35 matches
-
de autoritarism și dominație hegemonică, PDL încearcă să impună un sistem majoritar (...) Votul exprimat într-un singur tur pentru primar și pentru președintele Consiliului Județean este o altă expresie a sistemului politic majoritar, în condițiile în care, în România, modelul bipartid nu a reușit. Votul într-un singur este nedemocratic pentru că o minoritate poate să își impună candidatul împotriva majorității. Cumpărarea de voturi și mituirea electoratului poate fi mai ușor aplicată. Reprezentativitatea aleșilor se diminuează, iar autoritatea devine îndoielnică (...) În consecință
Primarii vor fi aleşi din primul tur de scrutin - VEZI LEGEA () [Corola-journal/Journalistic/48440_a_49765]
-
cartea premiată People of Plenty. Potter a tras concluzia că americanii sunt ceea ce au: unici între toți oamenii, americanii trăiesc în abundență. Orizontul și măreția Americii au ajutat în crearea unei personalități distincte a cetățenilor săi, explicând democrația și sistemul bipartid, Carta Drepturilor și faimosul spirit inventiv. În schimb, această abundență ne-a conturat simțul eului. Ne simțim speciali; de fapt, atât de speciali, încât cercetătorii sociali au stabilit o definiție pentru acest egocentrism: „excepționalism american”. O poveste foarte cunoscută despre
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
Roosevelt cu 4 mandate, datorită situației de război; poate fi demis dacă a încălcat legile țării; fiecare secretar de stat (ministru) răspunde doar în fața președintelui; puterea judecătorească aparține Curții Supreme; cei 9 judecători sunt numiți pe viață de către președinte; sistem bipartid: Partidul Democrat (1848) și Partidul Republican (1854); președinți democrați: Franklin D. Roosevelt (1933-1945), Harry Truman (1945-1953), J.F.Kennedy (1961-1963), Jimmy Carter (19771981), Bill Clinton (1993-2001), Barack Obama (din 2009); președinți republicani: Richard Nixon (1969-1974), Gerard Ford (1974-1977), Ronald Reagan (1981-1989
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
sistem politic. Conform lui Riker, în funcție de sistemul de vot, comportamentul partidelor în ceea ce privește maximizarea numărului de voturi se schimbă. Așadar, în siste mul pluralitar, parti dele vor avea tendința de maximizare a numărului de voturi și de a menține un sistem bipartid. În schimb, în cazul repre zentării pro porționale sau al sistemului majoritar în două tururi nu este necesară maximi zarea numărului de voturi, și nici existența unui sistem bipartid. Ignoranță rațională și asimetrie informațională În discutarea scopurilor participării partidelor la
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
maximizare a numărului de voturi și de a menține un sistem bipartid. În schimb, în cazul repre zentării pro porționale sau al sistemului majoritar în două tururi nu este necesară maximi zarea numărului de voturi, și nici existența unui sistem bipartid. Ignoranță rațională și asimetrie informațională În discutarea scopurilor participării partidelor la competiția politică voi utiliza următoarea presupoziție: scopul unui partid este de a putea exercita influență asupra procesului decizional fie pentru a culege beneficiile atașate ocupării funcțiilor fie pentru a
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
majoritar (mixt) este o sursă de limitare a posibilității de apariție a unui partid politic. De obicei, sistemul majoritar conduce la concentrarea reprezentării politice în jurul unui număr redus de partide. Conform legilor lui Duverger, sistemul pluralitar conduce spre un sistem bipartid, în timp ce sistemul bazat pe reprezentare proporțională conduce spre un sistem multipartid. Dezbaterile referitoare la relația dintre sistemul electoral și cel de partide, precum și exemplele analizate au dus la o rafinare a legilor lui Duverger. Astfel, Duverger (2003) admite că sistemul
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
și suprapuneri între alternative. În schimb, sistemele majoritare într-un singur tur de scrutin pot prezenta alternative clare între care se alege, dar limitează capacitatea de exprimare a preferințelor electorale. Cu cât unele țări sunt mai apropiate de un sistem bipartid, cu atât alegătorii au posibilități de alegere mai limitate. Într-un sistem bipartid, alegătorii sunt forțați să opteze pentru una dintre alternativele disponibile care este ceva mai agreată, deși ar putea avea o preferință mult mai intensă pentru o potențială
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
scrutin pot prezenta alternative clare între care se alege, dar limitează capacitatea de exprimare a preferințelor electorale. Cu cât unele țări sunt mai apropiate de un sistem bipartid, cu atât alegătorii au posibilități de alegere mai limitate. Într-un sistem bipartid, alegătorii sunt forțați să opteze pentru una dintre alternativele disponibile care este ceva mai agreată, deși ar putea avea o preferință mult mai intensă pentru o potențială alternativă situată la centru. Astfel, votanții au posibilitatea de a se abține de la
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
le testează funcționarea în mediul politic din România. În prima parte a capitolului, autoarea descrie principalele modele de competiție electorală. Modelul proximității, downsian, presupune că partidele vor adopta acele strategii care le vor maximiza numărul de voturi obținute. În sistemul bipartid, cu cât un partid este mai aproape de centru, cu atât are șanse mai mari de a-și maximiza numărul de voturi, raportat la numărul de voturi care ar putea fi obținut prin situarea la una dintre extreme. Astfel, pentru a
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
politice. Bazându-se pe modelul economic elaborat în 1929 de Harold Hotelling 59, Anthony Downs 60 a argumentat că votanții sunt uniform distribuiți de-a lungul unei axe ideologice, de la extrema stângă (0) la extrema dreaptă (100). Într-un sistem bipartid, fiecare partid se va mișca în direcția competitorului său, deoarece extremiștii de la capătul mai apropiat al axei preferă acel partid în fața partidului advers pentru că este mai apropiat de pozițiile lor. Cea mai eficientă cale de a obține mai mult sprijin
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
întâlni în final, dacă nu apare un alt partid, la punctul 50. Acest model a suferit un amendament adus de Albert Hirschman 61, potrivit căruia contestarea (voice) încetinește viteza de deplasare spre centru a partidelor chiar și într-un sistem bipartid. Cu alte cuvinte, dacă un sistem bipartid nu se transformă într-unul multipartid, alegătorii încep să își exprime opiniile prin proteste și nu prin vot. Potrivit lui Downs, partidele noi se împart în două categorii: cele care sunt înființate pentru a
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
alt partid, la punctul 50. Acest model a suferit un amendament adus de Albert Hirschman 61, potrivit căruia contestarea (voice) încetinește viteza de deplasare spre centru a partidelor chiar și într-un sistem bipartid. Cu alte cuvinte, dacă un sistem bipartid nu se transformă într-unul multipartid, alegătorii încep să își exprime opiniile prin proteste și nu prin vot. Potrivit lui Downs, partidele noi se împart în două categorii: cele care sunt înființate pentru a le influența pe cele deja existente și
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
of law / 109-118, 123, 149, 152, 155, 192, 208, 254-255, 258-260, 263, 265 S Secesiune / 47-48 Senator / 62 Serviciu de utilitate publică / 90-91 public / 81-84, 90-92 Sindicat / 49, 56, 185, 210-224, 226, 230, 247-249, 251, 253, 258, 260-262, 265 Sistem bipartid / 55 electoral / 59 judiciar / 122, 130, 140 Standard de calitate / 91-93 cost / 91-93 Stat de drept / 11-12, 39, 98-99, 103-105, 109-118, 123-124, 126-128, 130, 133, 137-139, 142-146, 148-156, 192, 208, 211, 254, 265-266 stat membru UE / 25, 113, 118, 124
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
de competiție electorală este cel dezvoltat de Anthony Downs în cartea sa O teorie economică a democrației din 1957 (Downs, [1957Ț 2009). Scopul lui Downs este acela de a explica dinamica partidelor aflate în competiție electorală atât într-un sistem bipartid, cât și într-unul multipartid. În acest scop, Downs imaginează un continuum ideologic, de tip termometru de la 0 la 100, pe care se pot plasa atât partidele, cât și votanții. Continuumul ideologic este cel mai frecvent axa stânga-dreapta, scala mergând
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
dintre poziția partidului și poziția votantului pe continuumul ideologic. În sfârșit, cu privire la situația de alegere, Downs (2009) asumă faptul că votanții sunt uniform distribuiți pe continuum, iar regula de alegere este cea a pluralității. În aceste condiții, într-un sistem bipartid, ambele partide vor alege să se apropie de centrul axei, care coincide și cu poziția votantului median (Black, 1958), adică acea poziție care obține la fel de multe sau chiar mai multe voturi decât orice altă poziție de pe continuum. Motivația unei asemenea
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
acești votanți decât opoziția, însă vor câștiga voturile celor de la centru. Chiar și acceptând că este posibil ca partidele să piardă voturile de la extreme, costul este mai mic decât beneficiul, întrucât cei mai mulți votanți sunt concentrați la centru. Însă în sistemul bipartid, prin apropierea de centru, cele două partide sunt încurajate să își învăluie politicile în ambiguitate, astfel încât acestea să fie atractive atât pentru votanții de la centru, cât și pentru cei de la extreme. Astfel, ele promovează politici din ce în ce mai similare, însă din ce în ce mai ambigue
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
unele de celelalte apropiindu-se de maximele locale ale distribuției votanților. Sistemul va atinge echilibrul atunci când nici un partid nou nu se mai poate forma și când partidele existente nu mai au motivația necesară să își mai modifice poziția. Față de sistemul bipartid, unde partidele propun politici similare, iar votanții au nevoie de alte elemente de distincție între ele în afară de ideologie, în sistemele multipartid rolul ideologiei este unul crescut, date fiind costurile crescute de informare. Datorită faptului că partidele au stimulentele pentru a
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
centru, se poate crea un nou partid de extremă, care nu își propune neapărat să câștige alegerile, ci doar să forțeze partidul care a migrat să se îndepărteze de centru, revenind la poziția inițială. Această situație este însă caracteristică sistemului bipartid, deoarece în sistemele multipartid ideologiile partidelor sunt relativ imobile, așa cum prescrie modelul de competiție dezvoltat de Downs pentru aceste sisteme. Dezvoltări ulterioare ale modelului downsian Deși teoria downsiană asumă existența unei singure dimensiuni ideologice relevante 6, de cele mai multe ori în
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
provocate de datorii care spulbera iluziile prosperității permanente, născute după creșterea prețului petrolului în anii 1970. MBR 200 a preluat simbolurile lui Simon Bolívar și ale altor personalități naționaliste ale secolului al XIX-lea, adoptând o poziție critică față de sistemul bipartid tot mai corupt al țării și față de inegalitățile socio-economice permise în context democratic. Cospiratorii militari au dezvoltat relații cu mai multe partide mici radicale de stânga și și-au înăsprit opoziția față de regim pe măsură ce democrația venezueleană intra în criză la
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fost a acuzat de corupție, găsit vinovat de Curtea Supremă și demis din funcție de congres în mai 1993. Alegerile naționale din acel an, mai târziu, au oferit evidențe clare pentru depărtarea de procesul politic, precum și o erodare a sistemului tradițional bipartid, care a permis AD sau rivalului său conservator COPEI să câștige fiecare alegere prezidențială din Venezuela democratică de după 1958. Rata abținerilor la vot a crescut spectaculos (Hellinger, 2003: 45; Maingón și Patruyo, 1996: 101), în timp ce atitudinea de identificafre cu un
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de 91% dintre venezueleni și-au exprimat neîncrederea în partidele politice (Luengo D. și Ponce D., 1996: 70), în timp ce doar 30% s-au declarat mulțumiți de mersul democratic al țării (Latinobarómetro, 1998: 6). Nemulțumirea provenea, în parte, de la caracteristicile sistemului bipartid. AD și COPEI erau organizații de partid ierarhice și disciplinate cu un trecut caracterizat prin înțelegeri oculte care le-a permis să monopolizeze scena politică. Deși dominau sindicatele, asociațiile de afaceri și alte grupuri organizate din societatea civilă (Copedge, 1994
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
al coaliției care susține guvernul sunt principalele caracteristici ale unui sistem de partide într-o democrație. Pornind de la aceste elemente, sugerăm aici o clasificare simplificată: b.1. Partid dominant "coeziv" cu un lider puternic și guverne monopartinice; b.2. Sisteme bipartide și guverne monopartide; b.3. Multipartidism omogen și guverne de coaliție; b.4. Multipartidism eterogen și guverne de coaliție 21. Ar trebui să fie evident că, în fiecare caz, este posibilă o competiție cu forme și grade diferite. Mutații pot
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și sistem electoral proporțional a.4. Parlamentarism și sistem electoral proporțional a.5. Parlamentarism și sistem electoral proporțional a.6. Prezidențialism și sistem electoral proporțional b.l. Partid dominant "coeziv", cu un lider puternic și guverne monopartid b.2. Sistem bipartid și guverne monopartid b.3. Multipartidism omogen și guverne de coaliție b.4. Multipartidism heterogen și guverne de coaliție c.l. Autonomie c.2. Semi-autonomie c.3. Semi-control c4. Control În primul rând avem democrația majoritară, cu o combinație între
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
4. Multipartidism heterogen și guverne de coaliție c.l. Autonomie c.2. Semi-autonomie c.3. Semi-control c4. Control În primul rând avem democrația majoritară, cu o combinație între sistemul semi-parlamentar și sistemul electoral proporțional consolidat, sau cu un sistem majoritar bipartid și un guvern alcătuit dintr-un singur partid, sistem care este caracterizat ca fiind autonom. Asocierea instituțiilor prezidențiale cu un sistem electoral majoritar cu un sistem bipartid și un guvern cu un singur partid și cu autonomie a executivului în raport cu
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
între sistemul semi-parlamentar și sistemul electoral proporțional consolidat, sau cu un sistem majoritar bipartid și un guvern alcătuit dintr-un singur partid, sistem care este caracterizat ca fiind autonom. Asocierea instituțiilor prezidențiale cu un sistem electoral majoritar cu un sistem bipartid și un guvern cu un singur partid și cu autonomie a executivului în raport cu puterea legislativă poate da naștere unui model majoritar "divers". Aceasta înseamnă că o societate civilă puternică și independentă stabilește granițele unui edificiu instituțional capabil să asigurare un
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]