36 matches
-
Acasa > Cultural > Traditii > ZIUA CUCULUI Autor: Cornelia Neaga Publicat în: Ediția nr. 2275 din 24 martie 2017 Toate Articolele Autorului ZIUA CUCULUI Ziua-i de Blagoveștenii, cucul, limba și-o dezleagă Pin zăvoaie desfrunzite, numele-și strigă degrabă. Da” și eu îngândurată îl întreb cu glas șoptit - Cucule să-mi spui, tu, mie, câți ani, mai am de trăit? Că dădui apă și sare la îngeri
ZIUA CUCULUI de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1490369913.html [Corola-blog/BlogPost/368785_a_370114]
-
este cea care începe pregătirile pentru întâmpinarea marii sărbători a primăverii, Învierea Domnului nostru Isus Hristos. Ne pregătește pentru această mare taină a lui Dumnezeu turnând în noi picuri de sfințenie. În postul mare ne dă o dezlegare la pește de Blagoveștenie cum se zice in popor, sau Buna Vestire cum e numită în calendarul ortodox, iar în zilele următoare se pregătește să dea ștafeta lunii florilor, lăsându-ne amintirea unor tulburatoare trăiri. Scriind acum despre frumusețile lunii martie, m-am oprit
VIAȚA PRIN IUBIRE ȘI DĂRUIRE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/miron_ioan_1488974673.html [Corola-blog/BlogPost/381220_a_382549]
-
din 25 martie 2017 Toate Articolele Autorului BUNA VESTIRE - SĂRBĂTOAREA BUCURIEI Buna Vestire este praznuita în fiecare an, pe 25 martie, în Postul Paștelui, că „Nu lipsește martie din post!" Sărbătoarea Bunei Vestiri este cunoscută în popor sub denumirea de Blagoveștenia sau Blagovește și poate fi considerată Ziua Bucuriei, fiind cea mai importantă veste din creștinism, întrucât, în aceasta zi, Arhanghelul Gavriil îi vestește Fecioarei Maria că Îl va naște pe Fiul lui Dumnezeu: „Bucură-te, ceea ce ești plină de har
SĂBĂTOAREA BUCURIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1490443986.html [Corola-blog/BlogPost/368786_a_370115]
-
Acasă > Cultural > Tradiții > VARVARĂ MAGDALENA MĂNEANU/BLAGOVEȘTENIA.2015 Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1545 din 25 martie 2015 Toate Articolele Autorului BLAGOVEȘTENIA.2015 Pe 25 martie, românii prăznuiesc Bună Vestire sau Blagoveștenia, cum este cunoscută această sărbătoare în folclor, si se reamintește astfel creștinătății
BLAGOVEȘTENIA.2015 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1427269157.html [Corola-blog/BlogPost/341017_a_342346]
-
Acasă > Cultural > Tradiții > VARVARĂ MAGDALENA MĂNEANU/BLAGOVEȘTENIA.2015 Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1545 din 25 martie 2015 Toate Articolele Autorului BLAGOVEȘTENIA.2015 Pe 25 martie, românii prăznuiesc Bună Vestire sau Blagoveștenia, cum este cunoscută această sărbătoare în folclor, si se reamintește astfel creștinătății că în această zi s-a adus vestea Fecioarei Maria de către Arhanghelul Gavriil, că-l va naște pe
BLAGOVEȘTENIA.2015 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1427269157.html [Corola-blog/BlogPost/341017_a_342346]
-
Acasă > Cultural > Tradiții > VARVARĂ MAGDALENA MĂNEANU/BLAGOVEȘTENIA.2015 Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1545 din 25 martie 2015 Toate Articolele Autorului BLAGOVEȘTENIA.2015 Pe 25 martie, românii prăznuiesc Bună Vestire sau Blagoveștenia, cum este cunoscută această sărbătoare în folclor, si se reamintește astfel creștinătății că în această zi s-a adus vestea Fecioarei Maria de către Arhanghelul Gavriil, că-l va naște pe Fiul lui Dumnezeu. În popor, sărbătoarea este dedicată fertilității și
BLAGOVEȘTENIA.2015 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1427269157.html [Corola-blog/BlogPost/341017_a_342346]
-
acestea lipseau descendentelor, nepoatelor. Furca de tors cu aripi prezentată de noi se deosebește de alte piese de același gen prin minuțioziutatea decorului dantelat și a elementelor decorative simbolice cu semnificație apotropaică soarele și crucea. Referință Bibliografica: Varvară Magdalena Măneanu/BLAGOVEȘTENIA.2015 / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1545, Anul V, 25 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
BLAGOVEȘTENIA.2015 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1427269157.html [Corola-blog/BlogPost/341017_a_342346]
-
Mare (21 noiembrie). Local, în Bucovina, se credea că în această zi s-ar fi născut Iisus Hristos. Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Se crede că "în această zi s-a vedit lumea, pe care Dumnezeu a blagoslovit-o la Blagoveștenie" (Ț. Pamfile), iar pentru asta, oamenii din comunitățile tradiționale conservatoare, petrec noaptea din ajunul sărbătorii cu lumina aprinsă, fac focuri și încearcă să deslușească semnele cerului. Dacă în seara acestei zile cerul este senin și cu stele, anul nu va
Intrarea MAICII DOMNULUI în Biserică: Ce nu este bine să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101652_a_102944]
-
Bună Vestire este prăznuita de Biserică pe 25 martie. Bună Vestire sau popular Blagoveștenia (termenul slav corespunzător celui de Bună Vestire), este praznicul în amintirea zilei în care Sfanțul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu. Bună Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sarba-torile Maicii Domnului
Buna Vestire, cea mai veche sarbatoare a Maicii Domnului by http://uzp.org.ro/buna-vestire-cea-mai-veche-sarbatoare-a-maicii-domnului/ [Corola-blog/BlogPost/92339_a_93631]
-
este cea care începe pregătirile pentru întâmpinarea marii sărbători a primăverii, Învierea Domnului nostru Isus Hristos. Ne pregătește pentru această mare taină a lui Dumnezeu turnând în noi picuri de sfințenie. În postul mare ne dă o dezlegare la pește de Blagoveștenie cum se zice in popor, sau Buna Vestire cum e numită în calendarul ortodox, pe 25 ale lunii, iar în zilele următoare se pregătește să dea ștafeta lunii florilor, lăsându-ne amintirea unor tulburatoare trăiri. *** Scriind acum despre frumusețile lunii
SĂRBĂTOAREA DARULUI VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 by http://confluente.ro/8_martie_sarbatoarea_darului_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/348641_a_349970]
-
-ai de cap!”. Cucul, pasăre mult așteptată, le răspunde fetelor la întrebarea: „Cuculi, cuculi, câți ani mi-i da, până m-oi marita?”. El cântă de un numar de ori, indicând numărul anilor. Se știe că această pasăre vine la „Blagoveștenie”, adică la Bunavestire, iar oamenii consideră că e bine să aibă bani la ei când îi aud prima dată cântecul, pentru că vor avea tot anul bani mulți. In acest scop ei aruncă monede spre cuc, zicând: „Cucule, eu îți dau
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Biserica Doamnei Maria și a Doamnei Stana, probabil cu hramul Blagoveștenia, a fost una cele mai vechi biserici cunoscute din mijlocul Bucureștiului, a cărui amintire, în ciuda scurtei existențe, a durat secole după dărâmarea ei. Localizarea bisericii a fost făcută de către istoricul C. C. Giurescu care afirmă că aceasta ar fi fost ridicată
Biserica Doamnei Maria și a Doamnei Stana din București () [Corola-website/Science/302068_a_303397]
-
Lăcașul a fost reconstruit în același loc sub isprăvnicia fraților lui Climent - Popa Mihul și Simion Vătășelul. Pisania săpată în piatră deasupra intrării, în pronaos, are următorul text: "“Această sfântă și dumnezeiască biserică, întru care se cinstește și se prăznuiește blagoveșteniile Prea Sfintei de Dumnezeu Născătoare și Pururea Fecioară Maria, care din temelia ei este zidită și cu toată cheltuiala părintelui chir Climent, Episcop al Râmnicului și Noului Severin, la curgerea anilor 7250 (1742) în luna lui Aprilie 26, ispravnic fiind
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
Deasupra intrărilor, friza apostolilor, în arcade polilobe, cu reprezentarea Deisis, redă pe Ioan și Maria în întregime, după modelul frizei provenită de la mănăstire, și care ne evocă realizările lui Pârvu Mutu. Ușile împărătești (uscior în frînghie), cu reușita reprezentare a Blagoveșteniei, pe fond arhitectonic, a lui Simion zugravul de la Laz, din 1830 iunie zece zile, constituie o ctitorie cu participare largă, bărbati și femei, numele cât și contribuția fiecăruia, fiind astfel notate: „acești oameni au plătit dvera Gheorghe Socaci șapte zloți
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
parter deschis și foișor cu arcade), a fost construită în 1761 de meșterii maghiari Kovacs (Ianoș, Ioseph și Ferenz) după modelul celei folosite până atunci. Din podoabele cu care a fost înzestrată, biserica păstrează friza icoanelor prăznicare, dverele împărătești (cu Blagoveștenia și Evangheliștii), ca și icoanele împărătești, toate datorate lui Toader zugrav care semnează, în 1747, pe icoana Arhanghelilor Mihail și Gavril. Pe spatele icoanei Deisis, faimosul zugrav a notat „să se știe că aceste icoane, Hs. și Precista,le-au
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
placaj, iar bolțile tencuite, ascunzându-se pictura. Tâmpla, cu friza Apotolilor (încadrați după un model ades întâlnit în Mureș, în panouri decupate) și a icoanelor prăznicare (din care o parte sunt pe sticlă), merită atenția specialiștilor. Ușile împărătești, cu reprezentarea‚ „Blagoveșteniei Precistii”, datată 1799, ca și icoanele mari: Blagoveștenia, Deisis, Maria cu pruncul, Sfântul Nicolae, îngăduie, în pofida intervențiilor ce li s-au adus, recunoașterea autorului lor - Toader Popovici zugrav. A rămas răzleață, dintr-o friză anterioară, icoana Deisis, bogat ornată cu
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
cu friza Apotolilor (încadrați după un model ades întâlnit în Mureș, în panouri decupate) și a icoanelor prăznicare (din care o parte sunt pe sticlă), merită atenția specialiștilor. Ușile împărătești, cu reprezentarea‚ „Blagoveșteniei Precistii”, datată 1799, ca și icoanele mari: Blagoveștenia, Deisis, Maria cu pruncul, Sfântul Nicolae, îngăduie, în pofida intervențiilor ce li s-au adus, recunoașterea autorului lor - Toader Popovici zugrav. A rămas răzleață, dintr-o friză anterioară, icoana Deisis, bogat ornată cu rozete în relief, între profil și chenarul în
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
-lea trăiesc într-un timp al Bisericii. Anul este jalonat de marile sărbători religioase și de marile posturi. Atunci când sunt puși să dea un soroc sau să stabilească cu precizie desfășurarea unui eveniment, țărani și mahalagii vorbesc de Câșlegi, Înălțare, Blagoveștenii, Duminica Floriilor, Ignat, Postul cel Mare, Lăsata Secului. Zilele sfinților constituie de asemenea importante puncte de reper în plasarea faptelor, „în ziua de Sfântul Ilie“, „marți după Sfântul Nicolae“ etc. Programul soborului poate fi cu greu deslușit din analiza documentelor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
soare. Pescarii care vor să pescuiască mult trebuie să țină post negru. În luna martie nu se rostește cuvântul „purice”, ca să nu te mănânce puricii peste an, nici „șarpe”, ca să nu te întâlnești cu el toată vara. Buna Vestire sau Blagoveștenia (25 martie) este ziua în care Fecioara Maria a fost vestită de îngerul Gavril că va naște pe Mântuitor. Se mănâncă pește, nu se lucrează, din această zi sosesc rândunelele, considerate păsări aducătoare de noroc, se „dezleagă” limba tuturor păsărilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se nasc liliecii, care mănîncă din nafură; aici își fac plan strigoii, care în special o stăpînesc de după sfințitul soarelui pînă în cîntători*. Cine cade în biserică în anul acela moare. Bîrnă Cînd trosnesc bîrnele de la casă e semn rău. Blagoveștenie A doua zi de Blagoveștenie [Bunavestire] nu se lucrează, că sînt părinții blagoveștenilor și e rău de lingoare*. Blestem E bine ca tot omul să aibă inel în deget, ca să nu se lege blăs tă murile de el - sau ale
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din nafură; aici își fac plan strigoii, care în special o stăpînesc de după sfințitul soarelui pînă în cîntători*. Cine cade în biserică în anul acela moare. Bîrnă Cînd trosnesc bîrnele de la casă e semn rău. Blagoveștenie A doua zi de Blagoveștenie [Bunavestire] nu se lucrează, că sînt părinții blagoveștenilor și e rău de lingoare*. Blestem E bine ca tot omul să aibă inel în deget, ca să nu se lege blăs tă murile de el - sau ale lui de alții. Ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în special o stăpînesc de după sfințitul soarelui pînă în cîntători*. Cine cade în biserică în anul acela moare. Bîrnă Cînd trosnesc bîrnele de la casă e semn rău. Blagoveștenie A doua zi de Blagoveștenie [Bunavestire] nu se lucrează, că sînt părinții blagoveștenilor și e rău de lingoare*. Blestem E bine ca tot omul să aibă inel în deget, ca să nu se lege blăs tă murile de el - sau ale lui de alții. Ca să nu se prindă blăstămul de copii, femeile să poarte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Sf. Toader - 17 februarie Dragobete - 24 februarie (sărbătoare populară) Zilele Dochiei - 1-9/12 martie (sărbătoare populară) Sfinții / Sîmț / Cei 40 de Mucenici / Măcinici - 9 martie Păresimi / Postul Mare - începe cu șase săptămîni înaintea Paștilor Alexi Boji / Sf. Alexie - 17 martie Blagoveștenie / Bunavestire - 25 martie Cuv. Maria Egipteanca - 1 aprilie Moșii de iarnă - sîmbăta dinaintea Lăsatei Secului (sărbătoare populară) Săptămîna brînzei - prima săptămînă din Postul Paștilor Miezul Păreții - Mijlocul Postului Paștilor Floriile - duminica dinaintea Săptămînii Mari Săptămîna Mare / Săptămîna Patimilor - ultima săptămînă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Împărțea practicile religioase cultivate În sânul Bisericilor românești Între o „religie populară” și o „religie oficială”. Un sinod ortodox din anul 1675, de exemplu, interzicea celebrarea „sărbătorilor drăcești”, cum ar fi zilele de marți și miercuri, sau a „joilor mari” (blagoveșteniile). Analizând realitățile din Muntenia contemporană, Daniel Barbu XE "Barbu" , un comentator avizat („deși” catolic!) al tradițiilor istorice ale ortodoxiei, merge mult mai departe În interpretarea acestei situații, fiind de părere că Biserica ortodoxă a pierdut din start bătălia cu manifestările
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Șerban Cantacuzino (otravă, plasată prin intermediul unor „leși”), a murit de „cataroi”. El și-a văzut moartea venind: „Sosind văleatul 7193 eară cel de la Hristos 1685, în luna lui martie în 24 de zile, într-o marți sara spre miercuri cătră Blagoveștenie, la al treile ceas de noapte, l-au lovit de palidz, adică cataroi (Neculce ne spune și de ce: „Și trimițând - Doamna Anastasia - banii [ceruți pentru răscumpărare, căci fostul Voievod, răpit din Moldova, era prizonier la Lvov] prin țara Ungurească, i-
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]