138 matches
-
Arthur Koestler (de la nașterea căruia s-au împlinit 100 de ani), tânărul cu pricina, va obține șansa unei convorbiri în doi cu Sigmund Freud, acum octogenar, subrezit fizicește, stângaci, anxios în exil, după ce fusese și el silit să-si abandoneze bivuacul de lucru și de trai. Acolo rămăsese vestita casă din Viena unde o inscripție anunța că a compus Traumdeutung (Interpretarea viselor). Lui A.K. îi va fi ciudă că, inhibat de sfială, va rata comunicarea ce va aluneca în banal
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
cerebrală, totodată, trăind prin erudiție împărțirea între elanuri și dezamăgiri, compară dezinteresul românilor cu virtuțile estetice ale francezilor. Ei recitau, pe vremea lui Napoleon, ode la prânzurile obișnuite, comentau între prieteni volumele purtate în buzunare sau, ofițeri fiind, trimiteau din bivuacurile lor din Africa de Nord, scrisori lui Sainte-Beuve, anume pentru a corecta afirmațiile făcute de el, referitoare la călătoria lui Horațiu la Brindes. Dar, iată până unde merge subtilitatea interpretării traducerii în englezește a unei piese de Pirandello: "Situațiile și caracterele erau
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
ce cultivă critica de identificare , simpatetică, reperând pars pro toto structura tare, stabilă și incoruptibilă, structura metafizică de rezistență a operei, dragostea lui Mircea Zaciu pentru teritoriile "detemporalizate", pentru secvențele de eternitate temporară. Cu toate acestea, sursa principală a autorului Bivuacului rămâne ceea ce îl pune în criză cu lumea: "Sursă, firește negativă, însă nu mai puțin sursă. Atrabila, umoarea neagră, se transformă , ca la Charles d'Orléans, în interpretarea lui Starobinski, în cerneală". Iată un citat prin care se poate defini
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
a societății care a pornit și prin îmbulzirea populației prin ușile deschise ale cafenelei din primele luni de pace. S-au ridicat perdelele grele, care împiedicau contactul cu exteriorul și s-a înlăturat bariera dintre profesioniștii cuvântului și public. Vechile bivuacuri ale liniștii și ale discursurilor abia murmurate erau asaltate de noul auditoriu. Lucrurile nu trebuie luate în absolut, dar fenomenul s-a petrecut în linii mari în acest fel. Se venea acum la cafenea și pentru cântecele lui Juliette Greco
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
a confruntat și timișoreanul nostru pe parcursul raliului pentru că, ieșind din cort într-o dimineață, avea să descopere că pantofii pe care îi lăsase de cu seară afară făcuseră... pași. Și pentru că veni vorba de cort, Dunca ne prezintă viața în bivuac: „Nici nu este nevoie să încerci să te adaptezi. Ajungi acolo frânt de oboseală, mănânci ceva care oricum nu-ți priește și te trântești să dormi, istovit și nespălat. Efortul fizic și psihic este inuman, așa că nu mai ai chef
Agenda2005-04-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283313_a_284642]
-
doi timișoreni: Mona Micicoi și Marcel Scărlătescu. După ce au donat la Bamako o mare cantitate de medicamente Direcției Naționale a Farmaciilor și Medicamentului din Mali și Școlii de Hipoacuzici din cadrul Asociației Maliene a Surzilor, au organizat un ultim și chinuit bivuac în mijlocul savanei maliene, moment ce a marcat apropierea de granița cu Senegalul. Finalul aventurii ni-l povestesc chiar protagoniștii raidului: „Căldura care ne-a năucit mai bine de două săptămâni, cu temperaturi de 48°C la umbră și peste 50
Agenda2004-28-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282639_a_283968]
-
comisiei prezidată de generalul Scărișoreanu, care în urma analizelor l-au absolvit pe sublocotenentul Camil Petrescu de delictul de predare la inamic și l-au repus în drepturi. "Sublocotenentul Popescu Victor și Petrescu Camil din Reg. A6 vor recunoaște drumul din bivuac prin Negrilești - Ungureni - Movila Mare - Est Tecuci - Pădurea Dărasca. Pe lângă recunoașterea acestor direcțiuni de marș se vor recunoaște și alte drumuri paralele pentru a se forma coloana, arătând la ce depărtare se găsesc de la drumul direct sus indicat. Pentru fiecare
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
voi primi în ziua de 2 iulie la ora 12. Comandantul Brigadei 14 Inf. Colonel, indescifrabil" 1 iulie 1917 ora 16 "Sublocotenent Petrescu Camil și - " - Popescu Victor către Regimentul Suceava No. 16 La ordinul confidențial nr. 2205 relativ la recunoașterea drumului bivuac - Negrilești - Movila Mare Est Tecuci - Pădurea Dărasca, am onoarea a raporta. 1) Zonă la cota 40 NE Tecuciu drumul urmează șoseaua județeană Ghidigeni - Tecuci. De la această cotă urmează pe drumul de exploatare până la 300 m S cota 57 NE Tecuci
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
cercetășesc, aparținând Legiunii „Domnul Tudor”, din Tg. Jiu, din vremea Războiului cel Mare. Asociația „6 Dorobanți” va participa la această manifestare cu un stand care va recrea tabăra armatei române de la Calafat, din vremea Războiului de Independență (1877-78). La acest bivuac vor fi prezentate aspecte ale instruirii armatei române, participarea unor militari și civili, inclusiv a unui fotograf care să imortalizeze trupele, așa cum au făcut în acea epocă Szathmari și Duschek și a unui corespondent de front, care să realizeze schițe
Zilele Muzeului Militar Naţional – 2013 [Corola-blog/BlogPost/98169_a_99461]
-
București oferă României rol de lider regional Incursiunea este completată de un număr foarte mare de imagini și de un film documentar, care surprind cu fidelitate fiecare etapă a campaniei militare (de la trecerea Dunării, la manevre militare, inclusiv aeriene, organizarea bivuacurilor, viața cotidiană a soldaților, epidemia de holeră), cât și episoade din timpul Conferinței de Pace. Războiul și semnarea Tratatului de pace, pe 10 august 1913, au constituit momente importante în istoria acestei zone a Europei, iar rolul României a fost
Un secol de la victoria asupra Bulgariei, în războaiele balcanice by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/77387_a_78712]
-
părți a pelerinilor, ci și printre locuitorii de alt neam decât cel evreu: grecii, egiptenii, edomiții. Mulțimea dormise în acea noapte și pe străzi, unii înveliți în pături de lână sau haine sărăcăcioase, ori în afara zidurilor cetății, în corturi sau bivuacuri improvizate alături de animalele cu care veniseră. Pe alocuri în afara cetății se vedeau focuri aproape stinse ori care mai pâlpâiau puțin și care înălțău către cer coloane subțiri de fum în aerul nemișcat al acelei dimineți. O ceață subțire de culoare
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
dintre dânșii dădu buzna în mica tabără trezindu-i pe toți cu entuziasmul lui copilăresc. -A înviat! Învățătorul Iisus a înviat! Treziți-vă! Iisus a înviat! spuse el alergând de la unul la altul. Toți cei adunați acolo se răsuciră din bivuacurile lor dezvelindu-se fiecare și făcură ochii mari. -A înviat! A înviat! Învățătorul a înviat! -Hei, hei, gata copile cu zarva! spuse unul dintre ei. Lămurește-ne acum despre ce este vorba! -A înviat! A înviat, aproape că strigă copilul
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]
-
este vorba! -A înviat! A înviat, aproape că strigă copilul... Mi-a spus-o un proroc! Mai spuse el arătând locul din care venise. -Și cum arăta acel proroc copile, întrebă un alt bărbat, ridicându-se pe un cot, din bivuacul său. -Păi era îmbrăcat ca un păstor, căci avea un rând de straie albe de lână lungi până în pământ și avea și o cârjă în mână, atât de mare, răspunse copilul arătând cu mîna înălțimea. -Hei! exclamă un bărbat care
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]
-
de mile terestre și cum toată mașinăria era controlată și de pilotul automat aveau timp destul pentru dânșii, ba mai mult vehicolul putea fi condus și de către un expert de la centrul de comandă. Fiecare din cei doi avea înlăuntrul mașinii bivuacul său personal, mic, însă confortabil și cu multe dotări, mașina de luptă având aproape patru metri în înălțime și o lungime de peste opt metri. În mijlocul habitaclului se afla un fel de cameră de zi, dacă i se putea spune așa
FORTĂREAŢA, PARTEA I-A de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380022_a_381351]
-
mișcare și după puțin timp ajunseră în apropierea zidurilor cetății. Oameni și animale se opriră în afara zidurilor ale căror porți fuseseră închise la căderea nopții din porunca procuratorului Ponțiu Pilat. Așa că, oamenii deshămară animalele, aprinseră focuri și întinseră corturi sau bivuacuri rudimentare în care aveau să locuiască pe toată perioada șederii lor acolo, amestecându-se cu mulți alți pelerini care erau pe acolo. La fel făcură și magistrul Ruthavan, Muso și cei doi însoțitori ai lor. La lumina focurilor de tabără
FRAGMENTUL NR. NOUA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380850_a_382179]
-
nimic. -Am mai putea căuta într-un loc, spuse Mâțan către Maydan. -Unde crezi? -Daca Baraba a reușit să iasă dincolo de ziduri atunci poate că cineva l-a văzut, fiindcă după cum știi o mulțime de pelerini au încă taberele și bivuacurile dincolo de perimetrul zidurilor. Am putea merge printre taberele din jurul Ierusalimului să întrebăm dacă cineva n-a văzut ceva suspect. -Am pierde prea mult timp Mâțan. Dacă tâlharul fuge acum dincolo de Iordan, avem șanse să nu-l mai prindem. Are însă
AL CINCELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374906_a_376235]
-
Costache Negruzzi, Cluj-Napoca, 2001. Ediții: Francisc Hossu-Longin, Amintiri din viața mea, introd. edit., Cluj-Napoca, 1975; Aron Densușianu, Cercetări literare, introd. edit., Cluj-Napoca, 1983, Negriada, pref. edit., București,1988. Antologii: Natura în poezia românească, pref. edit., București, 1996. Repere bibliografice: Zaciu, Bivuac, 64-68; Mircea Popa, Georgeta Antonescu, „Aron Densușianu”, RITL, 1974, 4; Ioana Em. Petrescu, Georgeta Antonescu, „Aron Densușianu”, SUB, Philologia, t. XX, 1975; Ulici, Prima verba, I, 230-232; Dobrescu, Foiletoane, I, 175-180; Cioculescu, Itinerar, V, 121-126; Dicț. scriit. rom., I, 94-95
ANTONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
Fassel, pref. edit., Cluj-Napoca, 1980; Constantin Sporea, Memorii, Iași, 2001 (în colaborare cu Horst Fassel). Traduceri: Stetson Kennedy, Operațiunea Anti Ku-Klux-Klan, Iași, 1993. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, „Scriitori junimiști”, RL, 1971, 38; Al. Piru, „Scriitori junimiști”, RL, 1972, 14; Zaciu, Bivuac, 119-133; Șt. Cazimir, „Critica literară junimistă”, LL, 1977, 2; Liviu Leonte, „Critica literară junimistă”, CRC, 1975, 39; Gabriel Dimisianu, „Critica literară junimistă”, RL, 1975, 41; Al. Dobrescu, „Critica literară junimistă”, CL, 1975, 10; Alexandru George, „Critica literară junimistă”, VR, 1975
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
Fiziologia literară, Cluj, 1972, 113-118, 159-161; Mircea Anghelescu, I. Heliade Rădulescu: un clasic în haine romantice?, în I. Heliade-Rădulescu, Versuri și proză, îngr. Vladimir Drimba, București, 1972; Mircea Zaciu, Viaticum, VTRA, 1972, 5-6; Țepelea-Bulgăr, Momente, 152-158; Cornea, Oamenii, 84-98; Zaciu, Bivuac, 87-92; [I. Heliade-Rădulescu], STRS, passim; Mircea Zaciu, Heliade la drumul jumătate, MS, 1976, 2; Săndulescu, Continuități, 192-197; Radu Tomoiagă, Personalități și tendințe în perioada pașoptistă, îngr. și postfață Vasile Vetișanu, București, 1976, 5-174; L. Volovici, Apariția scriitorului în cultura românească
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
București, 1972; E. Lovinescu interpretat de..., îngr. și introd. Florin Mihăilescu, București, 1973; Ungheanu, Pădurea, 173-184; Raicu, Structuri, 15-25; Cioculescu, Itinerar, I, 210-213, II, 286-290, V, 406-431; George, Sfârșitul, I, 134-141, II, 158-165, IV, 130-141, 148-161; Baltazar, Evocări, 107-116; Zaciu, Bivuac, 11-15; Popa, Spații, 48-64; Ungheanu, Arhipelag, 287-292; Crohmălniceanu, Literatura, III, 119-159; Negoițescu, Engrame, 189-194; Ileana Vrancea, Confruntări în critica deceniilor IV-VII, pref. George Macovescu, București, 1975; Alexandru George, În jurul lui E. Lovinescu, București, 1975; G. Gheorghiță, Sburătorul, București, 1976; Steinhardt
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
57-61; Ist. lit., III, 361-418; Teofil Bugnariu, Ioan Domșa, D. Vatamaniuc, Ioan Slavici (1848-1925). Biobibliografie, București, 1973; Dumitrescu-Bușulenga, Valori, 74-91; Mîndra, Clasicism, 132-153; Piru, Varia, II, 172-179; Săndulescu, Citind, 43-55; Todoran, Secțiuni, 87-137; Oarcăsu, Destine, 35-56; Popa, Spații, 7-24; Zaciu, Bivuac, 42-56; Munteanu, Aristarc, 246-255; Popa, Forma, 172-177; Ioan Slavici. Evaluări critice, coordonator Virgil Vintilescu, Timișoara, 1977; Ioan Slavici interpretat de..., îngr. și pref. Constantin Mohanu, București, 1977; Magdalena Popescu, Slavici, București, 1977; Adriana Iliescu, Proza realistă în secolul al XIX
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
Ion Vlad, Condiția literară a genului epistolar, T, 1973, 4; Liviu Petrescu, „Literatura epistolară”, RITL, 1973, 2; Mircea Iorgulescu, „Citind, recitind...”, LCF, 1973, 33; Nicolae Manolescu, Studii despre clasici, RL, 1973, 36; Adriana Iliescu, „Citind, recitind...”, LCF, 1973, 38; Zaciu, Bivuac, 196-200; George Muntean, Statornicie și competență, RL, 1976, 29; Emil Manu, „Continuități”, SPM, 1976, 296; Liviu Leonte, „Continuități” și „confluențe”, CRC, 1976, 44; Zaharia Sângeorzan, „Introducere în opera lui Liviu Rebreanu”, CRC, 1976, 49; Dana Dumitriu, Din nou despre Rebreanu
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
Mișcarea sămănătoristă”, „România literară”, 1933, 72; Dragoș Vrânceanu, Sămănătorismul, CRE, 1933, 1971; Șerban Cioculescu, O pledoarie sămănătoristă, ADV, 1933, 15 263; Mihail Ilovici, Negativismul tinerei generații, București, 1934, 185-187; I. Răducanu, Istoria unui curent literar, DEP, 1935, 2 296; Zaciu, Bivuac, 108-118. V. V. G.
SMANTANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289729_a_291058]
-
București, 1956; Unde sfârșește pustiul, București, 1956; Nuvela românească - La Nouvelle dans la littérature roumaine, București, 1965; Masca geniului, București, 1967; Glose, Cluj, 1970; Colaje, Cluj, 1972; Sechestrul (în colaborare cu Vasile Rebreanu), Cluj, 1972; Ordinea și aventura, Cluj, 1973; Bivuac, Cluj-Napoca, 1974; Lecturi și zile, București, 1975; Teritorii, Cluj-Napoca, 1976; Alte lecturi și alte zile, București, 1978; Scriitori români. Mic dicționar (în colaborare), București, 1978; Lancea lui Ahile, București, 1980; Cu cărțile pe masă, București, 1981; Viaticum, București, 1983; ed.
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
Valori, 36-38; Felea, Secțiuni, 29-35, 114-119, 390-392; Ilarie Hinoveanu, Convorbiri cu..., Craiova, 1974, 105-108; Martin, Metonimii, 308-314; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 237-244; Petroveanu, Traiectorii, 24-34; Simion, Scriitori, I (1974), 31-38, 261-265, I (1978), 6-13, 369-397; Tomuș, Istorie, 173-178; Zaciu, Bivuac, 179-186; Mihai Beniuc, Scrieri, VI, București, 1975, 14-20; Cristea, Domeniul, 66-71, 147-154; Micu, „Gândirea”, 604-610; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 201-220; Zaciu, Lecturi, 164-172; Zalis, Tensiuni, 49-55; Balotă, Universul, 64-92; Pop, Transcrieri, 183-188; Raicu, Critica, 172-176; Nicolae Prelipceanu, Dialoguri
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]