546 matches
-
bea tot din cana de lut roșie. La ospețe, gândul său se îndreaptă spre nevoiași. Neculce mai notează: Acest domnu avea obicei, când șede la masă și vide niscaiva oameni săraci dvorând prin ogradă, învăța de lua câte două, trii blide de bucate din masa lui și pâine și vin și le trimitea acelor oameni din ogradă, de mânca acei oameni. Ce i-a lipsit politicii și oricărei ideologii până în zilele noastre este mila, este Transcendentul. O coajă de pâine, creștinește
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
în jurul bălegarului, indivizii cei mai dubioși produși de-o societate ea însăși dubioasă. E suficient să faci inventarul miliardarilor infractori despre care ziarele scriu lucruri ce-ți fac părul măciucă pentru ca, în scurtă vreme, să-i descoperi temeinic așezați la blidul cu ciorbă al sportului. Să nu ne amăgim: acești indivizi sunt departe de ideea de filantropie. Nu e cazul. Nu conștiința faptului că au câștigat prea mult într-o țară în care se moare de foame i-a împins la
Sinuciderea prin diminutive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15511_a_16836]
-
oameni, de răsadul pe care nu l-am sădit noi/ și care va trebui smuls din rădăcină.// Iar că repovestesc poemul, o fac numai și numai de dragul/ moto-ului, o fascinantă perlă dintr-un șirag militant: Ținea pe masă, lîngă blid,/ Cartea Marelui Partid,/ cu mențiunea sursei, desigur.// În finalul Însemnărilor se mai spunea că Veneția-i putredă,/ că se scufundă, secundă de secundă, că-i iremediabil pierdută/ și că fabuloasa omidă roșie a fost strivită/ de niște omizi albe sau
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
sînt! Destinul, cu spațiul ființei cumva ne-mpresoară, străin de ne pare așa? Vezi, cîtă distanță doar între bărbat și fecioară, cînd ea-l ocolește și-l vrea! Departe sînt toate -, și cercul ne-nchis vrea să fie. Privește în blidul pe masa-nsorită: chip straniu de pești. Că peștii sînt muți, altădată-am crezut. Cine știe? Nu-i, totuși, un loc unde, fără-acel grai, o ursită ce-ar fi pentru pești, să vorbești? II, 28 O, vino, du-te. Tu
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
dintr-o strachină folclorică, fiind fără valoare declarată. Pentru mine contând însă enorm, reprezentând vasul, ideal, pentru mâncarea mea preferată, dar și profund națională: fasolea bătută, cu ulei, și usturoi, cu ceapă prăjită deasupra, bașca boiaua, și-alături, pe-un blid, cârnații de casă, bine prăjiți, pân' ce devin crocanți. Și acest blid, tot folcloric, căpătat tot de la cei mai numeroși cititori ai cărții mele Unchiul Andi detectivu' și nepoții săi ostrogoții. - Ce credeți că înseamnă pentru o familie conviețuirea cu
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
enorm, reprezentând vasul, ideal, pentru mâncarea mea preferată, dar și profund națională: fasolea bătută, cu ulei, și usturoi, cu ceapă prăjită deasupra, bașca boiaua, și-alături, pe-un blid, cârnații de casă, bine prăjiți, pân' ce devin crocanți. Și acest blid, tot folcloric, căpătat tot de la cei mai numeroși cititori ai cărții mele Unchiul Andi detectivu' și nepoții săi ostrogoții. - Ce credeți că înseamnă pentru o familie conviețuirea cu un umorist? - De-ar fi fost după mine, eu unul nu m-
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
auzi rîsul unei furnici, cînd abia te chinui/ să grăiești cu o frunză? Un fir de pulbere violent/ poate să rîdă de taina ta. La o masă de fum un actor de fum/ mănîncă o creangă de fum dintr-un blid de fum./ Ziua de ieri! n-a rămas din ea decît/ o coală de hîrtie, o declarație smulsă cu forța muribundului.../ Ziua de ieri a fost învelită cu fusta unei femei” (O declarație smulsă cu forța muribundului...). Deși contrariat de
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
crescut brusc tensiunea, fiindcă prietenul a ripostat violent împotriva retragerii dând cu bărdaca de cimentul sufrageriei (noi nu avem parchet și nici gresie, fin'că e alunecoasă și ține rece la tălpi), așa că am avut și pagube de război: trei blide sparte și MegaVijănu' înțepenit pe imaginea Președintelui Traian Băsescu, tocmai spunând cu mare revoltă, ca să audă toată telespectatorimea română: -,Este o mare minciună, pe care a spus-o un prim-ministru și un ministru al apărării care, oricum, nu prea
Mic studiu despre caprele lui La Fontaine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10483_a_11808]
-
început. Pe scena strâmbă a lumii ei îngroapă statuia cocoțați unul pe celălalt ei îngroapă statuia care îi scuipă se gudură cu limbi despicate sforăind pe picioarele lor de lighioane spurcate marele sfetnic trage cortina pregătește un alt soclu linge blidele spală pe jos își încheie prohabul de la tribuna oficială anunță actul următor al tragediei pe scena strâmbă a lumii. Un vers se leagănă-n salbă și dă-mi doamne greața cea de toate zilele strălucirea minciunii bandajând creierul furia mâna
Poezie by Bucur Demetrian () [Corola-journal/Imaginative/6045_a_7370]
-
de curea cu Ion Iliescu și Adrian Năstase, în timp ce Cozmin Gușă cu Gigi Becali - “viitorii de aur” ai spectrului politicianismului românesc, executau “Brâul de la Mehadia” în ritmul unui “Joc de doi ca-n Banat”, interpretat în primă audiție de formația “Blide sparte-haine rupte”; ca să nu mai reproduc chiuiturile, ventrilocice acum, pe care le-ar fi “strigat” urmașul 3) demn al senatorului George Pruteanu, învăluindu-l în căldura privirii pe bălăcăritul mai an, “Bădica Traian”4) (Mânați, măi! Hăi! Hei!...) Din nefericire
Omătul, demnitarii și Hora Unirii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13149_a_14474]
-
său fan, cu toate că-l priviseși circumspect. La cassă, o femeie. Ce-are-n coș e scos la vedere: pătrunjel, o roșie, o ceapă, doi-trei morcovi, un ardei. Mașina nu-ș' ce zice-n limba ei și calculează fără greș; iar după, imprimă costul blidului de supă. Amprentă În nisiposu-ți suflet, poezia-mi e numai urma unor pași, la ora la care, jucăușă, aurora îmi prelungește,-n alburi, reveria. Înoți în lapții zărilor opace, iar nudul tău dizolvă-ntreg decorul; trecutului i-asculți, o vreme
BÖSZÖRMÉNYI ZOLTÁN - O sumă de sonete by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/11444_a_12769]
-
ține trează mereu. Mai că nici nu se vede mâncând, doar orăcăie: îndemnuri și povețe, fie ele oricât de proaste, blesteme și ocări, amenințări și pedepse, câte și mai câte... planuri de perspectivă. Când mănâncă totuși, înfulecă pe nemestecate din blidul altora, pe furate, folosindu-se mai ales de alți orăcăitori ce-i țin isonul și obiceiele. Las^ că nu trebuie să stai la masă cu ea ca să nu-i iei râia, dar nici măcar să dai mâna, nici s-o atingi
Din Irlanda în Irak sau din puț în lac by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/13027_a_14352]
-
de cine știe câte veacuri, descoperită ca din întâmplare dins-s de drum, într-un răzor, sub coastă. Cenușa-i păturită-n strat subțire sub lutul galben, parcă înviind o flacără sub grinzile-afumate. Din cioburi de-ar mai fi să mai închipui un blid, o oală, umbra unei mâini deasupra vetrei mestecând, și parcă pământu-i noaptea dinspre care vine în pâlpâirea vetrei altă umbră și-o alta-n urma ei și se așază pe un podmol, tăcute, așteptând în stinsele zăranii, răsturnarea ceaunului cu
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/12891_a_14216]
-
convinsă (n-o vom ști niciodată) să se dezbrace și țuști afară și clic ! încuietoarea. rămasă acolo, mișcarea e lăsată pînă ajunge ficțiune în carne și oase. prevăzător și totuși cu nimic mai surprins decît pușcăriașul ce, spășit, își ia blidul cu terci și se retrage într-un colț mai cald al închipuirii, mă îndreptam spre locul unde urma să-l întîlnesc, trebuia să fie în dreptul unui lampadar din acelea sacrificîndu-se mereu pentru întîlnirile altora, asta însemna că după ce i-aș
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/13187_a_14512]
-
și gheață. Legate-s toate-n gând, nod după nod, cu rost, Muiate în păcate, smerite-n zi de post. Când frântu-i-s-a-n zare și cerul și destinul, Ca broasca i-au plesnit feciorul și vecinul, Se-ncenușa pe buze și-n blide, brusc, tainul. Pogonul, greu de aur, l-au măcinat lăcuste, Fierbea-n fântâni nămolul pe străzile înguste, Munții cădeau în mare și se-nălțau în puste. Doar luntrea lui ai scos-o, Slăvite, din catran, Și i-ai lungit secunda
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
noastră) avea să facă cu tânărul Simian, băiatul patronului Tăbăcăriei din Râmnic, care o fi el calitățile lui, dar că fizic era departe de ea. Repetițiile avansaseră bine încât ajunsese la momentul când în scenă vine un tanc cu un blid cu grâu și face o urâre lui Răzvan care ajunsese domn, si nu avea încă interpretul. De aceia venise în curte să caute un puști mai înfipt și din punctul ăsta de vedere găsise ce avea nevoie. Toți știam de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
noastră) avea să facă cu tânărul Simian, băiatul patronului Tăbăcăriei din Râmnic, care o fi el calitățile lui, dar că fizic era departe de ea. Repetițiile avansaseră bine încât ajunsese la momentul când în scenă vine un tanc cu un blid cu grâu și face o urâre lui Răzvan care ajunsese domn, si nu avea încă interpretul. De aceia venise în curte să caute un puști mai înfipt și din punctul ăsta de vedere găsise ce avea nevoie. Toți știam de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cea din fața camerei mele, altele doar cu duș, un spațiu cu mașini de spălat (trebuia să-ți aduci doar detergent), o bucătărie mică și una mai mare (aici era și un televizor), ambele dotate cu frigider, aragaz și dulapuri cu blide, tigăi, tacâmuri, prăji tor de pâine etc. Plus, o sală de lectură. Făcusem o alegere inspirată. După turul de bun venit!, încerc netul. Mi se spusese că există conexiune Wi-Fi în contul banilor plătiți pe lună. Trebuia să-mi anunț
Jurnal veneţian. In: Editura Destine Literare by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_379]
-
mesei scunde, rotunde, cu trei picioare, așteptând ca mama să răstoarne ciorba aburindă în strachina așezată exact în centrul mesei. Credeți, oare, că țăranul - chiar la acea dată, cu o stare oricât de precară - nu-și putea îngădui mai multe blide pe masă? Cu siguranță, da. Dar strachina, bulgărele acesta de pământ împrumutând forma roții, era de fiecare dată una singură pe masă - unica - pentru că îndeplinea și o funcție spirituală: de uniune și coeziune a familiei, asigurându-i și în felul
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
a petrecut aidoma însuși sensului vieții unui popor de țărani iubitori de pământ, de glie. Azi, desigur, alte accesorii au pre luat funcția utilitară a tradiționalului bulgăre de pământ. Azi, nici hurezenii nu mai fac, cu osebire, străchini ori alte blide. Mâna lor sensibilizează pământul, ridicând lutul la rangul de frumos. La prestigiul operei de artă. Lutul lor închipuie doine și balade și izvoare limpezi, căutate la fața locului ori cerute dincolo de hotarele țării. Esențial vorbind, strachina românească se plimbă cu
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
Se pune pe foc un vas cu apă, în care se toarnă făină de porumb când apa dă în clocot, se adaugă făină de porumb până când apa s-a evaporat. Pasta formată, care ia forma vasului, se răstoarnă pe un blid; se mănâncă așa, caldă, cu lapte sau ouă prăjite în unt, și“ - scrie D’Hauterive - „fără să am pofta valahului, vă asigur că e bună”. Despre modul de trai al românilor din Banat, într-o reprezentativă lucrare medicală a secolului
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
despre practicile sovieticilor de a subjuga, cinic, țara și a o fraudă de bogățiile ei, într-o perioadă de foamete datorită secetei prelungite. Cuvinte aspre are față de acoliții interni ai sovieticilor. "Și astfel, nota la 9 aprilie 1946, pentru un blid de linte, după cum spune și Biblia , o mină de fii nelegiuiți ai neamului românesc, pentru a rămîne în funcții de miniștri, vînd rușilor toate resursele prin care România și-ar fi putut reclădi edificiul sau politico-economic dinainte de război". A notat
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
oral? Sau îmbuibarea standard a sus-pușilor noștri, care ne compătimesc la talk-show-uri, în campaniile electorale sau din goana mașinilor luxoase achiziționate, bineînțeles, din birul pe idioțenia noastră? Nu mă miră moravurile de calibani frustrați ale învârtiților și profitorilor furișați la blidele cu fripturi și sosuri ademenitoare. Nu mă surprinde că, instinctiv, ei ar dori să transforme România într-un fel de mocirla care să-i aducă la numitorul comun al murdăriei pe buni și pe răi, pe proști și pe deștepți
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
lucru. Nu sunt nici de pensionat, nici de angajat. Cum e mai rău. Tare mi-a fost rușine să vin aici, dar decât să îmi rabde copii de foame ce să faci. Nu dau în cap la nimeni, doar un blid de mâncare că tare rău am mai ajuns. Când nu mă vede nimeni, așa cum sunt bărbat plâng de mila copiilor că nu pot să le ofer nimic în viață”, a declarat pentru Evenimentul unul dintre necăjiții din Vaslui. „Întotdeauna sezonul
Cantinele sociale din Vaslui sunt din ce în ce mai pline () [Corola-journal/Journalistic/24702_a_26027]
-
tâmplă. Eu nu mai simt miros de tei În viața mea postumă, Nu văd nici vajnici pui de lei, Doar mucegai și humă. Luceferi nu mai strălucesc Cand țara e o rană, Copiii mamele-și bocesc, Că n-au în blide hrană. Cântat-am graiul românesc, Această dulce limbă. Dar astăzi, cei ce-o mai vorbesc Prin alte țări o schimbă. Degeaba le-am lăsat cu dor O “Doină”, să tresară! Trecutul nu e viitor Și viața li amară. Nici harta
Poezia mişcării anti-Băsescu - Luceafărul 2011, varianta pentru piaţa Universităţii () [Corola-journal/Journalistic/23880_a_25205]