79 matches
-
Simona Vasilache Nu știu pisică să se joace, încîntată, cu un ghem de mătase. Pesemne că, foșnitor și alunecos ca ele, borangicul le sperie. Totuși, nici o mîță, cît ar fi de plictisită, nu rezistă la canafi. Le atrage, adică, firul despărțit și scărmănat. Cam la fel funcționează, atunci cînd prind prilejul, instinctele de felină ale cititorilor de poezie. Pentru ei, antologia este
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
și a românilor, a celor ce au făurit Culturile Gumelnița, Boian, Vădastra, Cucuteni și Cârcea, capitala Sarmizegetusa, zecile de cetăți dacice și biserici rupestre, Păcuiul lui Soare și Troia, bisericile din lemn și icoanele pe sticlă, civilizațiile lutului, lemnului, lânii, borangicului, inului și cânepei. Martirică moarte - întru apărarea, înnobilarea și Renașterea Limbii Române, a dreptului de a rosti răspicat, în marele concert al popoarelor acestei planete, dorurile, credința, adevărurile esențiale, suferința tăcută, tenacitatea carpatină și conștiința, totdeauna dureroasă, că: ,,Munții noștri
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
cu jupon, pantofi înalți. Apoi s-a renunțat la accesorii. Dispar dantelele, panglicile, detaliile ornamentale și, spre anul 2000, stilul vestimentar tinde spre moda unisex. Femeia de carieră, femeia puternică preferă îmbrăcămintea comodă, funcțională. În cufere s-au păstrat și borangicul, și pânza groasă, și nylonul în vogă la un moment dat. Pantofi, poșete, pălării, mănuși asortate - toate fac parte dintr-un univers fascinant, chiar demn de o expoziție permanentă. „Aperitivul” a fost deja servit: Pia Brânzeu a arătat deja timișorenilor
Agenda2003-25-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281157_a_282486]
-
pe tâmpla-mi ninsă și-nnegurează zarea Cernită și-nnorată cu fumul de pe hoarnă. Și colivia rece în care-mi doarme zborul E plină doar de patimi, de rugi, de mărăcini Iar scârțâitul porții e una cu fiorul Drapat în borangicuri dar sfâșiat de spini. Iar în hățișul vieții de-mi lunecă privirea Ori de se zbate-n hăuri, eu o întorc spre soare, Și stărui în a fi, în a-mi urma menirea: Să fur din curcubeu un petic de
CLAUSTROFOBIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381646_a_382975]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > DOR DE ALB... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2025 din 17 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Crinii câmpului nu torc Borangicul pentru strai, Dar își poartă cum se cade Albul pur ce-n dar îl dai. Păsările-n zborul lor Duc de veste că lumina Este-n cerul fără nori Unde nu încape vina! Numai omu împovărat Duce grijle mereu Și-
DOR DE ALB... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380138_a_381467]
-
al nostru, un soi de nou duplicitar Procopius, scriind nu două, ci o singură istorie, dar în registru dublu: de panegiric și pamflet, alimentat, acesta, de zvonuri și de bârfe, cu dedesubturi prea puțin disimulate sub purpuri bizantine scumpe sau borangicuri dulci, cronicărești... Pirgu, în fond, sau autorul însuși, îl ține, oare, de "ruină" pe Pașadia Măgureanu, - această fostă "măgură", prin nume, și care, ciclic, pleacă la un... "munte" (ceea ce poate să însemne, totuși, un soi de revenire la el însuși
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
paginile goale. Iatac al creștinătății. Nestemată omeiadă. Nu e oraș pe lumea asta din care să intri mai ușor în poveste, să te pierzi, unduios, în caligrafia arabă. La Sevilla e întotdeauna cald. O căldură stranie. Învăluitoare și subțire ca borangicul. Nu apasă. Dezmiardă și atât. E ceva acolo, un portal spre legenda absolută. Așa mă gândeam. Așa mă gândeam atunci. Că e ceva... 21. Singur S-a mutat, în cele din urmă. Într-o dimineață m-a scos la o
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
cu mâinile În buzunare, oprindu-se din când În când În fața câte unei vitrine, care i se părea lui mai interesantă. A contemplat, de pildă, stofele și sulurile de ață colorată care se zăreau prin geamul prăfuit al merceriei numită „Borangicul“, apoi a urmărit Îndelung meșteșugul unui frizer cu mâini de halterofil, care tundea plictisit un bărbat, iar bărbatul l-a remarcat și s-a uitat urât la el, așa că Vasile și-a continuat drumul, până când a ajuns În dreptul unei clădiri
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
de nuc sau arin ori se cumpăra boială de la evreii din Lespezi. Tot femeia era aceea care se ocupa de zestrea fetelor ca să aibă cât mai multe țesături, alesături, cusături. Materiale folosite pentru aceste produse erau inul, cânepa, bumbacul și borangicul, obținut din gogoșile viermilor de mătase. Țesăturile și cusăturile cele mai vechi au constituit un izvor nesecat de inspirație pentru creatorii populari din această zonă și vor rămâne ca lucrări de artă de o mare valoare. O parte din ele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a demarat reabilitarea ideologiei comuniste (sub pretextul reevaluării „moștenirii marxiste”). Astfel încât, în clipa de față, indivizi putred de bogați (îmbogățiți din afaceri cu statul și prin complicate operații de corupție) pozează în filantropi, iar turnători grețoși s-au îmbrăcat în borangicul neprihănirii. Trădarea liderilor liberali (mai întâi în 2007, iar în 2009, odată cu preluarea puterii de către Crin Antonescu, ajungând-se la totala aservire a partidului intereselor oligarhiei de stânga, reprezentate de PSD) a pus placa tombală peste necesarul proces al măsurilor
Condamnarea comunismului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5014_a_6339]
-
mai scurtă? Iubiți și veți fi cântec!” „Deci știi a șterge morții pecetea cu penelul?” „Cel ce iubește poartă lui Dumnezeu inelul!” *** A săvârșit zugravul și bolta și absida, sub talpă - vasiliscul, blestemul și aspida, luând privighetorii scris fin ca borangicul, din curcubeu grăunțul ce-nfloare mozaicul. „Și-aici, grăiește magul, votivului icoana: Să fiți de-a pururi tineri! Cum să-ți zidesc Izvana ce-acum îți alăptează - os mușatin - coconul? Din care cântec chipul să-i lăstăresc isonul?” „Din coasta mea
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
somnul. Crăiasa-i peste lumea unde rugină fierul, voi nu sunteți din lume că tatăl vostru-i cerul. Voi sunteți din iubire, născuți dintru săruturi. De vrei să știi de moarte învață de la fluturi. Ce pare firul morții vieții-i borangicul. Răpește-ți Dumnezeul când ți se pleacă spicul. Talazul când se-nalță furând din bolți seninul, asemeni fii ca apa când o-nveșmântă vinul. Hai, mergi, spune-i Reginei din basm să nu coboare, că-n brațele întinse numai iubirea
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
înalt, despre care spunea iazul morii că-i poartă la tărâmul celălalt. Cerbi se-nchinau printre brazi ca prin schituri ascultând Sfânta Vineri seara chemându-i la masă. „Când vei fi mare, spuneam Fetiței cu Chibrituri, o să te-mbrac în borangicul lunii ca voal de mireasă și-o să-ți fur din poveste condurii...”, dar ea se întrista ca buciumul când oftează pădurii până dincolo de moarte și dincolo, spre-altfel de răsărituri. „Eu o să fiu departe pe unde începutul un altuia e vamă
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
DESPRE VIVALDI Până la vară va trebui să-nvăț toamna cum cerul să-i fie melancolic de-albastru, dureros de adânc până-n străfundul (al cărui abis?), pe unde lumina începe să doară ca rana de jar sub văpăi, până când strugurii, sub borangicul lunii, iau forma de cântec a sânilor tăi. Numai îndrăgostiții vor ști cum să-și îmbrace toamna cu tristețea aramei și flacără nouă ispitelor rod. Altfel, o să plouă, o să plouă, putreziri or să plouă bolând, până când inima se va face
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
Acasa > Poezie > Imagini > CREZ NEVĂZUT Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2046 din 07 august 2016 Toate Articolele Autorului Din nimic creată sunt, din iubirea Celui nevăzut, primesc botezul de lumină Prin borangicul firului de viață, Cu el țes anii ce ființa mi-i îmbracă. Mă naște-n fiecare zi iertarea De-a mă iubi așa cum sunt, Nimicul fără de iubirea Lui, nimic rămâne, Totul e să-ntrezăresc prin El schimbarea. Iubirea te schimbă
CREZ NEVĂZUT de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382522_a_383851]
-
lui dejecții. Pentru că se cacă mai mult decât mănâncă. Romancierul e încurcat în firele pe care le tot țese; va sfârși, privind printre ele, în gogoașa alăturată. Doar ei, aici, ar fi putut deveni fluturi. Pe Filozof îl voi „opări”, borangicul e împlinit. Perseverența lui în atingerea unui scop devine, cu timpul, molipsitoare. Chiar dacă la mijloc nu e decât infantilismul unui crescător de iepuri. De-abia acum - gândindu-mă la posibilitatea unui continuator - îmi dau seama cât de mare este deosebirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > GÂND PRIBEAG Autor: Margareta Merlușcă Publicat în: Ediția nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Gândul îmi zboară, ca un puf de păpădie, Subțire, fin, ca borangicul de la ie, De s-ar opri măcar pe-un fir de grâu, Sau pe o piatră, cufundată într-un râu. Și de s-ar cuibări printre petalele de crin, Unde albinele își țin al lor festin, Sau în pădurea-nmiresmată
GÂND PRIBEAG de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364310_a_365639]
-
de borangic” va aduce autoarei satisfacția lucrului împlinit, iar copiilor șansa de a se hrăni frumos sufletește! Din toată inima, FELICITĂRI!” prof. ANGELA BURTEA, Brăila „Sufletul meu friguros se încălzește și vibrează puternic la vederea acestor mirifice pasteluri, învăluite în borangicul (nu mătasea) de lumină și iubire. Atâta alb mângâietor de catifea, atâta puritate de crin, atâta frăgezime de floare, atâta gingășie de flutur și suavitatea pânzei de păianjen, atâta căldură de pâine coaptă! Toate, reverberând din irizația versurilor, îmi răscolesc
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
fluieratul locomotivei trezește clopotele mute ale bisericii din deal la etajul șapte doar liftul mai urcă rar câte un suflet lichefiat oglinzile seamănă cu niște vagoane înșiruite pe șine lucioase reflectând ochii câmpiei înecați în praf în albia apelor taciturne borangicul se spală de alb mărgele (s)clipesc a furtună lacrimile ninse se adună în barbă știe că nimeni nu o să spargă lemne pentru iarna de-acasă îngerii or să o colinde isteț cunoaște cum toate au rost în satul de
(ST)ELE ŞERPUIND de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367913_a_369242]
-
în tinerețe. În lungile luni de iarnă, tăia din obiecte de îmbrăcăminte fâșii de zdrențe multicolore înnodate sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau părinții în lada de zestre să i le dea fiicei lor la nuntă. Da, ce
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
esențiale: natura, iubirea, viața, prietenia. Toate acestea, sub condeiul înaripat al autorului, strălucesc și capătă culoare, vibrează de muzică, îngânând refrenuri fără vârstă. Savoarea vieții - privită ca pe o cafea bună - se transformă în versuri brodate cu fir prețios pe borangicul eului. O poezie ce are puterea de a converti întunericul în picuri de lumină, de a aduce cerurile în proximitatea sufletului, pentru ca simțirea să fie mai pură ca niciodată. De departe cel mai bun rondelist al Vrancei, Gheorghe Suchoverschi rămâne
GHEORGHE SUCHOVERSCHI (FOCŞANI) – CAFENEAUA RONDELURILOR de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350377_a_351706]
-
în tinerețe. În lungile luni de iarnă, tăia din obiecte de îmbrăcăminte fâșii de zdrențe multicolore înnodate sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau părinții în lada de zestre să i le dea fiicei lor la nuntă. Da, ce
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
natal, parte integrantă a ființei Elenei Buică, izvodește gânduri emoționante, memorabile: „Scriind despre vizitele făcute în țară, de fiecare dată mă încearcă dorința de a surprinde trăiri intense, îmbrățișarea dorului, freamătul codrilor, legănarea apelor, surâsul soarelui peste casa copilăriei mele, borangicul stelelor din nopțile senine și misterele nopților cu lună așa cum mă înfiorau în copilărie, corul ciripitor al rândunelelor, zborul planat al berzelor care au cuiburi cu pui pe stâlpii înalți din drum, miresmele salcâmilor și ale teilor în floare, cântecul
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE NESTEMATE A MEMORIEI AFECTIVE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349391_a_350720]
-
niște rubine în cununa sufletului lor românesc. • Fiecare falnic Stejar răsare ghinda rădăcinilor sale ce se înfig ca o veșnicie în vatra zămislirii iubirilor aprinse. Fiecare Cireș gătit de sărbătoare își scutură corola peste dorul lor, brodându-le sufletele pe borangicul cald al clarului de lună. • Fiecare Liliac se prinde ca o broșă de turcoaz pe umerii de nard ce le poartă destinul ca o predestinare a trăirii lor sublime. • Fiecare Măr înflorit ce cuprinde în ramurile sale surâsul serafic de
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
rază, în fiecare chemare, în fiecare alegere, în fiecare bucurie, în fiecare nădejde, în aceeași credință străbună, în plinătatea iubirii fiecărui erou, fiecărui martir, fiecărui sfânt, fiecărui mărturisitor, în fiecare Dacoromân frumos. Lumina Frumuseții divine țese Marama Cerului sfânt, pe borangicul de stele al Îngerilor, brodând continuu Aleșii Neamului nostru: de atunci, dintru-nceput, de ieri, de azi și mereu, înflorind sufletele celor de demult în mireasma aleșilor de acum. Este muzica unei chemări dumnezeiești... Este cântecul unei alegeri binecuvântate. Făptura
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]