456 matches
-
elibera prin extrapolare obiectuală, anxietatea poetului recurge și la o referință istorică: "sînt acuma în afară de mine - însă asta nu înseamnă/ că eu mi-am azvîrlit spaima acolo, pe zid -/ așa cum, - îmi spusese demult ea, - luther/ își proiecta spaimele pe peretele boltit al chiliei,/ și pe urmă arunca o călimară pe chipul strîmbat/ al fricii lui" (winter tale). Pînă aci avem stratul similirealist, înfiorat de-o ironic-sentimentală subordonare auctorială, al poeziei lui M. Ivănescu. Însă în pofida adăstării prelungi în zona concretului, a
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
să acopere o parte și alta a drumul cu câteva case. Oamenii ies sub portalul bisericii care se arcuiește deasupra drumului. Mulțimea se revarsă de la ușă, fiecare cu luminița lui în căușul palmei. Se vede lumină în biserică, prin ferestrele boltite. De aici îți poți închipui căldura dinăuntru. În prim plan în drum: două femei cu șaluri, botine de pâslă și lumânări, care probabil că s-au grăbit să iasă primele. Evită băltoacele și preferă să meargă prin zăpadă. Strâng în jurul
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
așteptau să dea o raită printre rafturi au valorat pentru mine mai mult decît toți oamenii politici la un loc, cu suită cu tot. Făcuseră un drum lung cu trenul, pe banii lor, pe oboseala lor și acum, sub coperta boltită a Tîrgului, se pregăteau pentru descoperiri culturale. Am primit de la Gheorghe Ene un volum de versuri îngust ca un semn de carte, Portret în picături de rouă, apărut anul acesta, și am înțeles că asemenea profesori salvează încă învățămîntul de la
Tîrgul de Carte Gaudeamus – Noiembrie 2004 by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12264_a_13589]
-
putea vedea Julián era o vilă maiestuoasă cu trei etaje. Nu-i trecuse niciodată prin minte că niște oameni în carne și oase ar fi putut locui într-un astfel de loc. Se lăsă tîrît prin vestibul, traversă o încăpere boltită, unde o scară din marmură urca împodobită cu perdele din catifea, și pătrunse într-o sală mare, ai cărei pereți erau înțesați cu cărți, de la pămînt și pînă la infinit. - Ce părere ai? întrebă Aldaya. Julián abia dacă îl auzea
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
ciripitul vrăbiilor din sat. Câinele și-a ridicat botul de pe labe, și-a ciulit urechile, adulmecă și mârâie. Ai dreptate, câine frumos. Pământul și văzduhul fac liniște, culori și miresme. Omul, străin de țărâna pe care calcă și de cerul boltit albastru deasupra lui, nu știe să facă decât zgomot, duhoare și maculatură.
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
Emil Brumaru (Elegie pentru Pino) Cantoane, hălți, pavilioane C.F.R., Closete vechi de scînduri, oh, cotețe, Eterna Servitoare-o să ne-nvețe Ce are-ascunsă coapsa-n izuri crețe, Sînii boltiți cum nici un cer nu e, Gura-i adîncă, limba-n moi povețe, Saliva-n val, sărîndu-i buzele, Buricul scos pe pîntec din dulcețe Pentru păpat cu lingurița repede, Cantoane, hălți, pavilioane C.F.R... Bălii de vrajă, pompe, dragi cișmele, Iesle
Poem feroviar by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11604_a_12929]
-
dezghioca din carnea aburindă ochii albi cu miez vinețiu în care mai pîlpîia spaima vitei înjunghiate împroșcînd cu spumă roșu sidefie partiturile și primele rînduri. bemolii însîngerați clipoceau în vaietele orchestrei peste care cădeau încet bucăți de viscere din tavanul boltit. ai țipat și pereții s-au apropiat amenințător strivindu-ți pieptul cînd botul mielului hăcuit s-a închis prinzîndu-te în întunericul lui umed. te-ai trezit întins pe zăpadă. aproape de urletul galben, în valuri, al unui cîine de pripas și
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
într-o toamnă insolită // Cu vârfuri nedeslușite/fagii s-au pierdut în nori / În decor tăcut de toamnă am rămas stingheri actori./ Doar sporadic mai răsună ciripit de cintezoi / În desișuri desfrunzite populate de strigoi. // Simfonia de lumini mângâind cărări boltite / Arde pân’ la rădăcini brazi cu frunze ascuțite / Un decor ce nici în vis n-ai să vezi așa bizar / Pregătit e să asculte povești de abecedar” (Somnul pădurii). O altă dimensiune importantă a liricii lui Virgil Ciucă este sentimentul
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
cele galben verzui păreau niște pete de lumină în ziua mohorâtă și ... XXVIII. OCHIUL CURAT, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1655 din 13 iulie 2015. Curățește-mi ochii să văd cu ei, Frumusețea verii, florile de tei, Curcubeu boltit colorat pe zare, Răsăritul lunii, asfințit de soare. Ploaia mănoasă căzută-n zi de vară, Florile de câmp din lanul de secară, Grăul copt în holde să-l văd aurit, Unduind ca marea când e de cosit. Să văd pâinea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
bine. Viersul meu să fie apă cristalină, Zămbetul deschis, privirea senină, Fapta înțeleaptă, trupul potolit Și câțiva dusmani să-i am de iubit.( de ... Citește mai mult Curățește-mi ochii să văd cu ei,Frumusețea verii, florile de tei,Curcubeu boltit colorat pe zare,Răsăritul lunii, asfințit de soare.Ploaia mănoasă căzută-n zi de vară, Florile de câmp din lanul de secară,Grăul copt în holde să-l văd aurit,Unduind ca marea când e de cosit.Să văd pâinea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
cu turle ridicate în 1667 și un turn-clopotniță refăcut la 1900. Turnul Goliei, cu o înălțime de 30 de metri, oferă o largă panoramă asupra orașului și împrejurimilor. Cu baza pătrată de 5 m pe laturi, un parter, două caturi boltite, o încăpere a clopotelor, o galerie superioară și terase, acest turn este unul dintre simbolurile Iașilor. În prezent, Turnul Goliei rămâne unul dintre locurile privilegiate de unde pelerinul poate contempla „orașul celor șapte coline”. La intrare este amenajat un mic muzeu
Agenda2004-50-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283164_a_284493]
-
de altfel și cei de pe trotuarul de cealaltă parte a Căii Victoriei, dar ei parcă nu-s trecători așa de cumsecade, dacă nu-și întorc capul spre Teatrul cu pisanie și lauri, „Constantin Tănase!” Unul dintre făptuitorii spectacolelor sub tavanul boltit și greu de istorie și poveste al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” este regizorul Nae Cosmescu. Nici amintirile, nici spectacolul în act nu duc lipsă la „Tănase” de semnificații și farmec. Ele sunt deasupra divertismentului minor, degustat la golul televizor
NAE COSMESCU. LA VÂRSTA POMULUI GATA SĂ UMPLE COŞURILE CULEGĂTORILOR... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382716_a_384045]
-
spus pe bună dreptate că medievalismul se întâlnește organic cu eminescianismul[17]. Aceasta nu înseamnă că formele nu sunt respectate. Decorul celor mai multe poezii - dincolo de mesajul lor diferit - amintește de ambientul medieval, cu atmosfera sa tainică. Nopți argintate de lună, castele boltite (și cu gratii ruginite), aproape în ruină, ferestre cu arcade, mese împărătești, împodobite cu bucate alese și înconjurate de paji, feți-frumoși și crai cu bărbi albe[18], domni cu mitre și boieri sfătoși, curți regești, împărătești ori domnești, cavaleri cu
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
dogmei. a reprimare mă legănau și eu scoteam paradoxurile din acele idei prăfuite apoi veneam să plec tot înainte, ca aburu-n zori pe străzile vântuite. Neștiut, făceam un pas înainte - sărind din stâncă pe altă stâncă. Zborul acelei păsări părea boltit de-atâta vigoare și vântul mă-ncărca de riduri apoi mă pustia condamnat la superbie și eu dădeam uitării lumina, torturat de vreme - mai târziu mă-ntorceam ca să plec devreme. De-a dreptul Absurdul, de pildă, era evident - pe când făceam
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8411_a_9736]
-
trebuia mărit, după cum se impuneau noi... toalete la cel de-al doilea etaj. Lucrările sunt preluate de arhitectul Josef Aigner, administrația orașului scoțând din buzunar alți 2 141 de guldeni. Se ridică astfel aripa dreaptă în curte, legată prin coridoare boltite. Nu avea să fie însă ultima modificare a arhitecturii inițiale. În timpul anului revoluționar 1849, clădirea avea să fie avariată serios de bombardamentul armatei de asediu, fiind refăcută după 1850. La sfârșitul Primului Război Mondial, în 1919, când Timișoara ajunge sub stăpânire românească
Agenda2006-21-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284987_a_286316]
-
nu poate să renunțe, trebuie să se poată face ceva! Dar nu se poate face nimic. În săptămânile care se scurg, licărul de viață pâlpâie din ce în ce mai slab. Îndărătnice, oasele nu mai vor să deseneze unghiuri drepte și linii continue sau boltite acolo unde au fost, odată, umeri, șolduri, genunchi. Mai cu seamă coastele împung prin pielea din ce în ce mai subțire, ca o pădure de spini. Pe Musa îl bântuie însă genele de fluture, colțurile gurii căreia i-a inventat un zâmbet născut numai
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
gurii invadat de toate gusturile trecutului, de lapte cald, și mentă, și brânză de capră, și ghimbir, și gem de mure, și brioșe calde, și, da, o, da!, vanilie, în timp ce în moalele capului se proiectau, ca pe un imens tavan boltit, tapetat cu pânză albă, imaginile altei vieți - puii lui Dominique și felul în care îi creștea părul pe ceafă, pistruii ei și râsul copilului, bluza aceea cu mâneci bufante (albastră, oare? să fi fost albastră? nu, nu, era albă! albă
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
aruncată peste bord, pentru că-și schimba culoarea și um pluse de duhoare cabinele, ce-i drept, nelocuite, ale pasagerilor. Era ceva nou. Ceva... nedeslușit. Era ca și cum un abur care nu venea din nici un ceainic s-ar fi ridicat în tavanul boltit al cabinei lui și ar fi făcut rețetele scrise cu cretă să se scurgă unele într-altele, lăsând ardeiul iute să alunece pe nesimțite drept în inima homarului și caperele să nimerească, în chip cu totul și cu totul nepo
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
microstagiuni cu reprezentații hebdomadare întinse pe durata a doua luni. O primă impresie: goticul edificiului și modernitatea logisticii impresariale fac casă bună. Pe de o parte, austeritatea și masivitatea soluției arhitectonice exterioare, dar și perfectiunea formulelor angulare ori a spațiilor boltite, ceea ce conferă o acustică uniform și generos repartizată; pe de altă parte, discreția și perspicacitatea cu care Vittorio Fellegara și Pieralberto Cattaneo regizează evenimentele festivalului în așa fel încât să satisfacă toate gusturile, de la cele cu vădite propensiuni către exotic
Un contrapunct oportun by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9822_a_11147]
-
Române. Totul a durat cincisprezece zile și s-a petrecut în cea mai bună regulă. Clou-ul călătoriei a fost, însă, în ultima zi; primirea întregii delegații, la Kremlin, de către Stalin și Molotov. Au fost primiți într-o mică sală boltită, la subsol. Luând cuvântul, Stalin s-a interesat dacă relațiile dintre armata rusă și România sunt bune. Parhon i-a răspuns că Rusia a eliberat România și că România îi va fi veșnic recunoscătoare. Dar rectorul Universității din Iași și
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
semn al ieșirii din lăuntricul scrum. umbra îngropată și-a îngropat umbra sub mărul în floare, așteptase alta de pe vremea zăpezii, dar prea grea i s-a părut că e. în schimb, petalele florilor scuturate, de-abia atârnau pe pământul boltit. nici nu-și imaginase că astfel va arăta umbra lui îngropată, ca o piatră răsărind din țărână poroasă și cumva umflată, aspirând cu nesaț lumina. dacă-i era mai bine fără ea? n-ar știi să spună, nici nu dorea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
etajul al 19 lea, el vopsea interiorul unui spațiu comercial, Încercând să reziste potopului de căldură. Cocoțat pe marginea geamului deschis În lături, se muncea din răsputeri să vopsească grilajul metalic ce decora partea de sus, exterioară, a ferestrelor mari, boltite. Se grăbea fiindcă dimineață, după ce trecuse pe la Mc Donald's, de unde Își cumpărase un cheesburger și două sticle de Sprite (care, golite, stăteau acum mărturie a marelui asediu de afară), se Întâlnise cu Bill, supervisorul, care-l informă că deja
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
mama și cu mine nu ne mai regăseam În gesturile noastre obișnuite și ne priveam neputincioși, traversați de o expresie stranie. Cu o zbatere confuză de aripi, o pasăre cu penaj roșu se ivi de niciunde, dintre ramuri și frunzele boltite ale galeriei de viță de vie care ne Împresura geamul. Mișcând din cap Înainte și Înapoi, iute și sacadat, pasărea privea neîndoios În camera noastră. Mama tresări și Își duse dosul palmei la gură, când tata Începu să fluiere. Mai
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
brațe, capete, picioare, urlete și cuvinte spuse repezit, indescifrabil. Un domn cu obrajii cărnoși, o cravată pestriță și cămașa ieșită din pantaloni Îl prinse de mână și-l smulse cu putere din mulțime, trăgându-l Într-un gang cu acoperișul boltit. Apoi Își dădu părul răvășit peste fruntea transpirată și, arătându-i ceva nedeslușit Într-o foaie de ziar găurită, Încercă să-i spună precipitat tot felul de cuvinte, silabisind mai mult, cu vocea sugrumată de o mare nemulțumire. Numai că
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
o poseda). Când o așteptam acolo singur, mai mult de zece minute (depindea și ea de ora la care putea ieși cu greu, de la un serviciu rigid din primărie), încercam să îmi reamintesc conturul feței sale palide, cu umerii obrajilor boltiți, cu nasul în vânt, destul de obraznic, și cu buzele cărnoase, dar nu întotdeauna reușeam să mă transpun suficient în acest sens, și mai ales încercam privind la nesfârșit copiile unor tablouri semnate de pictori renumiți de pe pereții bibliotecii, sau din
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]