66 matches
-
erau prăfuiți, șifonați și sufereau/ mai ales de sete./ Au tras mașina (un fel de microbuz măsliniu și rablagit)/ într-o poiană din marginea satului, în iarbă./ Ieșeau pe rînd, grăbiți de parcă ar merge la gară/ (mai întîi Jenariu, Poravu, Boambă, Camgeț, iar în urma lor/ Neațu, Chirca, Năzarcea, Gașpăr, Moilă și Gornicu)/ cărînd precipitați clisa, cîrnații, pîinea, muștarul.,/ navetele cu sticle, ștergarele, o masă rabatabilă,/ cîteva scaune, cîteva cărămizi.// Se-ntorceau de la înmormîntare și puneau de-o gustare./ - Azi bem ca
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
aduci din Mexic? Cu avionul. Cred că trăiește cîteva zile și poate că le dă și ceva de mîncare pe drum! Complicată treabă, draga mea, poate găsim ceva mai simplu. Dacă este simplu, atunci la ce ne mai servește? O boambă de aur, cu diamante, poate purta orice proastă. Eu vreau ceva care să... rupă gura la toți. Dacă te descurci, eu sînt de acord, acceptă Viorel amuzat. Monica alege cu grijă ținuta și trimite în Mexic și o mostră din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
s-a ivit Pintea cu pîlcurile sale. Oșteanul Împăratului a poruncit tunurilor să pornească a bate. Dar de cealaltă parte, pe creasta de pămînt, a apărut și Antonella, făcîndu-i semn tătîne-său să se ducă. Iar Pintea i-a strigat: „Năpustește boambele dacă ai snagă, mînce-te franțu’!“ Tare supărat s-a Întors Înaltul ofițer la Viena, unde, tot de supărare și de dorul fetei, a și murit. Iar pe Împăratul povestea l-a mîhnit așa de adînc, că n-a mai Îngăduit
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
sfruntări iconosclaste,/ Cap clădit/ Din val oprit/ Sus, pe Veacul împietrit,// O, select, / Intelect/ Nunta ne-am sărbătorit"... (Idem). Metafora îi revelă identitățile elementelor și îi botează descoperirile Necunoscutelor: "Mercur, astră aurită,/ Cu peri doi împodobită/ Lungi/ Cu pungi/ Pe boamba mare,/ Oarbă de cercetătoare" (Idem). În aventura cosmică, poetul jubilează în cântece de laudă peste univers ca peste sufletul său prin care trece ca printr-un labirint căruia îi știe secretul. El este unicul dezlegător al tainei, revenit în univers
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
unde personajele sunt lăsate să își asume planul misiunii lor: trecerea ”probelor”, treptele inițierii care vor duce la maturizarea deplină a eroului basmului, la victoria finală, prin îndeplinirea misiunii asumate asupra distrugerii răului: ”- Ba nu, fraților, hai să facem o boambă (obiect în formă sferică) de fier și noi să ne punem tustrei alături, ia-așa, cum faci cruce. S-o aruncați unul din voi în sus, că-i știută pe care-a cădea, același vinovat. Ș-o aruncat în sus
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
zece zile, are loc sărbătoarea Esala Erahera. Până în 1998, dintele era scos într-o procesiune pe un elefant împodobit, înconjurat de mii de oameni care dansau și se bucurau. Acestuia i se alăturau alți 100 de elefanți. În 1998 o boambă a tamililor hinduși au afectat serios templu și s-a renunțat la această procesiune. Sărbătoarea în sine mai are loc însă fără ca relicva să mai fie scoasă din templu. Templu a fost reconstruit, dar la intrare există pază militară. Sărbătoarea
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA A III A de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347339_a_348668]
-
Casa de pe colină, București, 1964; A doua repriză, București, 1964; Căpitanul de cursă lungă, București, 1965; Doamna în mov, București, 1966; Enigma „Profesor Rebega”, București, 1966; Adevărul despre Luca Cristogel, București, 1967; Cum a murit Claudiu Azimioară, București, 1968; Johnny Boambă, București, 1968; Cea de-a treia pistă, București, 1969; Balthazar sosește luni, București, 1970; Astă-seară, relache, București, 1971; Doamna cu voaletă din Balt-Orient-Expres, 1971; Mătrăguna contra Monseniorului, București, 1971; Muntele morții, București, 1972; Crizanteme pentru Erna, București, 1973; Magdalena de la
CONSTANTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286365_a_287694]
-
de obște” la mănăstirea Cernica. În 1930 face o călătorie la Ierusalim, pseudonimul Sahia amintind de un cuvânt arab. În 1934 vizitează timp de peste trei luni URSS. A debutat la revista „Șoimii” din Târgu Mureș, în 1926, cu schița Sculptorul Boambă, semnată Al. Mănăstireanu. Scrie în calitate de gazetar profesionist sau colaborează la „Ultima oră”, „Bilete de papagal”, „Caiete literare”, „Sfinxul” „Viața literară”, „Rampa” (unde, împreună cu Eugen Jebeleanu, susține rubrica „Mișcarea literară”), „Vremea”, „Viitorul social”, „Floarea de foc”, „Azi”, „Facla”, „Cuvântul liber”, „Dimineața
SAHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
și îndeosebi câteva reportaje din „Cuvântul liber”, un colaj aproape fotografic, unde R. surprinde, într-un stil nestrident contestatar, „pulsul” realității sordide a lumii de „umiliți și obidiți” ai periferiei, cu „carnavalele monstruozității” (Moșii, Ghetto) și figurile ei specifice (Ghiță Boambă, Orbul, Păsărarul etc.). De reținut este și notația de tip suprarealist și absurd din Magazinul. SCRIERI: Vârtej, București, 1964; Adevăr și fantezie, București, 1970; Taina crăiesei. Basme, cu ilustrații de Lena Constante, București, 1972; Ancora, pref. Ana Blandiana, București, 1982
RADULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
Dumitrache, o boicotare a comunității românești, căreia i-a fost interzis accesul în catedrala ortodoxă "Sf. Nicolae". Acest fapt a fost posibil datorită influenței liderului comunității bulgare pe lângă autoritățile otomane, cu toate că unii lideri ai comunității românești din oraș, precum Costache Boambă și Mihalache Petrescu se bucurau de respectul întregii populații a orașului 130. După războiul din 1877-1878, populația Tulcei era de 17 948 de locuitori, din care: 7 744 erau bulgari, 5 304 români, 1 876 ruși, 1 736 lipoveni, 324
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
române. La orele 14 navele armatei române au sosit în fața portului, iar în momentul când primii ostași români au pus piciorul pe pământul dobrogean "o numeroasă poporațiune cu mult entusiasm" i-a întâmpinat 416. În dreptul primului arc de triumf, Costache Boambă, cel mai în vârstă dintre notabilii români din oraș a oferit comandantului trupelor române pâine și sare și a rostit în numele locuitorilor Tulcei un discurs de bun venit 417. Printre fruntașii comunității românești din Tulcea ce au participat la festivitățile
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sare și a rostit în numele locuitorilor Tulcei un discurs de bun venit 417. Printre fruntașii comunității românești din Tulcea ce au participat la festivitățile organizate la 14 noiembrie 1878 în onoarea trupelor române sosite în oraș se aflau, pe lângă Costache Boambă, și: Nedelcea Gâscă, Petre Uzumtoma, Mihalache Petrescu, Vasile și Mihalache Sotirescu 418. La încheierea războiului, conform celor constatate de către autoritățile militare și civile românești instalate în Dobrogea la 14 noiembrie 1878, aceasta era o regiune pustiită cu vaste întinderi de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Coste! nu mă mai zdrobi și dumneata! Dar boierul întoarse calul și izbi pe om spre roatele carului și spre lobdele încărcate. Dădu de două ori cu harapnicul, apoi se feri o clipă, se dădu alături și-l păli cu boamba de plumb din capătul mănunchiului. Omul căzu peste roată. — De-acu-s gata! gemu el scurt, cu spaimă. Cu mânile prinse de schițe, îngenunche în noroi, ș-o undă de sânge i se sui pe buzele palide. Chiar atunci și chihaia se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
spus... rosti chihaia. S-au luat de la niște pământ. L-au bătut în spate și-n piept. Coșul lui e numai vânătăi... Boierul își aduse privirea iar spre bolnav: îi întâlni ochiul mare, dureros, și dintrodată își aminti de lovitura boambei de plumb. Își întoarse capul. Întrebă încet, stânjenit: Da’ el de unde-i? și ce face? Omul deodată începu să geamă, apoi întinse mânile, parcă se apăra de ceva: două mâni negre, arse, uscate, noduroase ca niște vreascuri, două mâni de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Așteptăm cu sufletul la gură zama de găină pe care o to-ot des-Încântă Mătușa Domnica, venită și ea În-refugiu, la pădure, după două nopți de foc-și-pară, așa zice ea și numaidecât zice că n-a fost foc În sat - numai boambe și plunghi. Vorbește ea, vorbesc cei care-au rămas, povestesc cei care s-au strecurat, pe Întuneric, În sat, să mai pună la adăpost ceva lucruri, să aducă-ncoace de mâncare - mai ales găini. Nu, rușii n-au plecat de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nu cine știe ce, nimica toată!, spun cu toții și râd: ba de vaca moartă, de casa dărâmată, bine că vin ai noștri, așa-i la război, dar dac-a trece războiul, totul s-a drege, ba și mai și! Mare veselie: o boambă s-o scăpat pe saraiul popii - și-a face el altul, cân s-a-ntoarce de dincolo de Prut, și-a face două, că are de unde; o altă boambă pe casa lui Scridon - tot avea el de gând să-și facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
războiul, totul s-a drege, ba și mai și! Mare veselie: o boambă s-o scăpat pe saraiul popii - și-a face el altul, cân s-a-ntoarce de dincolo de Prut, și-a face două, că are de unde; o altă boambă pe casa lui Scridon - tot avea el de gând să-și facă alta, din nou, numai din cheatră, acoperită cu oale și să-i puie și calidor... Femeia lui Scridon e veselă, de parcă boamba i-ar fi făcut, nu desfăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
două, că are de unde; o altă boambă pe casa lui Scridon - tot avea el de gând să-și facă alta, din nou, numai din cheatră, acoperită cu oale și să-i puie și calidor... Femeia lui Scridon e veselă, de parcă boamba i-ar fi făcut, nu desfăcut casa. Au mai luat - on chic di foc saraiuri, case, poiete - da-așa-i la război, nu?, las-că vin ei, ai noștri, Românii. Dacă nu azi, atunci mâne! Plumbi Însă au căzut, căzuuut... Peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Codru mult Înaintea noastră, casa lor arată a casă; arată ca Înainte - În afară de un perete al saraiului; În afară de gura beciului, aflat dedesupt; În afară de altele... Cum se Încingea hora-dracului, sus, Moș Iacob se adăpostea În beci, jos. Sus căzuseră plunghi și boambe (noroc că una s-a scăpat Încolo, În grădină, n-a făcut pagube, decât o groapă-n pătlăgele). Plunghi au căzut și În ușa beciului, au intrat și prin ușă, noroc că gârliciul e foarte Înclinat, toate-toate (adică: toți) s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
au zvârlit În drum... Și, dup-aceea, sâtuațiile ce-au făcut: ce să facă, au fost că n-a mai fost nime-n sat - afar’ de oamenii locului, Mănenii cum ar veni. O vreme s-au bătut pisti sat, cu boambele di la tun, Rușâi de dincolo, Românii noștri de dincoace - dă, ca la război, nu ca la plăcinte, cu poalele-n dinte... ȘÎ dup-aceea, doamnă, s’tuațiile-au fost pe placul nostru, c-o dat Dumnezeu să intre-n sat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nu la astupat! - Ș’ dac-am schimba? Anțărț ați astupat voi ș-am prins noi - hai amu s’ prindem noi și s’astupaț voi... Râsete groase, Îngroșate de ploaie. Deci, s-a rupt și-al nostru, iazul. Era gata-rupt, de boambe, când a trecut frontul, pe fundul lui au păscut vitele o vară. Dar fusese reparat, am ajutat și eu, ba la bătut pari, ba la-mpletit gardurile, două, ba la umplut cu pământ, Între ele... Toți copiii am ajutat - a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mânios intră-n ogradă, Frații lui cum îl văzură la genunchi veneau să-i cadă 705- Iartă, frate, căci greșala, zău, de mult ne-apasă pieptul. - Ba nu, fraților, - li zise, să vedem ce e cu dreptul, Să facem o boambă mare, s-aruncăm spre cer în sus Și tustrei să stăm sub dânsa pe când va căde de sus, Sa. vedem ce-a să gândească Dumnezeu și ce-a să zică. 710Astfel, cum ți-ai face cruce, ei se pun alături
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
s-aruncăm spre cer în sus Și tustrei să stăm sub dânsa pe când va căde de sus, Sa. vedem ce-a să gândească Dumnezeu și ce-a să zică. 710Astfel, cum ți-ai face cruce, ei se pun alături... pică Boamba grea svîrlită-n ceruri, din cei doi făcând fărâme. Și Călin rămâne singur, rău îi pare ca la nime, Dară nici c-avu ce face. Împăcat De - astă dreptate, Lasă-n pace să trăiască tinerele lui cumnate 715Și făcu o nuntă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Ei cum l-o văzut, l-o cunoscut. Și s-o sculat îndată și s-o pus în genunchi înaintea lui. - Iartă-ne frate, că ne cunoaștem greșala. Da Călin a zis așa: - Ba nu, fraților, hai să facem o boambă de fier și noi să ne punem tustrei alături, ia așa cum faci cruce. Ș-o aruncați unul din voi în sus, că-i știută că pe care-a căde, acela-i vinovat. Ș-o aruncat în sus, ș-o căzut
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
lui. Fata s-a dus cu demâncat drept la curtea smeului. Așteaptă ei să vie-nu-i! - Eh! mamă, mă duc să-mi caut sora că mi-a luat-o smăul - a zis finul lui D-zeu! Ș-o făcut el o boambă de fier la țigani în loc de călăuz și-o zvârlea și el mergea după dânsa. A ajuns până la o fântână și la un copac. Acolo puindu-se el să se odihnească, aude zicând așa: Doamne, Doamne, de-ar veni mama c-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]