331 matches
-
alta, din care să rezulte, de pildă, că Shakespeare încheia Îmblînzirea scorpiei în spirit falocratic (așa cum, pe vremuri, grila marxistă stabilea "limitele" înțelegerii de către același scriitor a evoluției societății). Cineva, totuși, trebuie să citească literatura și din plăcere, pentru (doar!) blestemata ei de valoare estetică. Mai ales dacă vrea să facă puțină ordine în haosul multiculturalist, unde cele mai plictisitoare nulități sînt studiate cu morgă științifică. Aș mai vrea să-i atrag atenția dlui Borbély asupra a două lucruri. Primul: nu
Dl. Borbély față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15077_a_16402]
-
iar o lege care strigă în deșert de două mii de ani a făcut pe deplin dovada zădărniciei sale. Nu poți fi fericit decât împotriva cuiva sau împotriva altora, în bloc. Dacă te-ar lăsa să acționezi, dacă n-ar fi blestematele tale de scrupule și abominabilii lor polițai, știi mai bine ca mine ce ai face, poate ai fi chiar surprins s-o descoperi. Nu ți se îngăduie însă decât festinul succedaneelor, crimele altora, groaza de la cinema, războaiele pe care nu
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
simți ca un naufragiat în mijlocul oceanului, care a abandonat pînă și speranța unei salvări divine. Fiecare articol pe care îl scrii este o străbatere a deșertului. De fiecare dată cînd începi, te întrebi dacă vei găsi suflul necesar să umpli blestematele de pagini albe. Ai două, trei idei în cap, ești convins că ele vor atrage altele, te arunci în pagină ca în bazin, ratezi începutul, ștergi tot, o iei de la capăt, nu ești în cea mai bună zi a ta
Pagina albă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13774_a_15099]
-
acele mese de duminică seara încheiate cu orgii care pînă și pe Pierre Levergos, fostul militar care credea că văzuse totul în viață, îl făceau să roșească. Da, nevoile materiale și dezintegrarea progresivă a creierului din cauza bolii blestemate și a blestematelor de medicamente erau explicația pentru această schimbare incredibilă de mai bine de un an încoace. Era așa, Koke? Sau era alt fel de a te sinucide, mai lent, dar mai sigur decît tentativa ta anterioară? Mitingul din 23 septembrie 1900
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
rostindu-l de mai multe ori. Pentru că luând cunoștință, un farmec s-ar stinge. - Dar ce farmec ar pieri când ne-am dumiri asupra împrejurărilor reale ale răpirii, deținerii, eliberării inocenților mielușei cu mielușea? s-ar întreba vreun vlăstar din blestemata stirpe a veșnicilor nemulțumiți. Adicătelea, de ce să așteptăm cincizeci de ani - lasă că nici nu ni s-a comunicat dacă dezvăluirea va avea loc dimineața sau după amiaza - de ce să ne perpelim, tensionați, isterizați, insomniaci, până în 2055 primăvara/ vara și
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
răspunsul 61, pp. 312-313. 27 Idem, Capete despre dragoste, suta a doua, cap. 17, în Filocalia..., vol. II, Edit. Humanitas, 1999, p. 71. 28 Sf. Ioan Casian, Despre cele 8 gânduri ale răutății, în Filocalia..., vol. I, p. 117. 4 blestemată ieșirea din rosturile lui în adultere, ticăloșii, lupanare 29, preciza Tertulian. Nu trebuie idolatrizată plăcerea. Dumnezeu vrea ca iubirea să fie constructivă, creatoare, nu un egoism carnal, căci în acest caz lipsește finalitatea, care este procrearea și dăruirea de sine
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
la întoarcere și-a surprins maeștrii corectîndu-i, simțindu-se mai bună ca ei și sfîrșind prin a-i exaspera: “Ai citit prea mult, fetițo”. Știa prea mult, se ascundea în faldurile unei culturi pe cît de strălucitoare, pe atît de blestemate. Nu știa să se inventeze pe sine într-un alt scenariu sau pe o bucată de hîrtie. Trebuia să-și joace singură propria-i piesă. Nu putea să iasă din singurătatea plăcerilor intangibile și neguroase în spațiul în care se
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
trecut deja șaiprezece luni în care nu m-am mai atins de o țigară și nici nu am mai simțit tentația s-o fac, dar au trecut aproape opt ani de când am inceput pentru prima dată lupta cu această boală blestemata, care m-a făcut uneori să pun la îndoială toate celelalte realizări ale mele și toată stăpânirea de sine de care mă credeam în stare. Dintr-un punct de vedere, m-am bucurat să mă întorc în România pentru că, trăind
Aer curat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82362_a_83687]
-
alta. acum cu hârtie de ambalaj de nu cândva? Prea devreme e Pentru mai înainte, așa cum atâtea purtări inutile în sacoșă, păcat, prea târziu e ridicol. spui tu .Și cu mâinile mele îți între mere, sandviciuri cărți, să Ușa aceea blestemată... Mai mulțumesc pentru mâinile tale. f i e t o a t e l a î n d e m â n ă , bine dau pagina. Să trecem dar meticulozitate, exagerată, poate peste ... Ce citesc? Nu-i nici o * * * este nevoie
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
nuvelele, eseurile, foiletoanele, traducerile sau contrafacerile și polemicele lui F. Aderca (tip arțăgos și ritos, gata să-i sară capsa din senin din iarbă verde, dar numai pe pricini transcendente) l-au mînat mai departe, risipit și excesiv, pe cărările blestematei de îndeletniciri vag denumită a "publicisticei" (cea mai rea primejdie a omului de talent), ajungînd la o adevărată industrie cu firme stridente țintuite la poarta fragedei lui reputații literare (...), uluitoare prin mulțimea și felurimea unei producții de poligraf în pas
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
au de suferit din pricina asta. Doar cu ele te poți șterge la fund. Una ca Micul Cezar, tradusă în franceză și scoasă în seria Pasiuni. Răsfoind-o, am neplăcuta senzație că sunt din nou acasă: citind titlurile de ziare, ascultând blestematele de radiouri sau călărind pe vagonete de tablă, bând gin ieftin, excitând fecioarele sau legând și arzând de vii negrii. E ceva ce-ți provoacă diaree. Și același lucru e valabil pentru Atlantic Monthly sau pentru orice alt lunar, pentru
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
nu lipsește: fetița de doisprezece ani care se prostituează trăgînd cu sete din punga de aurolac, soldatul violator de țigănci bătrîne și grase, opinia unor oameni de bine care în focul luptei pentru moralitate rămîn cu penisul în văzul lumii (blestematele de bretele), tot ce ar putea la o adică să stîrnească interesul cititorului de ziare și doar întîmplător de literatură. E o poveste numai bună de apărut în paginile unei reviste ca aceea pe care o conduce autorul și totuși
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
avem și noi, ardelenii, un fel de Balaton sau măcar o ieșire la o mare adevărată. Mi s-a aplecat de festivaluri, concerte și corturi. Crapă pipota-n mine la fiecare poză din Bali, SUA sau Portugalia, postată nonșalant pe blestemata de rețea socială numită Facebook. Îmi vine să dau block la toți prietenii care o ard zi-lumină la terase, îndopându-se până la plesnire cu gelato, smoothie-uri și fructe de mare. Am impresia că toți din jurul meu s-au culcat români
Blesteme [Corola-blog/BlogPost/98579_a_99871]
-
mă cert Pentru că ți-am greșit adeseori Of cât aș vrea să te mai strâng la piept Și să-ți prefac durerea-n albe flori! Sau cât de greu îmi e când nu am cui Să-i povestesc ce viată blestemată Am azi și că povară dorului E încă rană necicatrizată ... Dar tu nu știi iar mie nu-mi rămane, Decât regretul că n-am prețuit Acele clipe ce le aveam cu tine Când încă scumpă mamă ai trăit. Dorina Omota
ÎMI LIPSEȘTI MĂICUȚĂ de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384270_a_385599]
-
iar maică--sa dădea şi ea din cap, de parcă era asistentul docil al acestui cercetător dement care tocmai descoperise importanţa familiei, Graţielei îi apărea în minte blestemata oră cinci din copilărie, cînd cei doi soţi se întorceau de la serviciu - e mereu pregătită o zi de iarnă în imaginaţia ei special pentru astfel de evocări
Copilăria de roman a Grațielei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18443_a_19768]
-
de mușteriu și ultima picătură de somn ce-ar fi putut sta ascunsă în săraca mea ființă. Pentru ceva momente uitai de stoicismul pe care-l construisem ca fel de gândire. Și cum altfel să fi reacționat, când trăiam o blestemată de furie?! Ce păcate ale descendenților trebuia să ispășesc? N-aveam o perioadă ternă după ani de suferință? Nu eram afectată că alții de vârsta mea își dovediseră rostul în viață, chiar cu mai puține abilități native confirmate? Ce făcusem
SENECA PREGĂTEŞTE CEVA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380149_a_381478]
-
vocea dumneavoastră de înger? Aproape nu mai aud, da, sunt bătrân, mi-au plecat corăbiile cu nepoți, fiii mei m-au mutat din amintiri, în registre. Sunt o cifră sau doar un gând? Sunt ceaiul acesta amar, tremurul de mână blestemata, duhoarea pe care o las în urmă? Vă rog să-mi răspundeți, o sa ma tulbur curând, o să urlu din nou sub voaluri de vrăbii, sub ape cu lintița deasa și cu broaște verzui, Tatăl meu mă va plesni peste față
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
palat murmurațivocea dumneavoastră de înger? Aproape nu mai aud, da, sunt bătrân,mi-au plecat corăbiile cu nepoți,fiii mei m-au mutatdin amintiri, în registre.Sunt o cifră sau doar un gând? Sunt ceaiul acesta amar,tremurul de mână blestemata,duhoarea pe care o las în urmă? Va rog să-mi răspundeți, o sa ma tulbur curând,o să urlu din nousub voaluri de vrăbii,sub ape cu lintița deasa și cu broaște verzui,Tatăl meu mă va plesni peste fațăcu biciul
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
care nu-i băgasem în seamă. Le-am căutat săptămâni întregi, pentru eventualitatea că vor apărea în vreo întrebare la concurs.) - Da, a continuat el, cât de binecuvântată, apoi pe frunte i-au apărut cute de îngrijorare. Însă cât de blestemată. Imediat ce a rostit acest cuvânt, pumnul lui a izbit masa și a catapultat un sandviș cu brânză drept în sacul de donații; am văzut asta cu ochii mei, însă eram atât de șocată, încât am uitat să spun cuiva. L-
Portocalele nu-s singurele fructe by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/8020_a_9345]
-
își spuse. Ce bine mai era pe-atunci! Ce bine era când erau cu toții laolaltă, fără nimeni străin între ei, când ea era și mângâierea și ocrotirea lor. Înainte, atunci când erau toți laolaltă, numai ei, numai ei și ea, fără blestematele astea cu sângele stricat, care nu se gândesc decât la binele și plăcerile lor, aruncându-le dintr-o dată cu albeață-n ochi și-acoperindu-i și punând mâinile lor lacome și nedomolite pe ei, de parcă ele i-ar fi făcut, de parcă lor li
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cine era el, Străinul? Și cu cât se străduia mai tare să afle, cu atât se adâncea mai mult în întuneric. Ca și cum el nu-i permitea acest lucru, nu voia ca ea să afle adevărul. Nebunul jucându-se cu regina. Blestemata de eșarfă, doar ea era vinovată de faptul că se zbătea în disperare, că îi ascunsese identitatea acestui bărbat. Nu, nu eșarfa era vinovată. Ea nu fusese suficient de curajoasă să o dezlege când încă era acolo, în brațele lui
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
pironit la cutia închisă privind cu jind printre găurile prea mici pentru a vedea ce se ascundea înăuntru. În cutie, era oare, un nou mesaj pentru ea? „- Nu te înțeleg. Dacă tot ești atât de curioasă, de ce nu ai deschis blestemata aia de cutie? - Pentru că orice apropiere a lui mă tulbură, îmi consumă energia, iar eu vreau ca în seara asta să mă bucur de spectacol. - Dacă efectul lui asupra ta e nociv, de ce nu renunți să te mai gândești la
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
acuma! Nene, ești un om fericit, să trăiești. Ce infamie, domnule? Se întinde o cîmpie, pe sub poale de Carpați, cîmp deschis de călărie... ețetera, ețetera. Parod, dați-mi voie, mie mi se pare că din contra. Un moment, onorabili concetățeni. Blestemată politică. Un moment să n-ai pace. A! trebuie să am o explicație. Firește că nu se poate, dar ți-ai închipuit așa o mișelie? Ce vreu eu, bine vreu. O mie de ani pace. Ce goană! Ce goană turbată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
In ce pustietăți mergi? Nu le cunoști limba. Nu cunoști pe nimeni. Te-i pierde de foame și de sete pe meleaguri străine. Ai scăpat de glonț și poți să mori cu bună știință și nevinovat. Ce ți-o făcut blestemata ceea de rusoaică? Nu mai sunt fete în sat? Slavă Domnului. Numai tu nu vrei să le vezi...Intoarce te, dragul mamei! Intoarce-te!” Moș Toader, cu chipul întunecat, o ieșit din casă, dar nu o scos nici o vorbă, ci
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să mor cum vrei tu! Aruncă sticlele goale și, cu dinții, deschide alte două sticle din care începe să bea simultan: Am să mor de comă alcoolică, o să-mi crape ficatul, inima, dar n-o să mor înecat, cum vrei tu, blestemato! Nu înecat, nu înecat! Două lacrimi mari i se scurg pe obraz. Apa îi ajunge la gură. Ca un fost campion la 400 metri spate, se întinde deasupra apei, în pluta pe spate, cu gura în dreptul găurii făcute în chepeng
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]