27 matches
-
ură ne smochinim, Din dragoste trandafirim, în Mausoleu zace titanul-tiran, fanaticii cântă la pian. Poetul moare în liniște Sau în duel sau în duet Cu Susette. Mă-nfățișez cu ce am, Un geam, un program, golan, Mărturisiri, mături, mesiri, Beleli, boleșnițe, afuriseli, Nu mă luați drept altul, Bradul, brandul, heraldul, O sperietoare la ceas de noapte, Când fug goale și femeile coapte, Cu Dionysos mă înțeleg, Dar cu adjunctul-berbec? Am văzut de-a lungul vieții oameni Cu umeri înguști, cu minte
PIERD MOMENTAN de BORIS MEHR în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Pierd_momentan.html [Corola-blog/BlogPost/356930_a_358259]
-
mergeți la biserică și trec diseară pe la voi și îmi zici atunci tot, am strigat eu de cred că m-au auzit și aia din Oncesti. -Vin-o maica, vin-o, da știi că a murit Casuleața de la puț? a avut boleșnița maica, trei săptămâni a zăcut sireaca,da acu să odina, c-a muncit destul. -Du-te, bre tata Rozo, ca întârzii la biserică și să supără popa Titi pe tale... -Am plecat, mama, am plecat, hai, bre Petre să nu întârziem
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Petru_si_roza_povestire_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
S-au mai văzut cazuri. Da' n-au pompat formol în el, la prosectură? Nu l-au îmbălsămat? întreabă Fratele, uimindu-se. Că de mirosit, nu prea-mi miroase... Să nu ne pască vreo contaminare, domnule, dacă punem mâna, vreo boleșniță, ceva, de la cadavru? se alarmează Buletin. Hai sictir, bă, bulangiule! îl flituiește Cezărel. Muiercea! Să fi fost în locu' lu' Luci', io nu te-aș fi poftit, în veci, pe tine, papă-lapte, la priveghiu' și la mormântu' meu! Bâz-bâz-bâz! Paraditule
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
lui Chatterton de a se sinucide ca fiind "singurătatea și ambițiile dezamăgite". În anul precedent el meditase în scris asupra morții astfel: De vreme ce o dată doar putem muri, ce mai contează De-i funia sau jartiera, otravă sau pistol sau sabia, Boleșniță lin nimicindu-te sau brusca spargere A valvei cei arteriale din părțile ce-s nobile Care retează suferința vieții omenești? Deși sînt osebite în ce privește cauza, efectul e același Totul spre-o disoluție comună tinde. [Since we can die but once
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
doar Sufletul creat prin trecerea prin această școală putea citi în această carte care este inima omului (vezi detalii în Stroe 2011: 365ff).] The Resignation / Resemnarea - "umbrele luminii celeste"; "angoasa umfl[înd] lacrima înrourată"; "cotlonul cel întunecat"; "lanțul cel trist"; "boleșnița sufletului meu"; "mantia sumbră a nopții"; "spiritul meu care se prăbușește"; "lumina dimineții, / Pe care-o revelează Dumnezeu, care e Estul meu, Soarele meu". Clifton - "stînci crepusculare"; "strînsoarea morții"; "rafala care-învăluie în nori țîșnind din suflul timpului" (blast of time
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Se poate spune că romanul Noaptea de Sînziene se afla în proiect încă din 1938, sub forma micului articol: Un amănunt din Parsifal. La nivelul mitic al lui Telepinus, moartea este raportată la vegetație și ia chipul secetei și al boleșniței printre animale. Cu Dumuzi, Iștar și Ghilgameș, se mută dinspre zei spre oameni, ca și cum răul ar veni, într-adevăr, „de sus”. De fapt, Cerul se desparte de Pămînt, pentru ca moartea să se simtă la ea acasă numai printre oameni, animale
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lui s-o diosîghit di limba româneascî [...]. Limba moldovineascî este de sînii stătători, diosîghitî di limba româneascî “. footnote> . Pentru a împăca această contradicție, Vasile Stati face apel uneori la cuvinte cu circulație redusă chiar în spațiul dintre Prut și Nistru (boleșniță <footnote Cuvîntul este explicat de dicționar prin boleaznă, prezent în dicționarele românești cu mențiunea „popular“. Similară este situația lui alarmă, general și literar românesc, explicat de V. Stati prin trivogă, absent din Dicționarul explicativ al limbii române și Micul dicționar
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
sat se va tăia. Cînd sînt doi viței de gemene și se vor face boi, să tragi brazdă cu ei în jurul casei, ca să nu se apropie boala de vite. Nu-i bine să cerni pe pat, că-i rău de boleșniță. Nu e bine să dormim sub cer liber nici ziua, nici noaptea pînă în ziua de Sf. Gheorghe, căci pînă atunci bat vînturi ce aduc tot felul de boale. Care are vreo bolnăvie, cînd se cunună să-și aducă aminte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
granguri, nu întîlnești prea des în lume. În vinerea aceea de noiembrie mi-am adus aminte de prietenii din Iran. Și acum îmi încălzeam corpul cînd pe o parte, cînd pe alta și Dumnezeu (zic eu) m-a ocrotit de boleșnițe și de data aceasta, ca Președinte al Consiliului Județean. Alții invocă din nou Satana, dar să nu-i credeți, pentru că și eu am făcut o faptă bună în viața mea. Adică mai multe, că moș Leo bate mereu la poarta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai tineri ca el. Evident că erau și mai proști ca el, dar asta n-o spunea cu voce tare. Ultima dată, culmea nenorocului, a ajuns să fie primul pe lista nereușiților. Toată speranța și-a pus-o în vreo boleșniță, în cumătra cu coasa sau chiar în forțele divine. Cu forțele divine a tot încercat și a ajuns la ferma concluzie că slujitorii Domnului nu mișcă nici un deget în favoarea sa. Nu tu blestem, nu tu afurisenie, nici să-i pici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nu știe cum să înceapă. Pune aici la babă 200 lei și deșartă-ți necazul. Dar ai să poți? Baba poate orice. Te scapă de orice necaz și îți aduce numai bucurii. Pînă la urmă omul se destăinuiește și sugerează boleșnițe sau o incompatibilitate măcar pentru unul din fața sa pe listă. Colentina a înțeles și a înțepat o găină, o păpușă, a privit globul de sticlă și a văzut în viitor. Unul va părăsi locul lu' matale, dar este unul roșcovan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ar fi excelent să obținem și trei... Da, ar fi bine și așa. Dar în cazul ăsta, Bădie, rămîi... consilier municipal. Ei, nea Costică, Dumnezeu este mare... Ce vrei să spui, Bădie? Vreau să spun că... un accident sau o boleșniță în cei din față... Cînd vrea Dumnezeu totul este posibil. Rămîn uluit! Omul meu chiar vorbește serios. Dorește un accident sau o molimă ucigașă pentru cei din partea de sus a listei. Omule, dar ești... oribil. Dar nu merit eu asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Marian - că odată se scriau cărți mișto, azi, doar bălării. De parcă le verificase cu de-amănuntul și ajunsese la o concluzie fără echivoc. Se uita la cărțile mele superior scârbit, ca și cum ar fi vrut să nu se aleagă cu niscai boleșnițe. Îmi amintesc că fratele unui cunoscut scriitor român e vatman și se lăuda că n-a citit nimic toată viața lui și, în fond, la ce i-ar folosi asta? În față tot bulevardul, cât vezi cu ochii numai fapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
drumuri, poduri, corturi, câte încă... O să mă grijesc, în cale, să le dau de toate, izbucnește el în hohote sarcastice de râs. Așa oaspeți de samă trebuie cinstiți cum se cuvine: moldovenește! Și, dacă se stârnește și vreo binecuvântată de boleșniță, dă Doamne bine! Ești nemaipomenit, spune Stanciu. Povestea cu mâța chiar e adevărată! Gherasim, sfârșit, se lasă ușurel într-un jilț: Mă iartă, Doamne... Stai!... Stai!... și Ștefan îi întinde o ploscă. Îți mulțumesc, căpitane! Gherasim bea cu nesaț, își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vieții și la nemurirea sufletului în Raiul lui Allah; să-și blesteme zilele când au călcat pe pământul spurcat al afurisiților de ghiauri moldoveni... "Din muntele de scârnă ce aburește miasme de molimă, îndură-te Doamne, blagoslovește-i cu o boleșniță cinstită!" spune Ștefan cu ochii spre cer, batjocoritor, implorând Pronia Divină. De-ar bântui o drăgălașă de ciumă neagră. M-aș mulțumi și c-o lingoare leșinată, n-aș zice ba și măcar de-o pârdalnică de pântecariță cufurită cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
excremente. „Bărbatul ăsta tare se va căzni și se va necăji. Nu va cunoaște dragostea de femeie, da’ din ea va pieri. Va putrezi, da’ nu în pământ, după datină. Nu-și va da duhul de bătrânețe, da’ nici de boleșniță, nici de rană de pușcă, da’ nici de lamă de cuțit. Hârdăul cu murdărie îi va fi și scăpare, și mormânt” (p. 186). Corespondența cu Athanorul e mai mult decât evidentă. Ca și cum n-ar fi fost de ajuns, același Zlota
Outside the box by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4114_a_5439]
-
tânără și cu boala aia care se târâie după ea, ca o haită înfometată care stă s-o sfâșie... Poate apele alea să aducă o minune, că s-a topit săraca, s-a lipit de oase ca o scândură... Boala, boleșnița dracului! Gândul bolii îi aduse iar în minte cuvintele doctorului: anghină pectorală! Ce o fi însemnând cuvântul ăsta pectorală? De, el n-a învățat prea mult, că n-a avut timpul să se țină de asta. Ar întreba-o pe
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
mac. Bărbatul ăsta tare se va căzni și se va necăji. Nu va cunoaște dragostea de femeie, da' din ea va pieri. Va putrezi, da' nu în pământ, după datină. Nu-și va da duhul de bătrânețe, da' nici de boleșniță, nici de rană de pușcă, da' nici de lamă de cuțit. Hârdăul cu murdărie îi va fi și scăpare și mormânt... Rosti frazele ca pe o osândă, nezorită, cu voce înceată și hodorogită, astfel că nimeni nu înțelesese ce a
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
detaliu din bucătăria pomenită. Și pensionarii plictisiți din blocurile de peste drum își găsiseră de la o vreme un hobby destul de stânjenitor în a stasă-i numere lui Nae îmbucăturile. Așa că, spre a nu se îmbolnăvi de ulcer pe fond nervos sau alte boleșnițe similare, Nae Stabiliment a pus la punct o strategie impecabilă. Asta pentru că nu mai putea pentru ca să suporte, pentru că de cum apărea în capul străzii, pensionarii se postau în balcon și șușoteau, ia să vedem ce mănâncă ăsta azi! Are bani, fir-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
s-a bucurat la pensia alimentară și alocația lor, care ea cică d-aia nu se duce la muncă, că are copii de crescut, ditamai măgădăii, care poate să-și poarte și singuri de grijă, și ea stă ca o boleșniță-n pat până la prânz și-și trimite copiii să bată la uși la vecini după un pahar de ulei, o cană de orez, două lingurițe de cafea cu zahăr într-un șervețel și două țigări, tanti cutare, m-a trimis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
alvița doar cu ceai trei zile și să Învăț semnele dân zodiac, după rânduiala lor, În ordinea care le Înșiră În Almanahu Bristol. Am dat dă veste la Lucrările Sanitare, unde mă aflu În treabă dimineața, cum că mă lovise boleșnița. La prima, am căzut pe spate, aflând că petrecăreala iera duminică și nu vineri, da buchernița dumirea că pentru o Încercare așa babană ziua Domnului venea mai bine la socoteală. Trebea să mă Înființez la quinta nainte dă mezu nopții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și ulcele. Cre că mă luase chiar și cu friguri. M-am zvârlit În culcuș, hotărât să nu le soilesc, ca să nu-mi uit zodiile. La douășpe ziua am dat șfară În redacție și la Lucrările Sanitare că mă pleznise boleșnița. Atunci a intrat vecinu, voiajoru dân Brancato, și nu s-a Înduplecat până nu m-a dus În ogeac la el, să hlepăi o porțioaie dă tăițăi. Ce-i În gușă și-n căpușă: la Început, mi-a fost parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mac. Bărbatul ăsta tare se va căzni și se va necăji. Nu va cunoaște dragostea de femeie, da' din ea va pieri. Va putrezi, da' nu în pământ, după datină. Nu-și va da duhul de bătrânețe, da' nici de boleșniță, nici de rană de pușcă, da' nici de lamă de cuțit. Hârdăul cu murdărie îi va fi și scăpare și mormânt... Rosti frazele ca pe o osândă, nezorită, cu voce înceată și hodorogită, astfel că nimeni nu înțelesese ce a
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
granguri, nu întîlnești prea des în lume. În vinerea aceea de noiembrie mi-am adus aminte de prietenii din Iran. Și acum îmi încălzeam corpul cînd pe o parte, cînd pe alta și Dumnezeu (zic eu) m-a ocrotit de boleșnițe și de data aceasta, ca Președinte al Consiliului Județean. Alții invocă din nou Satana, dar să nu-i credeți, pentru că și eu am făcut o faptă bună în viața mea. Adică mai multe, că moș Leo bate mereu la poarta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și deloc plină de iubire. Clanțe sparte și... pistoale De cîteva zile Rodion o iubea la nebunie pe Dana, o fată nu prea frumoasă, dar tare inteligentă și plăcută. Nici el nu știa cum de a dat peste el această boleșniță așa, dintr-o dată, și povestește la toată lumea cum a descoperit această comoară de fată. Dana nu era deloc aprinsă după acest băiat, înalt de aproape doi metri, de o sută de kilograme și de aproape un sfert de secol vechime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]