132 matches
-
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Păltiniș, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Păltiniș, potrivit anexei nr. 1.12, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În dreapta, în câmp de argint, se află un vas bitronconic roșu cu picior. În stânga, în câmp verde, se află un cap de bour de argint. În șef, în câmp roșu, se află două brațe de aur, care își dau mâna, înveșmântate în cămăși, pe care se află motive geometrice distincte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
atestă existența unei cateogorii sociale militare. În cadrul culturii Golasseca sau Atestine, defuncții aristocrați erau incinerați, a căror urne erau depuse în morminte cu inventare bogate în arme, armuri, care cu patru roți. În cadrul culturii Villanova, cenușa era depusă în urne bitronconice cu capac, așezate sub lespezi, sau în urne de tip colibă. Așezările din epoca bronzului au fost părăsite, inființându-se altele noi de tip urban în secolele IX-VIII î.Hr. Lingvistic, situația peninsulei era complexă, fiind atestate existența unor populații băștinașe, anterioare
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
circulară. Lângă cuptoare s-au găsit fragmente de ceramică lucrate cu mâna, printre care și o fructieră, materialul descoperit fiind încadrat în sec. III - II î.e.n. Lângă pârâul Valal, la marginea dealului "Garatfarka", s-a descoperit o urnă de lut bitronconică dacică din sec III-II î.e.n. și fragmente de ceramică dacică "La Téne". Pe teritoriul satului s-au mai găsit un topor neolitic de piatră și fragmente de ceramică din perioada de trecere spre epoca bronzului și din epoca bronzului. În
Doboșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300376_a_301705]
-
locuință cu dimensiunile de 25 m x 7 m. În ea au fost găsite unelte de import: cuțite din lemn cu retușuri oblice, răzuitoare, 50 de greutăți pentru războiul de țesut, peste 100 de vase din ceramică, printre care oale bitronconice și sferoconice cu urechiușe, cratere, străchini conice. Vasele sunt decorate cu un ornament aplicat cu vopsea cafenie-închisă, uneori roșie. Pe partea superioară a vaselor este aplicat un brâu din cercuri cu tangente, sub bazele vaselor sunt pictate linii orizontale. Pe
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
includ aproape toate tipurile de recipiente caracteristice olăriei dacice din sec. II a. Chr.-I p. Chr. Vasele din nivelul inferior - sec. II-I a. Chr., sunt, aproape în totalitate, modelate cu mâna, formele caracteristice fiind borcanele și vasele mari bitronconice, cănile bitronconice cu umărul în unghi și angobă neagră, fructierele cu piciorul înalt, cupa evazată și buza lată, de culoare neagră ori castanie. În nivelul superior, din sec. I a. Chr.-I p. Chr., procentul recipientelor modelate cu roata crește
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
toate tipurile de recipiente caracteristice olăriei dacice din sec. II a. Chr.-I p. Chr. Vasele din nivelul inferior - sec. II-I a. Chr., sunt, aproape în totalitate, modelate cu mâna, formele caracteristice fiind borcanele și vasele mari bitronconice, cănile bitronconice cu umărul în unghi și angobă neagră, fructierele cu piciorul înalt, cupa evazată și buza lată, de culoare neagră ori castanie. În nivelul superior, din sec. I a. Chr.-I p. Chr., procentul recipientelor modelate cu roata crește semnificativ, tipurile
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
rară, ori un cercel din os perforat (cultura Gumelnița 2500 - 2700 î.d.Hr.). Mai pot fi văzute ciocane și topoare din piatră lustruite și perforate, pentru a fi înmănușate dintre care unul filetat și decorat, pisăloage pentru zdrobit, fusoaiele bitronconice din lut ars pentru fusul de tors, greutăți din lut ars folosite la plasa de pescuit, obiecte fragmentare întâlnite în serviciile de cult decorate cu linii și spirale prin împunsături oblice, cu un instrument ascuțit înainte de coacere, torți, urechi și
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
numit "în Pădure" s-a descoperit o fusaiolă de lut datând, probabil, din epoca fierului, expusă la Muzeul Național Brukenthal, Capidava, unde s-a găsit, pe lângă fusaiole, și un fus de lemn carbonizat, etc. Fusaiolele de ceramică, majoritatea de formă bitronconică, sunt prezente în așezările geto-dace pe tot parcursul perioadei cuprinse între sec. V a. Chr.-I p. Chr. Culturilor bronzului mijlociu de pe teritoriul de azi al României îi aparțin și așa-numitele " Capete de băț", care sunt obiecte de ceramică
Fusaiolă () [Corola-website/Science/325816_a_327145]
-
în arealul muntean și moldovean. Pentru zona bazinului semnalăm prezența unor fragmente de amfore de la Dodești (secolele VIII-IX) și a unei căni cu burlui, lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie, găsită la Dumești - Vaslui. Cana are corpul bitronconic, prevăzut cu o toartă, iar gura este trilobată. Suprafața exterioară este decorată cu benzi orizontale, incizate în val. Recipientul este specific secolelor X-XI. Dacă ceramica este majoritar autohtonă, aparținând meșterilor olari locali, restul obiectelor de inventar, îndeosebi cele de port
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Tot epocii neolitice îi aparțin și unele descoperiri întâmplătoare de topoare plate și dălți din silex, vârfuri de săgeți din apropierea satului Baranca (Cetățuia) de la Șindrilița, de la Pâșcov și chiar de la Podiș (Alba). Ceramica găsită este foarte variată: cănițe, farfurii, pahare bitronconice, vase mari pentru provizii, figurine zoomorfe. Așa cum am arătat mai sus, nicăieri pe teritoriul comunei Hudești nu s-au făcut săpături sistematice. Un rol de seamă l-au avut profesorii de istorie din comuna Hudești care împreună cu elevii au colectat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și o figurină antropomorfă de bronz. Aceasta este realizată prin turnare în tipar și are brațul stîng întors la spate, iar cel drept pe lîngă corp. Picioarele au labele alăturate și o accentuată poziție de flexiune. Capul are o formă bitronconică, nasul este drept, bărbia proeminentă, iar gura și ochii sînt indicați prin tăieturi adînci. Sânii sînt reprezentați prin două proeminențe situate în dreptul umerilor. în curtea cimitirului au fost găsite numeroase fragmente ceramice provenind de la vase cucuteniene faza A, pictate tricrom
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
III printr-un fragment de mănușă de amforă din pastă cretoasă gălbuie. Din perioada începutului epocii migrațiilor au fost identificate resturi de oale, străchini și castroane lucrate la roată din pastă fină cenușie, un brăzdar lucrat din fier, o fusaiolă bitronconică și o mărgică. De la sfîrșitul sec. IV și începutul sec.V provin mai multe resturi de vase lucrate la roată din pastă impură, cu pietricele și nisip ca incredient. Secolele X-XII sînt reprezentate prin cîteva resturi de borcane, iar feudalismul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
condus la crearea unor criterii de definire și încadrare tipologică rafinate, potrivite scopului nostru. Forma 1: Pahare (cupe) Din punct de vedere morfologic, această formă de vas se caracterizează prin dimensiunile sale de obicei reduse și profilul bombat, tronconic sau bitronconic. În cadrul așezării de la Hoisești au fost identificate următoarele variante ale acestei forme: 1.a. Pahare cu buza dreaptă sau foarte ușor evazată și cu trecerea lină la corpul bombat sau ușor bitronconic al vasului. Această variantă este prezentă, la Trușești
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
gât mai mult sau mai puțin înalt, gura de aceeași dimensiune, sau puțin mai strâmtă decât fundul recipientului și picior scund. 2.a. Această variantă se caracterizează prin gâtul mai mult sau mai puțin distinct, prin pântecul bombat, rotunjit sau bitronconic, cu o proeminență perforată pe maximul de rotunjime al vasului. Exemplarul descoperit în așezarea de la Hoisești are piciorul rupt, dar astfel de vase cu forme ale recipientului similare, descoperite la Trușești, prezintă picior scurt, tronconic (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
1929, 48, fig. 1/3, 4 ; NICHOLSON 1934, 7173; NICHOLSON 1934b, 70-71). Această funcție e posibil să fi fost îndeplinită de pahare care, din punct de vedere morfologic, se caracterizează prin dimensiunile de obicei reduse și profilul bombat, tronconic sau bitronconic. Au fost identificate și analizate 228 de astfel de vase, valoarea medie a raportului între diametrul maxim și înălțime fiind de 1,08. În cadrul ansamblului ceramic descoperit în așezarea de la Hoisești au fost descoperite și analizate șapte vase întregi. Ambele
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
drept rezultat aprofundarea cunoștințelor asupra problemelor legate de organizarea socială și economică intrași extracomunitară. Forma 1: Pahare (cupe) Din punct de vedere morfologic, această formă de vas se caracterizează prin dimensiunile sale de obicei reduse și profilul bombat, tronconic sau bitronconic. 1.a. Pahare cu buza dreaptă sau foarte ușor evazată și cu trecerea lină la corpul bombat sau ușor bitronconic al vasului (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU. 1999, 267, fig. 163-165). Această variantă este prezentă și la Hăbășești, unde linia pereților prezintă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
1a, diferă de aceasta prin adăugarea în partea inferioară a corpului a unei cozi cvasi-triunghiulare. Această formă este specifică așezării de la Hoisești (Anexa 2/1.a1). 1.b. Pahare cu buza accentuat răsfrântă în afară față de corpul bombat sau ușor bitronconic. Această formă poate fi identificată la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU. 1999, 277, fig. 166-167) și la Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, 280, fig.30/1b) (Anexa 2/1b). 1.c. Pahare cu buza aproape dreaptă sau foarte ușor răsfrântă în
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 277, fig.168/2; DUMITRESCU et alii 1954, 280, fig. 30/1c) (Anexa 2/1c). 1.d. Pahare cu buza dreaptă sau ușor răsfrântă, cu trecere marcată la corpul mai mult sau mai puțin bombat sau bitronconic. Sunt prezente la Trușești (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU. 1999, 277, fig168/1,3-4; 169/1-9) (Anexa 2/1d). 1.d1. Pahare cu buza înaltă verticală sau ușor răsfrântă în afară, cu partea superioară mai bine definită, ușor tronconică, cu trecere
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
mai puțin înaltă, înclinată spre interior, și cu trecerea lină, sau uneori accentuată la corpul puternic bombat, cu fundul drept, mai îngust decât gura. 3.a. Variantă cu gura larg deschisă, marginea dreaptă, gât individualizat cu trecere lină la corpul bitronconic, cu pereții rotunjiți, fundul mic, precum și cu o proeminență perforată orizontal, situată pe maximul de rotunjime a vasului sau, uneori, cu două sau patru asemenea proeminențe situate imediat sub buza vasului. Această formă a fost identificată la Trușești (PETRESCU DÎMBOVIȚA
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
imediat sub buza vasului. Această formă a fost identificată la Trușești (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 277, fig.172/16; 173/1-4; 175/2-4) (Anexa 2/3a). 3.b. Formă cu gura larg deschisă, marginea răsfrântă și corpul bombat sau bitronconic, prevăzut, câteodată, pe maximum de rotunjime, cu patru proeminențe, ușor bombate, dispuse simetric, cu fundul îngust, precum și, uneori, cu două sau chiar patru proeminențe mici, perforate orizontal, pe buza vasului. Această formă a fost identificată la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
mărime, cu gura, la exemplarele cu gât îngust, sau mai mic, la acelea cu gura larg deschisă. 5.a. Cu gura îngustă, marginea dreaptă sau ușor răsfrântă, gâtul cilindric sau tronconic, îngust și înalt, și cu trecerea accentuată la corpul bitronconic rotunjit al vasului, cu două apucătoare perforate vertical pe maximum de rotunjire. Această formă a fost identificată la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 332, fig.219/1-5; 221/1-4) și la Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, Pl.LXXIV/6a-a1) (Anexa
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
puternic bombat și umăr proeminent, prin caracteristicile lor organice își justifică prezența în cadrul vaselor cu corp bombat și gât slab reliefat. Această formă este atestată la Hăbășești (Anexa 2/5e). 5.f. Vase cu trecerea lină de la gât la corpul bitronconic, pe al cărui maximum de rotunjime sunt prinse, de obicei, două toarte perforate vertical (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 432) (Anexa 2/5f). Forma 6: Vase cu gâtul înalt și corpul bombat Aceste vase se caracterizează prin gâtul mai mult sau
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de dimensiuni apropiate de cele ale gurii și, în unele cazuri, cu o ureche perforată orizontal; a fost identificată la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 277, fig.176/1-6) (Anexa 2/6a). 6.a1. Variantă a formei 6a, cu profil bitronconic, bombarea părții centrale este puțin accentuată, trecerea de la gât la corpul vasului este lină. Această formă a fost identificată la Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, fig.30/2d) (Anexa 2/6a1). 6.a2. Variantă a formei 6a, se deosebește de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
30/2b) (Anexa 2/6b1). 6.b2. Variantă a formei 6b, cu marginea dreaptă. Această formă a fost identificată la Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, fig.30/2c) (Anexa 2/6b2). 6.c. Vas cu marginea răsfrântă, gâtul înalt, corpul bitronconic și cu maximum de rotunjire la partea inferioară a vasului, către fund. Reprezentată printr-un singur exemplar, această formă a fost identificată la Trușești (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 284, fig. 177/2) (Anexa 2/6c). 6.d. Formă cu
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
1954, Pl. LXXIV/11c1) (Anexa 2/11a). 11.b. Formă cu recipient cu umăr puternic bombat, buza scurtă, aplecată spre interior, este documentată la Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, Pl. LXXIV/11c2) (Anexa 2/11b). 11.c. Formă cu recipient bitronconic, umăr reliefat, buza scurtă, aplecată spre interior, este atestată la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999,346, fig.253/3-7) și Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, Pl. LXXIV/11c3) (Anexa 2/11c). Forma 12: Vase binoclu Această categorie de vase se
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]