104 matches
-
nu au celelalte confesiuni care înseamnă de fapt, salvarea omului modern. Nu o spunea Malraux acum aproape o sută și mai bine de ani că viitorul creștin va fi mistic sau nu va fi deloc? Ori Steven Runciman, un mare bizantinolog englez, spunea că viitorul creștinismului este Ortodoxia, pentru dimensiunea ei mistică, sacramentală, Liturghia ei, pentru frumusețea icoanelor ei, pentru faptul că pune accentul pe interiorizarea omului pe unirea minții cu inima cu liturghia ei, ori asta îl salvează pe om
2011... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_mitropolitul_serafim_joanta_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/372739_a_374068]
-
nu au celelalte confesiuni care înseamnă de fapt, salvarea omului modern. Nu o spunea Malraux acum aproape o sută și mai bine de ani că viitorul creștin va fi mistic sau nu va fi deloc?, Ori Steven Runciman, un mare bizantinolog englez, spunea că viitorul creștinismului este Ortodoxia, pentru dimensiunea ei mistică, sacramentală, Liturghia ei, pentru frumusețea icoanelor ei, pentru faptul că pune accentul pe interiorizarea omului pe unirea minții cu inima cu liturghia ei, ori asta îl salvează pe om
TRĂIND CU ADEVĂRAT CREDINŢA ORTODOXĂ, EA NE DUCE LA ÎMPLINIREA FIRII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Traind_cu_adevarat_credinta_ortodoxa_ea_ne_duce_la_implinirea_firii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349063_a_350392]
-
nu au celelalte confesiuni care înseamnă de fapt, salvarea omului modern. Nu o spunea Malraux acum aproape o sută și mai bine de ani că viitorul creștin va fi mistic sau nu va fi deloc? Ori Steven Runciman, un mare bizantinolog englez, spunea că viitorul creștinismului este Ortodoxia, pentru dimensiunea ei mistică, sacramentală, Liturghia ei, pentru frumusețea icoanelor ei, pentru faptul că pune accentul pe interiorizarea omului pe unirea minții cu inima cu liturghia ei, ori asta îl salvează pe om
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1401694782.html [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
și ministru, economistul Gheorghe Tașcă este viitorul ministru și ambasador, Ion Irimescu-Cândești face parte din studenții care l-au apărat pe Nicolae Iorga de represalii în perioada răscoalelor țărănești din 1907, politician liberal și scriitor, Nicolae A. Constantinescu este viitorul bizantinolog, Grigore Gheorghiu-Putna este viitorul ginere al scriitorului Ioan Slavici, teologul Gheorghe I. Cotenescu este primul secretar particular al lui Nicolae Iorga, animator al șezătorilor și festivalurilor organizate de Liga Culturală în vechiul Regat și în diaspora română, dar și organizator
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/enigme-neelucidate/ [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
vindecat de ideea continuării unui dialog cu un fost bandit și client statornic al Securității. Cu sinceră afecțiune și alese simțăminte, N. Steinhardt” P.S. 2 Câțiva spiriști: Mircea Eliade, Constantin Noica, Arșavir Acterian, Haig Acterian, Al. Paleologu, Alex Elian (elenist, bizantinolog, istoric), Alex. Ciorănescu, Dinu Pilat, Bedros Horasangian, Barbu Brezianu, Octavian Paler”. Se cuvine să fac o precizare. În această prezentare uzitez mult citatul original pentru tinerii care nu cunosc aceste amănunte și n-au avut încă șansa de a-l
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592714.html [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
nu au celelalte confesiuni care înseamnă de fapt, salvarea omului modern. Nu o spunea Malraux acum aproape o sută și mai bine de ani că viitorul creștin va fi mistic sau nu va fi deloc? Ori Steven Runciman, un mare bizantinolog englez, spunea că viitorul creștinismului este Ortodoxia, pentru dimensiunea ei mistică, sacramentală, Liturghia ei, pentru frumusețea icoanelor ei, pentru faptul că pune accentul pe interiorizarea omului pe unirea minții cu inima cu liturghia ei, ori asta îl salvează pe om
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_mitropolitul_serafim_joanta_.html [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
pravoslave a identificat-o ca fiind mormântul sfintei Tabitha, văduva milostivă Dorkas , cea înviată de apostolul Simon Petru la Jaffa. Terenul pe care a fost zidită biserica a fost cumpărat de Misiunea ecleziastică rusă datorită eforturilor arhimandritului Antonin (Kapustin), renumit bizantinolog și arheolog. În 1914, după izbucnirea primului război mondial, personalul rus a fost expulzat, iar biserica a fost rechiziționată de autoritățile otomane pentru militarii turci. După 1918 ea a intrat în posesia Biserici "rușilor albi" din exil. După întemeierea Israelului
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
Dan Zamfirescu (n. 21 decembrie 1933, București) este un istoric literar și bizantinolog român. A publicat cercetări istorice și filologice serioase ce au contribuit la cunoașterea culturii și literaturii române vechi, dar a lansat în același timp ipoteze exagerate cu privire la importanța acestor valori culturale în ansamblul culturii europene. Este considerat unul dintre cei
Dan Zamfirescu (scriitor) () [Corola-website/Science/336971_a_338300]
-
atestare posibilă a numelui este 1241 sub forma Bezerenbam în cronica persană a lui Fazel-Ullah-Rașid. Alexandru D. Xenopol (citând din lucrarea "Istoria Mongolilor", Haga, 1834, II, p. C27-8), în anul 1241 e.n., Bogdan Petriceicu Hasdeu, și mai recent, în exil, bizantinologul Petre Năsturel au presupus că acest Bezerenbam era poate un "Basarab-ban" sau un "Besarion-ban" al Severinului ("Terra Zeurino"), sau poate Litovoi, menționat în 1247 ca Ban al Olteniei (Xenopol, care în "Les Roumains au moyen-age: une énigme historique", Paris, E.
Dinastia Basarabilor () [Corola-website/Science/300123_a_301452]
-
cu realitatea prin propria lor prezență: "L'image est son propre simulacre pur". Baudrillard consideră că în prezent s-a ajuns la o autoreferențialitate a imaginii, care este în principiu identică cu idolatria incriminată de scrierile primilor creștini, după părerea bizantinologului și teoreticianului mass-mediei Belting.
Idolatrie () [Corola-website/Science/312293_a_313622]
-
observa că data morții unuia dintre vasalii lui Baiazid căzuți la Rovine, Constantin Dragaș, este pomenită într-un document contemporan, un ustav de la mânastirea , și astfel stabilea data bătăliei la 17 mai 1395. Observația lui Hasdeu a fost susținută de bizantinologul român Constantin Litzica în 1901, care pe baza unui alt document contemporan emis de mânastirea Petra din Constantinopol confirma data morții lui Dragaș în primăvara lui 1395. În 1928 istoricul sârb Đorđe Spasojević Radojičić a aratăt că data de 10
Bătălia de la Rovine () [Corola-website/Science/301507_a_302836]
-
rapid , se cunoaște destul de bine arhitectura cocăi dromoanelor, în timp ce arhitectura suprastructurilor și greementul sunt discutate, deoarece desenele din cronica lui Ioan Skylitzes sunt interpretabile. Prin urmare, toate machetele și desenele de dromoane existente sunt contestate, inclusiv cele inspirate din lucrările bizantinologilor Elena Glykatzi, Louis Bréhier sau și cele prezentate în Muzeele navale din Pireu sau din Madrid.
Dromon () [Corola-website/Science/313489_a_314818]
-
(n. 6 noiembrie 1933, Țiu - d. 28 mai 2013, Brașov) este un muzicolog (etnomuzicolog, bizantinolog, lexicograf) și compozitor român. Este membru în Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR) din anul 1977. Doctor în Muzică (specialitatea muzică bizantină). A publicat 25 de cărți de autor și co-autor, ediții îngrijite și peste 700 de studii, eseuri
Constantin Catrina () [Corola-website/Science/323392_a_324721]
-
imensă, din care s-a publicat 2 doar un fragment, se impune a fi cercetată, adunată, adnotată și restituită în întregime spre a constata, încă o dată, virtuțile și fascinația comunicării. Cele trei epistole, necunoscute până acum, sunt trimise profesorului și bizantinologului Demostene Russo (1869-1938), unul dintre autenticii săi prieteni și conțin prețioase știri despre pregătirea și restituirea integrală a operei 3 lui Ion Creangă în celebra Fundație Regală pentru Literatură și Artă. Impresionează prin franchețea confesiunii, prin mărturiile despre contemporani și
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
evangheliști. Pictura din altar este foarte deteriorată putându-se observa figuri de sfinți ierarhi, precum și scenele Cina cea de taină, Împărtășirea apostolilor și Spălarea picioarelor. Ca urmare a faptului că pe unele scene iconografice se află inscripții în limba greacă, bizantinologul francez André Grabar a avansat ipoteza că biserica a fost pictată de zugravul Gheorghe din Tricala, care a murit în Moldova în 1530 și a fost înmormântat la Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău. Cercetările ulterioare nu au confirmat această ipoteză
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
Ieromonahul Nil din Mănăstirea Cernica (deși nu semnează, scrisul și decorația manuscrisului sunt identice cu cele din ms. 784/2805 din biblioteca mănăstirii Cheia, jud. Prahova, care păstrează semnătura lui Nil<footnote Această descoperire a fost posibilă datorită publicării de către bizantinologii Arhid. Sebastian-Barbu Bucur și Constantin Catrina, cărora le mulțumesc pentru tot sprijinul, a cărții Protopsalți și manuscrise muzicale de la Mănăstirea Cheia-Teleajen, Editura Semne, București, în ianuarie 2013. La p. 33 am găsit un facsimil după ms. 784/2805, care prezintă
Dou? manuscrise psaltice din Muzeul M?n?stirii ?ig?ne?ti by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
Gheorghe Ciobanu (n. 4 februarie 1909, Pădureni (fostă Gâștești), județul Ilfov (astăzi Giurgiu) - d. 20 aprilie 1997, București) a fost un etnomuzicolog, bizantinolog și profesor român. S-a născut la data de 4 februarie 1909 în localitatea Pădureni (Gâștești), județul Ilfov (astăzi Giurgiu). Studiile muzicale le-a început în 1923 la Seminarul Central din București (absolvit în 1931), continuându-le la Conservatorul din
Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog) () [Corola-website/Science/336583_a_337912]
-
(n. 12 noiembrie 1922, Bughea de Jos, Argeș - d. 15 februarie 2002, București) a fost un muzicolog, bizantinolog și editor român. Studiile muzicale le-a început la Seminarul Teologic din Curtea de Argeș (1933-1941), continuându-le la Seminarul Teologic din Buzău (1941-1942) și la Conservatorul din București (1948-1953). S-a perfecționat în domeniul bizantinologiei cu Ioan D. Petrescu și Gheorghe
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
editorială a lui a reușit să aducă muzicologia românească la nivel internațional, îndeosebi prin inițierea seriei "Izvoare ale muzicii românești" (1976), cu secțiunile "Documenta" (surse publicate în facsimile) și "Transcripta" (transcrieri în notație muzicală actuală). În cadrul acestei serii, au publicat bizantinologi români de referință, precum Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog) și Sebastian-Barbu Bucur, care au determinat specificul național al <nowiki>Școlii muzicale de la Putna</nowiki>, din timpul lui Ștefan cel Mare. Moisescu s-a ocupat și cu valorificarea moștenirii muzicale interbelice, editând partituri
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
albe, cu figura senină și împăcată. Despre aportul lui la marea construcție ce se numește MUZICA, sunt multe de spus și de cercetat. Pe scurt, a fost un spirit renascentist, care a cuprins în persoana lui nenumărate preocupări: muzicolog, lexicograf, bizantinolog, folclorist, compozitor, profesor, el a scris mii de pagini despre muzica românească, scoțând din uitare pe mulți muzicieni valoroși, apreciind pe cei care meritau atenția sa, descriind fenomenul muzical sub toate înfățișările lui. Hărnicia, perseverența, devotamentul, jertfa de sine de
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
filarea lui Noica: e vorba de o relatare a unei surse neimplicate în supravegherea filosofului, dar care aude o discuție între niște prieteni care călătoriseră, întâmplător, cu trenul în străinătate alături de Virgil Cândea și, gentili, povestiseră (pictându-l, negreșit, pe bizantinolog în cele mai negre culori) ce auziseră de la acesta referitor la „Nica Dan"! Un document, repet, stupefiant, nu numai prin lipsa de profesionalism pe care o vădește, ci și prin absența limitelor delațiunii în România comunistă, pe care o evidențiază
Noica în dosarele Securității by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6017_a_7342]
-
, Oreste (14.XI.1876, Tulcea - 5.XI.1937, Iași), prozator și bizantinolog. Urmează școala primară și începe liceul la Tulcea, absolvindu-l la Galați (1900). Student la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității din București, secția filologie clasică (1901-1904), deține și funcția de asistent și secretar al Muzeului Național de Antichități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
a doctrinei în Biserica românească, Pr. D. Popescu-Moșoaia, profesor la Facultatea de Teologie din Chișinău, ofensat de un text al lui Nae Ionescu, în care acesta își exprimase rezerva față de numirea lui ca superior al Capelei Române din Paris, în locul bizantinologului Vasile Radu, îi consacră un material plin de invective, drept contrargumente la campania filosofului cu privire la problema patriarhului-regent7. Deși nu intră într-o polemică cu Pr. Moșoaia, Nae Ionescu precizează că această chestiune a patriarhului-regent e mult prea gravă și angajează
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
BĂNESCU, Nicolae (16.XII.1878, Călărași - 11.IX.1971, București), bizantinolog. După studii secundare și universitare la București, face o specializare în limba greacă și literatura bizantină la München (1910-1912), unde își trece și doctoratul (1914). Revizor școlar, profesor secundar, profesor universitar de bizantinologie la Cluj (1919-1938), apoi la București (1938-1947
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285604_a_286933]
-
, Ariadna (31.III.1906, Peristasis, Grecia - 11.III.1993, București), comparatist. Nepoată a bizantinologului Demostene Russo (mama sa, Caliopi, era sora acestuia) și soră a lui Nestor Camariano, C.-C. își face studiile universitare la București, unde a absolvit Facultatea de Litere în 1936, funcționând apoi ca lector de limba neogreacă pe lângă Catedra de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286048_a_287377]