53 matches
-
momentul blăjean al biografiei eminesciene, de importanță secundară, nu lipsit de însemnătate totuși. Este vorba de cartea lui Timotei Cipariu, Elemente de poetică, metrică și versificațiune, Blaj, 1860. Lectura manualelor de poetică era una din preferințele lui Eminescu în timpul popasului blăjean; unul din prietenii blăjeni ai poetului își amintește că, prin a doua jumătate a lunii septembrie, "pentru ultima oară când a venit la mine, l-am văzut plângând... Ce a avut, ce n-a avut nu știu, destul că în
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
alternative frequency) l emițătoare de televiziune - Timișoara, 10 kW, canal de emisie - 9, TVR1; Semenic, 5 kW, canal emisie - 3, TVR1; Parâng, 2 kW, canal emisie - 10, TVR1; emițătoare și translatoare TV de mică putere (TVR1) - Brad, Vălișoara, Dobra, Criș, Blăjeni. V. Corduneanu
Agenda2004-51-04-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283178_a_284507]
-
fel de popor, ci voiește pur și simplu defăimarea românilor" (p. 127). Direcția nouă în Ardeal este o scriere maioresciana nu numai prin titlu, ci mai ales prin susținerea principiului fonetic în scrierea limbii române, desolidarizându-se de etimologismul învățatului blăjean Cipariu, pe care-l ascultase în anii de liceu. Septimiu Albini a fost mai ales un dascăl. Alcătuind o monografie a Școlii de fete a Asociatiunii o recomandă pentru condițiile civilizate de studiu și pentru calitatea prestației didactice a profesorilor
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
literare și culturale ale „micii Rome”. Unele dintre acestea vor fi reunite în ultimul său volum antum, Oameni din Ardeal (1973). Ediția antologică realizată de Ion Brad confruntă toate edițiile antume și postume ale scrierilor dedicate de Radu Brateș spiritului blăjean, eliminând reluările și întorcându-se, acolo unde a fost cazul (fragmentele din Aspecte din viața Blajului preluate în Oameni din Ardeal), la versiunea inițială. Opțiune care - am arătat cu alt prilej - este singura acceptabilă, în condițiile în care cenzura și
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
strălucit doctorat în teologie la Viena); dar și o ipoteză serios documentată, conform căreia răbufnirea lui Grama s-ar datora nu unei antipatii sau unei convingeri de ordin personal, ci unei mentalități (prilej pentru o minuțioasă investigație a „specifiului” cultural blăjean). S-ar părea, conform lui Ioan Chindriș, că pur și simplu tradiția erudită, marcat științifică și în consecință strălucind de sobrietate a orașului transilvan respingea organic romantismul. Și nu e întâmplător, arată editorul, că, atunci când acesta s-a manifestat, a
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
Rod al cercetării unor arhive lacunare sunt câteva pagini cu date statistice, cuprinzând pe diferiți ani, listele profesorilor și absolvenților. Între "elevii Școlilor din Blaj", veniți din alte ținuturi românești este menționat și Eminescu: "o plăcută surprindere a fost pentru blăjeni, când văzură că sunt cercetate (aceste școli n.n.) de mai mulți tineri din Bucovina și câțiva chiar din Moldova, între care și nenorocitul Eminescu, pentru un scurt timp" (p.66). În "addenda" lucrării se reproduce un articol-necrolog al lui Brânzeu
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
Maiorescu și două constatări ale acestuia din Eminescu și poeziile lui (1889): cea referitoare la „blazarea în cuget” și, respectiv, la „geniul cuprins de lumea ideală”. Opiniile lui Maiorescu despre opera eminesciană vor reveni ca un laitmotiv pe parcursul „analizei” teologului blăjean, cu sau fără legătură cu mersul acesteia. E mai puțin important cum le interpretează doctul filosof de Viena, care, în ciuda studiilor absolvite, nu prea e capabil de raționamente de finețe. Contează mai mult că Maiorescu este asociat diatribei anti-eminesciene, ca
A fi surd la sublim by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2582_a_3907]
-
români din diaspora, la inițiativa monseniorului Octavian Bârlea, fost elev al Blajului, s-au gândit la cinstita aniversare a "fântânilor darurilor", printr-un volum omagial. Printre cei solicitați să colaboreze alături de Păr. Pe-tru Gherman (Bruxelles), monseniorul Pamfil Cârnațiu, alt "licean blăjean de odinioară", clasicistul N. I. Herescu, este și scriitorul Mircea Eliade. Epistola de răspuns a savantului român este comparabilă cu discursul ciparian de la centenarul Școlilor Blajului. A apărut în volumul Omagiu Școlilor din Blaj (1754-1954), Paris, 1955, p. 148, și, probabil
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
selectivă și parțială a unui capitol de istorie literară, ale cărui „victime colaterale” au fost câțiva scriitori și cărturari niciodată reeditați sau comemorați, în ciuda valorii și a rolului lor în prezervarea culturii române în Ardeal. Unul dintre aceștia este canonicul blăjean Augustin Bunea. Născut în 1857 și școlit, evident, la Roma (de unde se întoarce, în 1882, cu un doctorat în teologie), Bunea este un exemplar reprezentant al intelectualității române din Transilvania sfârșitului de secol XIX și începutului de secol XX. Probabil
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
culturii naționale. Pe coperta cărții este înscris numele IAGAN AMEIH, o anagramă a numelui autorului, ce mi-a adus de aminte de Mitru Perea (Petru Maior), adnotatorul capodoperei Școlii Ardelene, Țiganiada sau Tabăra țiganilor a lui Ion Budai-Deleanu. Asemenea cărturarului blăjean, Mihai Ganea a căutat ca, prin intermediul pseudonimului cu rezonanță orientală, să găsească măcar iluzoria protecție împotriva dușmanului nevăzut care, protejat de anonimat sau de obscure alianțe politice ori de rup, pândește clipa de vulnerabilitate a celuilalt, ca să atace. Cartea lui
VIAŢA CA O CURSĂ PE UN CÂMP MINAT, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345819_a_347148]
-
de manuale didactice și al unui meritoriu studiu, Istoria școalelor centrale române greco-ortodoxe din Brașov (1902), premiat de Academia Română, B. și-a dobândit o meritată faimă prin editarea, împreună cu Jan Urban Jarník, a unei colecții alcătuite plecând de la materialul profesorului blăjean Ioan Micu Moldovanu, Doine și strigături din Ardeal (I-II, 1885). Contribuția lui B. constă în clasarea celor peste 1000 de piese (648 de doine - de dragoste, de dor, de jale, haiducești, ostășești ș.a. - și 359 de strigături), în elaborarea
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
volumul Cascadele luminii (1964). Colaborează la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Meridianul Timișoara”, „Orizont”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Ateneu” ș.a. Multe poezii i-au fost traduse și publicate în antologii și în diverse reviste din Austria, Franța, Germania, Italia, Belgia, Canada, Marea Britanie. „Blăjean născut la Ploiești”, cum se autodefinește, sinteză între miticismul lui I.L. Caragiale și sobrietatea Școlii Ardelene, I. este unul dintre cei mai prolifici poeți ai generației sale, scriind nu numai versuri, ci și cronici de artă plastică, crochiuri, tablete de
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
Premiul Femina pe anul 1932. Maria Borșanu traduce un fragment din nuvelă Bate la ușă de Carmen Sylva. Fragmente de român au că autori pe Ovid Brădescu-Râmnic și Florin Chiru-Nanov. Dintre comentatorii prozei, fie această românească sau străină, Mihai A. Blăjeni se oprește asupra lui D.H. Lawrence cu Amantul doamnei Chatterley, Luminița Barbu se ocupă de române de Vicki Baum ori de Simonne Ratel, Teodor Scarlat recenzează românul lui Stoian Gh. Tudor, Hotel Maidan, și ia un interviu lui I. Valerian
GAZETA FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287195_a_288524]
-
Asociațiunii pe anul 1927”, „Comoara satelor”, „Convorbiri literare”, „Cultura creștină”, „Foaia bisericească și scolastecă”, „Foaia scolastecă”, „Generația nouă”, „România liberă”, „Ungaria”, „Unirea poporului”, „Unirea”, „Universul literar”. V. începe să culeagă folclor în 1872, la îndemnul profesorului și mentorului său, canonicul blăjean Ioan Micu Moldovan, preluând metoda acestuia de anchetă prin elevi. Inițiază în 1879 o mare colecție de literatură populară, cuprinzând doine, strigături, cântece rituale funebre, balade, cimilituri, deceuri, anecdote, legende, basme ș.a., adunate de pe o largă arie folcloristică („De la Tulgheș
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
poate fi reținută, În această succintă trecere În revistă bibliografică, Istoria presei literare din Transilvania, semnată de istoricii literari Mircea Popa XE "Popa" și Valentin Tașcu. În respectiva lucrare este analizată, În câteva pagini distincte, beletristica prezentă În paginile periodicului blăjean, mai ales sub raportul expresivității de factură romantică specifică textelor cu caracter literar publicate aici. 2. Situația actuală a publicației În anul 1926, Alexandru Lupeanu-Melin XE "Lupeanu-Melin" scria În paginile Almanahului presei române: „Învățătorul poporului” de la 1848 este azi o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
morbid uman își poate găsi o corespondență sau o asemănare mai mult sau mai puțin perfectă, într-un alt tip morbid, determinat de o anumită intoxicație medicamentoasă. CAPITOLUL 7. TUBERCULOZĂ ȘI HOMEOPATIE: TEXTE CLASICE ȘI MODERNE (După Dr. Corneliu Aurelian Blăjeni) 142 2. Din punct de vedere terapeutic, tocmai această substanță medicamentoasă și mai ales aceasta, este remediul cel mai capabil a reechilibra fiziologia individului respectiv, modificându-i anomaliile funcționale și reintegrându-l în starea de sănătate normală. Asemenea tipuri medicamentoase
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
actualiza în stări patologice, mai mult sau mai puțin bine bine închegate. Aceste morbidități nu sunt însă oarecare, ci prezintă anumite caractere proprii, specifice fiecărui tip temperamento-constituțional. CAPITOLUL 7. TUBERCULOZĂ ȘI HOMEOPATIE: TEXTE CLASICE ȘI MODERNE (După Dr. Corneliu Aurelian Blăjeni) Ansamblul tuturor virtualităților morbide, proprii fiecărui tip temperamento-constituțional, poartă numele de diateză temperamento-constituțională. Există deci tot atâtea feluri de diateze câte feluri de temperamente sau constituții se pot diferenția din punct de vedere tipologic. Odată cu apariția fazei diatezice, misiunea preventivă
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
de obezitate, torace scurt și îngust, umeri căzuți, șolduri late, membre scurte, piele albă, fină, netedă, fără păr, rece și umedă la atingere, vene subțiri și profunde. CAPITOLUL 7. TUBERCULOZĂ ȘI HOMEOPATIE: TEXTE CLASICE ȘI MODERNE (După Dr. Corneliu Aurelian Blăjeni) Fața albă, cu expresie buhăită de beatitudine, frunte relativ mică, păr fin, blond sau cenușiu, crescând încet și căzând precoce, ochii de culoare deschisă (cenușii sau albaștrii), puțin mobili, cu privirea dulce și vagă, și tendință la midriază, gene foarte
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Articolul 1 Se declară zona minieră Brad, județul Hunedoara, că zona defavorizata. Articolul 2 Aria geografică strict delimitata a zonei defavorizate însumează localitățile Brad, Baia de Cris, Blăjeni, Buces, Bucuresci, Bulzesti, Băită, Criscior, Luncoiu de Jos, Ribita, Tomești, Vălișoara, Vata de Jos, Vorta și Certej, ca unități administrativ-teritoriale, în suprafață totală de 131.844 ha, conform anexei nr. 1*). -------- Articolul 3 Perioadă pentru care zona minieră prevăzut�� la
HOTĂRÂRE nr. 991 din 29 decembrie 1998 privind declararea zonei miniere Brad, judeţul Hunedoara, ca zona defavorizată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122695_a_124024]
-
Hunedoara ● - 724. Orăștie ● - 725. Petroșani ● - Orașul 726. Aninoasa ● ● 727. Călan - ● 728. Geoagiu ● ● 729. Hațeg ● - 730. Lupeni ● ● 731. Petrila ● ● 732. Șimeria ● ● 733. Uricani ● - 734. Vulcan - ● Comună 735. Baia de Criș ● - 736. Balsa ● - 737. Baru ● ● 738. Băcia ● - 739. Băită ● 740. Beriu ● - 741. Blăjeni ● - 742. Boșorod ● - 743. Bretea Română ● - 744. Bunila ● ● 745. Certeju de Sus - ● 746. Crișcior ● - 747. Densuș ● ● 748. Gurasada ● - 749. Hârău ● - 750. Ilia ● - 751. Lăpugiu de Jos ● ● 752. Orăștioara de Sus ● ● 753. Pestișu Mic ● ● 754. Pui ● - 755. Rapoltu Mare ● ● 756. Rachitova ● - 757
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
a unui jurist despre țările române, despre care, înfumurat, credea că se află în Italia, ca în principatele românești s-ar vorbi slavona iar în Transilvania, germană. Dl D-tru Hîncu citează, apoi, un fel de manual de geografie al unui blăjean Ioan Rus, din 1842 (Icoana pamentului), care a fost utilizat multe decenii în școlile transilvane. Aici se pot detecta unele elemente privind caracterologia germană, dedusa din felul sîrguincios cum era practicată agricultură, din faptul că erau numeroase fabrici ("manufapturi de
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
3. Aurel Vlaicu │45. Lunca Cernii 4. Baia de Cris │46. Luncoi 5. Balsa │47. Martinesti 6. Baru │48. Orastioara de Sus 7. Bacia │49. Paulisul 8. Băită │50. Pestisu Mic 9. Bătrînă │51. Pojoga 10. Beriu │52. Pui 11. Blăjeni │53. Rapoltu Mare 12. Bosorod │54. Rachitova 13. Bretea Română │55. Ribita 14. Bretea Streiului │56. Risculita 15. Branisca │57. Rîu Alb 16. Buces │58. Rîu Bărbat 17. Bucuresci │59. Rîu de Mori 18. Bulzesti │60. Romos 19. Bunila │61
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
Movilele de la Păucea Județul Sibiu: Blăjel ( 119. ROSCI 0119 Muntele Mare Județul Cluj: Valea Ierii (3%) Județul Alba: Bistra (4%), Lupșa ( 120. ROSCI 0120 Muntele Tâmpa Județul Brașov: Brașov (1%) 121. ROSCI 0121 Muntele Vulcan Județul Alba: Ciuruleasa ( Județul Hunedoara: Blăjeni ( 122. ROSCI 0122 Munții Făgăraș Județul Argeș: Arefu (89%), Berevoiești ( Nucșoara (85%), Rucăr (55%), Sălătrucu (62%), Valea Mare-Pravăț (4%) Județul Brașov: Drăguș (42%), Hârseni (58%), Lisa (55%), Recea (48%), Sâmbăta de Sus (50%), Șinca Nouă (5%), Șinca Veche (35%), Ucea
ORDIN nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194938_a_196267]
-
de Mureș, Vârfurile, Vladimirescu, Zăbrani, Zerind, Zimandu Nou Județul Caraș-Severin - localitățile: Berzasca, Brebu, Brebu Nou, Ciuchici, Goruia, Lăpușnicel, Mehadica, Pojejena, Prigor, Rusca Montană, Sacu, Socol, Turnu Ruieni, Văliug Județul Hunedoara - localitățile: Aninoasa, Baia de Criș, Balșa, Bănița, Baru, Bătrâna, Beriu, Blăjeni, Boșorod, Brad, Bretea Română, Buceș, Bucureșci, Bulzeștii de Sus, Bunila, Burjuc, Călan, Cerbăl, Certeju de Sus, Crișcior, Densuș, Dobra, Geoagiu, Ghelari, Gurașada, Hațeg, Lăpugiu de Jos, Lelese, Lunca Cernii de Jos, Luncoiu de Jos, Lupeni, Mărtinești, Orăștioara de Sus, Pui
ORDIN nr. 350 din 12 martie 2007 privind aprobarea încadrării localităţilor din cadrul Regiunii 5 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187484_a_188813]
-
Cornea, Cornereva, Dalboșeț, Domașnea, Eftimie Murgu, Glimboca, Goruia, Iablanița, Lăpușnicel, Luncavița, Marga, Mehadica, Oțelu Roșu, Prigor, Rusca Montană, Sacu, Sichevița, Șopotu Nou, Târnova, Teregova, Turnu Ruieni, Văliug, Zăvoi, Zorlențu-Mare Județul Hunedoara - localitățile: Baia de Criș, Băița, Balșa, Bănița, Baru, Bătrâna, Blăjeni, Buceș, Bucureșci, Bulzeștii de Sus, Bunila, Burjuc, Cerbăl, Crișcior, Densuș, Dobra, Ghelari, Gurașada, Ilia, Lăpugiu de Jos, Lelese, Lunca Cernii de Jos, Pui, Răchițova, Râu de Mori, Ribița, Sălașu de Sus, Sântamaria-Orlea, Sarmizegetusa, Tomești, Toplița, Totești, Unirea, Uricani, Vălișoara, Vața
ORDIN nr. 350 din 12 martie 2007 privind aprobarea încadrării localităţilor din cadrul Regiunii 5 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187484_a_188813]