului și intervenția în caz de disfuncții nu au decât de câștigat din studiul comparativ al similitudinilor și diferențelor dintre mecanismele de apărare și din analiza interacțiunilor acestora în situații normale sau patologice. După practica clinică, aceasta este
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
117 4. Explicarea vieții psihice prin monade Gothfried Wilhelm Leibniz / 118 5. Rescrierea domeniului subiectivității George Berkeley / 123 VI. Psihologia în atenția fiziologiei din secolul al XIX-lea / 125 1. Fiziologia nervoasă ia în considerare viața psihică / 125 2. Concepția biopsihologică a lui Georgius Prochaska / 126 3. Anatomia funcțională a sistemului nervos Charles Bell și François Mangedie / 128 4. Marshall contrapune actului reflex pe cel psihic / 129 5. Teoria modalităților senzoriale / 131 6. Principiul "energiei specifice a stimulilor" Johanes Müller / 132
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fost reformulat, în cercetările lor fiziologii căutau explicarea fenomenelor conștiente și neconștiente, elementele care dinamizează și mențin comportamentul în funcțiune, etc. S-au adus contribuții care au avut ca scop cunoașterea universului vieții psihice, crearea fundamentelor sale fiziologice. 2. Concepția biopsihologică a lui Georgius Prochaska O concepție unitară interesantă despre suflet și suportul său organic l-a avut ca autor pe medicul anatomist și psihofiziolog ceh Georgius Prochaska (1749-1820). Pentru el, toate fenomenele comportamentale sunt de aceeași natură reflexă ca și
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
latente, pot întâmpina dificultăți de adaptare școlară din cauza persistenței lor într-un mediu cu stimuli senzoriali, exerciții senzorio-motorii și specific intelectuale mai limitate, oferite de statutul socio-economic și cultural ambiental. Dificultățile școlare nu apar numai sub influența nefavorabilă a factorilor biopsihologici, ci cauzele interne pot fi provocate sau pot acționa împreună cu cele exogene (de ordin familial și școlar) care concură, se suprapun și uneori se cumulează reciproc. I.3.3.3.TIPOLOGIA DIFICULTĂȚILOR DE ADAPTARE ȘCOLARĂ Efectul sporit la care este
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
ca și tulburările de origine socială afectează integrarea personalității în raport cu ea însăși și cu grupul social. Plecându-se de la aceste concluzii, se poate afirma că orice conduită deviantă recunoaște două domenii de factori care contribuie la formarea ei: a) factorii biopsihologici, de origine pur individuală; b) factorii socio-culturali, de origine pur socială. Specialiștii leagă conduitele deviante de starea de anomie, în special socială (E. Durkheim, R.K. Merton, D. Mechanic, J. Dollard, M.B. Clinard, L.T. Wilkins). Anomia rezultată dintr-o ruptură în
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Cercetările psihopedagogice efectuate de numeroși specialiști, au pus în evidență o serie de factori cu implicații importante în obținerea de către elevi a performanțelor școlare, factori asupra cărora voi insista în cele ce urmează: aă O primă categorie sunt factorii biopsihologici sau interni: cei de ordin somatofiziologici (dezvoltare fizică, stare de sănătate, echilibru fiziologică. Cercetări medicale pertinente evidențiază că starea generală a sănătății marchează puterea de muncă și rezistență la efort. Maturizarea fizică, forța musculară, statura, greutatea, când se abat de la
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
multiplicități de conștiințe) și poziția unitariană - fără legătură cu cea a ,unitariștilor" corpo-mentali - (Kurzweil, pentru care fiecare din pozițiile enunțate anterior sînt invalide separat, dar corecte într-o corelație generală). Toate aceste opțiuni teoretice pot fi discutate și în termenii biopsihologici ai apartenenței și proprietății identitare, așa cum procedează, într-un melanj de filosofie cognitivă, teorie tehno-culturală și ficțiune speculativă, Daniel C. Dennett, Hans Moravec, Rudy Rucker sau Ray Kurzweil: ,De fapt, nu va mai exista mortalitate spre sfîrșitul secolului 21. Nu
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]
-
continuă interacțiune între femele și masculi; preferința femelelor pentru masculii mai cooperanți (de ajutor) și mai puțin agresivi; diviziunea muncii bazată pe sexe, în care femelele sunt angajate prioritar în îngrijirea copiilor, iar masculii în protecția lor. Fără alte caracteristici biopsihologice, care nu se găsesc la nivelul primatelor, oamenii n-ar fi putut institui însă forme stabile de familie. K. Gough (1971) enumeră ca esențiale limba, autocontrolul, abilitatea de a planifica în colectiv și de a învăța noi forme de comportament
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
externi, față de cei interni asupra vieții lor decât bărbații. b) Așteptările de rol creează diferențe reale între comportamentele bărbaților și ale femeilor, în special prin socializare. Altfel spus, cele mai multe caracteristici de personalitate și acționale atribuite prin stereotipii nu sunt naturale, biopsihologice, ci induse prin diverse mecanisme psihosociale. Este vorba de efectele etichetării, legea previziunilor (profețiilor) care se autoîndeplinesc. Cercetările lui J. Money și A. Erhard (1972) au arătat că în cazul hermafrodiților - unde cinci dintreindicatorii de sex (de exemplu, organele genitale
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sistem psihosocial puternic integrat, în care trăsăturile de personalitate ale membrilor sunt într-un feedback (de regulă pozitiv) de mare intensitate cu realitatea psihosocială a familiei ca întreg (vezi, pe larg, capitolul 9). Adică profilurile de personalitate în care datele biopsihologice (caracteristicile de sex, vârstă, temperament, trăsături fizico-constituționale) contează în mare măsură determină în interacțiunea lor un anumit profil al familiei, iar acesta, la rândul lui, acționează continuu asupra personalității indivizilor (mai ales asupra celor în formare). Conceptele fundamentale ale acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
puține ori fatale asupra vieții celorlalți și a lui însuși. Neîndoielnic că starea de ebrietate este cauza imediată și cea mai frecventă în actele de violență asupra soțiilor. Fără a neglija faptul că înclinația spre băutul excesiv are puternice componente biopsihologice, ea este potențată și de situația de viață a indivizilor, alcoolismul fiind asociat cu șomajul, sărăcia, lipsa de educație. Să observăm, apoi, prezența unui alt fenomen legat de starea de ebrietate și abuzul fizic al membrilor familiei: soții și părinții
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ține de caracteristici ferme de personalitate, ca încăpățânarea, inabilitățile de comunicare, o sensibilitate emoțională prea accentuată, „neseriozitatea” și, mai grav, tendințele psihopatice). În sociobiologia vulgară se vorbește chiar despre o genă a divorțului, ceea ce este neîndoielnic exagerat, dar anumite resorturi biopsihologice pot să contribuie, direct sau indirect, prin atitudini și comportamente specifice la o predispoziție mai mare a unora înspre despărțirea de un partener și căutarea altuia. Din complexul factorial ce conduce la o mai mare probabilitate de divorț la familiile
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]