410 matches
-
dragoste părintească și cea a fiului aproape renegat) are destule momente savuros consemnate sau pur și simplu expresiv alăturate. Caragiale-tatăl: "... joia trecută, 21 mai, neavând treabă, mă plimbam încet pe Calea Victoriei, pe la șapte seara, privind la forfoteala aceia de calești, birji, automobile - ce mulțime! ce eleganță! ce belșug!...". Undeva, pe celălalt trotuar, ieșit la plimbare, Mateiu: "... seară dulceagă și lină, de un albastru închis fluid... orașul părea scufundat în adâncimile tainice ale unei mări. Străzile mișunau de lume... închipuirea mă purta
Roman cu Mateiu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14513_a_15838]
-
secol de când Walter Benjamin (născut în 1892) își trăia Copilăria berlineză la început de veac. Telefonul era încă o mașinărie misterioasă cu manivelă, prevestitor de schimbări fatidice, tulburător de somnolențe istorice, aducând vești din "noaptea care precede orice naștere adevărată". Birje zdrăngăneau de-a lungul canalelor, trenurile conturau - cu liniile pierzându-se în ceață - depărtarea de pierduta lentoare a metafizicii. Pașii din copilăria lui Benjamin mai lăsau pe parchet "urme de hoț", intruziuni ale visului și meditației care aveau încă suficientă
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
a familiei aveau să o marcheze pentru întreaga viață. Își amintea, însă, cu emoție de momentul întoarcerii victorioase, în București, a Reginei Maria și a Regelui Ferdinand. După război, a urmat cursurile Liceului Carmen Sylva din București, un oraș al birjelor, cupeurilor și tramvaielor cu cai. Marea pasiune a tinerei Rica era teatrul. Admirația pentru Aristide Demetriad și prietenia cu fiica acestuia, viitoarea pictoriță, au făcut-o chiar să viseze, o perioadă, la o carieră de actriță. Ultimul an de liceu
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
ar face cumpărături de porci avantajoase la Noua Suliță. La propunerea lui Dumitrescu, Sidac a plecat cu el la Otelul Imperial, unde au pus la cale plecarea pe a doua zi la Noua Suliță. De la otel au plecat apoi cu birja la restaurantul Treffer din strada Regina Maria. Aici s-au așezat la o masă și au consumat câteva sticle de vin. În timpul când ședea la masă, Dumitrescu era obsedat de gândul cum ar putea să-i scoată din buzunar lui
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
luminoasă și deschisă. Călătorii se îndreaptă spre intrarea laterală a clădirii în formă triunghiulară, duc cufere pe umăr și în mâini, ies tacticoși, în timp ce umbrele se fac mai scurte. În fața intrării principale și a turnurilor încununate cu loggii deschise stau birjele, înșirate de-a lungul spațiului acoperit sub ferestrele arcuite, și acolo își lăsase Herr Leo Schachter, directorul general al Bumbăcăriei, landoul său să aștepte ca să-l ia pe tata-mare de pe peron. În primele zile după sosirea lui, tata-mare prinsese aripi
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
drum și a negociat cu pichetul de santinele. Au fluierat pentru cei de dincolo de pod, și a putut să treacă podul mama. Și cu ajutorul femeii de serviciu de la etaj, avea un bărbat birjar, s-a urcat toată familia într-o birjă și am luat ultimul tren către Helsinki. Deci povești de basm! - Păstrați ceva în amintire din" - Nu, eram"Fratele meu, da! Fratele meu care avea patru ani, ține minte, povestește de puștile puse în piramidă. Știți cum se face la
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
iar când un ofițer superior în uniformă trecu pe lângă noi: "Ah, la grande armée, la grande armée", învârtind toiagul. Nicicând n-am tânjit mai intens după un taxi dintr-o stradă laterală, dar în trap obosit nu apăru decât o birje, vizibil pe drumul de întoarcere spre grajd. Bietul căluț cu apărătoarele sale de muște peste urechile istovite nu mai voia să tragă, dar, după ce ne instalarăm pe perne, trebui să cotească din nou în direcția opusă țelului său. Cu glas
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
Ion Iovan 21 februarie. În sfârșit, douăsprezece grade spre ora prânzului. După zile de recluziune, ies în oraș. Lângă noua clădire a Universității, oamenii primăriei curăță șinele tramvaiului aruncând spre trotuar o topitură maronie. Zăresc într-o birjă pe Brederode. Mă fac a nu-l recunoaște, preocupat să văd pe unde calc. Sunt zece ani de la scandalul din redacția "Universului" iscat de evocarea lui Vasco da Gama. Lusitanul m-a răcit cu puternicul Stelică pentru 5000 de lei
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
apa izvorului Să tremure-asupra fin-prundului Asemeni surîsului, gîndului. Căci toate-s în voia Umilului. Primește-osteneala destinului... Dedat iar corvezilor pure, Îți strîng păpădii de pădure. Ci nu-ți fie teamă, n-ai grijă În somn de-oi sosi cu o birjă De aur în mii de carate; Știi bine, eu pot să-ți fiu frate De fragedă singurătate...
Caligrafie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9835_a_11160]
-
în urmă, într-o noapte, când finul, bătrâior, plecase cu treburi la conac. Lichiorul dulce s-a înșurubat pe nesimțite în oasele muierii, astfel că, după ce l-au dus pe naș acasă, femeia nu se mai putea da jos din birjă, de-a trebuit Spilka s-o ia în spinare ca pe-un sac de cartofi. Noroc că nu era grea. A așezat-o cuviincios pe pat, i-a acoperit genunchii cu rochia ce părea că se îmbătase și ea, s-
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
mai bine. Numai că inima i se zbătea să sară din piept. Când s-o descalțe, observă că doamna are un singur pantof. Îl căută prin casă, ba se duse și-afară să vadă de nu cumva-i rătăcit în birjă - nimic. Ce-o să facă dimineață când s-o scula? Are în casă doar cizme și ghete cu elastic... Că n-o pleca în picioarele goale?!... Mde! Mai bine va trage trăsura lângă intrare și-o va căra-n ciorapi. La
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
Emil Brumaru Sînt tot mai tăcut de o vreme Privirile-mi lunecă-n gol Spre-un înger ce vrea să mă cheme Făcîndu-mi din aripi domol Să luăm împreună o birjă Dar eu mă sfiesc să-l ascult Încerc să nu-l văd și am grijă Să țin ochii-nchiși cît mai mult Ci el știe veșnic s-aștepte Căci are-o răbdare de înger Cînd stă peste razele-n trepte
Plecare amînată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12255_a_13580]
-
de cufărul meu, ducându-se numaidecât să-l ia de la vagonul de bagaje, iar apoi mă urmă până la ieșirea din gară. Aici puse jos geamantanele, își ceru plata și dispăru îndată ce-o primise. Era cazul, acum, să caut o birjă, dar nu exista decât una singură, un omnibus foarte elegant de la „Hotelul Brofft". în ghidul meu de călătorie, acest hotel era însă descris ca fiind de-a dreptul nerușinat de scump, și în plus căpătasem adresa altui hotel, așa că am
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
era însă descris ca fiind de-a dreptul nerușinat de scump, și în plus căpătasem adresa altui hotel, așa că am rezistat prietenoaselor invitații ale birjarului și m-am adresat unui funcționar de-al gării, rugându-l să-mi găsească o birjă. Acesta dădu însă din cap și-mi propuse să merg la Brofft, pe care îl recomanda cu multă căldură. O nouă tentativă lingușitoare de apropiere din partea vizitiului de omnibus. M-am adresat atunci unor inși în uniformă, ce păreau să
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
nu puteam rămâne acolo toată noaptea, pe de altă parte îmi era ciudă să cedez și să trag la Brofft, cu atât mai mult cu cât aveam despre o gară concepția vest-europeană că acolo se cuvine să aștepte mai multe birje. Mi-am amintit însă că tovarășul meu german de călătorie îmi spusese că în aceste țări, grosolănia este „ein sehr nothwendiges Ustensil", și m-am hotărât să mă port în consecință. M-am dus din nou la funcționar și am
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
mai mare ca fratele meu, și altele asemeni. Am fost, de aceea, silit să apelez la altă limbă, și un val de înjurături italienești începu să-i șuiere pe la urechi; cum aveam grijă să introduc, în locurile cuvenite, cuvântul românesc birjă, nu-i fu greu să înțeleagă ce voiam să spun; când văzu că treaba e serioasă, își schimbă îndată comportamentul, și în cinci minute mă aflam, cu tot bagajul, într-o elegantă droșcă, pe drum spre hotelul meu. O beznă
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
adăugându-se la cele care tocmai întâmplate 1), m-a făcut să-i dau, în sinea mea, dreptate domnului din Germania cu care călătorisem de dimineață: Bucureștii erau, cu siguranță, un oraș unde civilizația nu prinsese încă rădăcini; deodată însă, birja dădu colțul, intrând pe strada principală a orașului, și totul se schimbă. Magazine strălucitoare se întreceau în a da străzii, printr-o excelentă iluminare cu gaz, un aspect cât mai sărbătoresc și mai frumos cu putință. Din două în două
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
de o serie de prefețe la cărțile lor, și de aceea, importanța acestui salon nu trebuie defel subestimată. Prezentare și traducere din limba daneză de Ana-Stanca Tabarasi 1) Mai târziu m-am convins că altfel se găsesc, de regulă, suficiente birje la sosirea trenurilor. însă ziua când sosisem fusese zi de mutare în București, și ca urmare, toate birjele erau extrem de solicitate în centru. (n.a). 2) în românește în original (n.t.). 3) în românește în original (n.t.). 4
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
Prezentare și traducere din limba daneză de Ana-Stanca Tabarasi 1) Mai târziu m-am convins că altfel se găsesc, de regulă, suficiente birje la sosirea trenurilor. însă ziua când sosisem fusese zi de mutare în București, și ca urmare, toate birjele erau extrem de solicitate în centru. (n.a). 2) în românește în original (n.t.). 3) în românește în original (n.t.). 4) Ei i-a dedicat Mite Kremnitz excelenta traducere a unor povești românești, cu următoarele versuri: Du zauberst oft
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
damele care au apreciat și iubit pe micuțul cu ochii căprui, par negru și o cicatrice deasupra buzei. A murit bogatul sărac, cel mai cunoscut lăutar al României. Ne-a lăsat, prin cântecele lui, România de altădată, cu felinare și birje, cu fanfare militare în parcuri, flașnete, o Românie cu domni în frac și jobenuri, cu doamne purtând pălăriuțe multicolore și voalete prin care abia se zarea frumusețea ochilor, cu cupeuri și mașini de epocă cu roți susținute de spițe fie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
damele care au apreciat și iubit pe micuțul cu ochii căprui, par negru și o cicatrice deasupra buzei. A murit bogatul sărac, cel mai cunoscut lăutar al României. Ne-a lăsat, prin cântecele lui, România de altădată, cu felinare și birje, cu fanfare militare în parcuri, flașnete, o Românie cu domni în frac și jobenuri, cu doamne purtând pălăriuțe multicolore și voalete prin care abia se zarea frumusețea ochilor, cu cupeuri și mașini de epocă cu roți susținute de spițe fie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mai mult ori mai puțin stabile se observă în argou și în stilul publicistic. Argoul permite nenumărate substituiri în expresiile sale; unele dintre substituții produc așa-numita "derivare metaforică" (a băga la ghiozdan/ladă/jgheab etc.; a lua în balon/ birjă/avio etc.). Sintagmele reluate, imitate și parodiate de jurnaliști sînt adesea acelea pe care discursul politic sau cel al publicității le transformă la un moment dat în sloganuri, în clișee, în formule la modă. Dintre formulele politico-publicistice care s-au
Pod de flori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17336_a_18661]
-
lui Alecsandri - încântat că acesta a alăturat optsprezece rime de același fel în poezia Mărioara Florioara - și regretă faptul că teatrul unde se jucau piesele lui Eliade-Rădulescu și ale lui Ponescu (?!?) e închis. E uimit de numărul trăsurilor și al birjelor, precum și de cel al bisericilor, pe care le numără însă cam în grabă, căci îi ies doar o sută, în timp ce, mai înainte, alții socotiseră până la 365 (una pentru fiecare zi a anului...), cifră simbolică ce are și virtutea de a
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
nou și nespus de revoluționar. Iar ca o progenitură tipică a burgheziei el nu e mai puțin convins că tocmai concurența liberă, înarmată în mod contemporan, este chiar «viitorul» ideal și că mereu grăbita «omniprezență, simultaneitate» a func- ționarului de birjă din zilele noastre, care «vibrează» în unison cu telegramele de birjă din toate colțurile lumii, este chiar psihologia «viitoristă » ideală. De unde și visul la un război permanent, ca o «igienă a lumii», și reducerea dragostei la «funcția continuării semințeniei» (nu
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
burgheziei el nu e mai puțin convins că tocmai concurența liberă, înarmată în mod contemporan, este chiar «viitorul» ideal și că mereu grăbita «omniprezență, simultaneitate» a func- ționarului de birjă din zilele noastre, care «vibrează» în unison cu telegramele de birjă din toate colțurile lumii, este chiar psihologia «viitoristă » ideală. De unde și visul la un război permanent, ca o «igienă a lumii», și reducerea dragostei la «funcția continuării semințeniei» (nu mai e timp de a gândi la «lumina de lună»!), și
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]