151 matches
-
1974 - a murit Cicerone Theodorescu (n. 1908) 17.02.1952 - s-a născut Stelian Tănase 17.02.1986 - a murit Rolf Bossert (n. 1952) 17.02.2012 - a murit Ion Nicolescu (n. 1943) 18.02.1885 - s-a născut Eugeniu Boureanul (m. 1971) 18.02.1886 - a murit Constantin D. Aricescu (n. 1823) 18.02.1932 - s-a născut Forro Laszlo 18.02.1945 - s-a născut Simona Kiselevski 18.02.1955 - s-a născut Ilie Rad 18.02.1976 - a
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/2782_a_4107]
-
pag. 12). Acest act este primul care pomenește numele satului Heci și care dovedește vârsta de 600 de ani, împliniți în 2009, fiind unul dintre cele mai vechi din Moldova. Așezări mai vechi decât Heciul sunt Baia (1300), Siret (1326), Boureni (1352), Suceava (1388), Probota, Bodești și Roman (1391), Negoiești (Hârtoape - 1396), Iași (1408). După 1409 sunt menționate în documente Purcelești (Stolniceni-Prăjescu - 1428), Pașcani (1453), Hârtoape (1470), Tătăruși (1472), Brătești (1473) etc. I.C. 2.1.2 ISTORIA EVULUI MEDIU, PÂNĂ LA 1812-1825
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
7 aprilie 1944). Regruparea ostașilor a avut loc a doua zi, în satul Ștefan cel Mare, lângă Tupilați. La 22 august 1944, în sectorul diviziei a 6-a infanterie, inamicul a trecut la atac în zona Trestioara, cât și la Boureni, însă a fost respins cu pierderi mari. La 23 august 1944, Divizia a 6-a contraatacă la est de pădurea Trestioara, reușind intrarea inamicului până la 200 m sud de cazemate. Ofensiva sovietică declanșată la 20 august 1944 duce la ruperea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ulterior urmează Școala Normală din Bădeni - Iași, pe care a absolvit-o în 1930. Între anii 1957 și 1959, a urmat cursuri de calificare ca profesor în specialitățile științe naturale, geografie și chimie. A funcționat ca învățător la școlile din Boureni - Iași, Vișnița, Lucavăț - Storojineț, Hărmănești, Var - Caransebeș, Tătăruși, Lespezi și la școala Heci, din 01.09.1954 până la 31.08.1973, când s-a pensionat, ca profesor de geografie și chimie. A îndeplinit funcția de director coordonator, a girat postul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
volume din colecția Hurmuzachi și lucrarea Începuturile tipografiei în Țara Românească (1903). A inițiat apariția publicațiilor periodice Creșterea colecțiilor Bibliotecii Academiei (1905) și a avansat ideea sistematizării bibliotecilor - Biblioteci publice libere. O propunere. Subdirector la Biblioteca Centrală din Iași, Eugen Boureanul (1885-1971) este autorul unui Îndrumar în organizarea și administrarea bibliotecilor (1913). Emanoil Bucuța (1887-1946) a fost prim redactor al revistei de bibliografie Buletinul cărții, autor al nenumărate studii de bibliologie, inițiator al statutului Asociațiunii bibliotecarilor. Cu studii efectuate la Sorbona
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
DOCUMENTARE și TIPIC, Mistrie a continuat să scrie răzbit despre Mîinile montatorilor (titlu de poemă), a intrat În cazangerie (alt titlu), a văzut cum Cresc orașe noi. Se toarnă fonta!, șșșșt! Mureau de invidie capitaliștii din cauza Casei de nașteri din Boureni. Iel îi tăiase panglica. Și-n fapt, și-n rimă. Cînd zi de zi mă simt un altul "Scînteii", ei le datoresc". Ia sî-și bage mîna-n gramaticî și p'ormă să versifice. Dă-l încolo de subdezvoltat". Și Carp i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Episcopul Gherasim Cucoșel s-a născut la data de 30 mai anul 1924 în satul Bogdănești din comuna Râșca, județul Suceava, într-o familie de credincioși, primind la botez numele de Ioan Cucoșel. În anul 1938, a intrat la Schitul Boureni, cu intenția de a învăța muzica bisericească pentru ca, mai apoi, să urmeze studii teologice. La 10 februarie anul 1942 a ajuns într-o Școală Militară de Telegrafiști, a fost lăsat la vatră pe 24 aprilie anul 1945, iar pe 1
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
după cum am mai spus, în comuna Râșca la data de 30 mai anul 1924. Copilăria grea, cu pierderea tatălui și cu lumina cărții primite la Ciumulești, l-a făcut pe tânărul de atunci să aleagă drumul mănăstirii. A ucenicit la Boureni un schit care ținea de Mănăstirea Neamț, iar după împlinirea obligațiilor militare a intrat în marea obște de la Neamț. După ucenicia de la Neamț și după studiile teologice seminariale și universitare, ieromonahul Gherasim a fost, pe rând, profesor la seminarul nemțean
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
pepeni verzi de toate mărimile și loitrele par a se lăsa sub greutatea poverii, motiv pentru care au fost întărite cu proptele și lanțuri. Boii toropiți de căldură suflă din greu. Hăis și cea sunt ordinele bunicului pentru Bujor și Bourean, însoțite de pocnetul biciului din piele, în aerul fierbinte. Îi iubește, sunt animale de povară ce-și poartă supuse jugul. Când carul este plin, merge alături de ei și din când în când îi operște să se odihnească. Pornim din nou
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]
-
groasă! Mânați , hăi, hăi! Și în scări s-a ridicat, Peste câmpuri s-a uitat Să aleagă-un loc curat, De arat și semănat! S-a apucat într-o joi, Cu un plug cu doișpe boi. Mânați, hăi, hăi ! Boi, boureni, În frunte ținteței, Ziua toată a lucrat, Brazdă neagră-a semănat Grâu mărunt și grâu de vară, Să dea Domnul să răsară! Mânați, măi, flăcăi, hăi, hăi ! La anul și la mulți ani! Anul Nou Acum, dragi gospodari deschideți ușa
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350831_a_352160]
-
Acest loc cu "vocabule" istorice de la care a preluat numele pentru episodul vânătorii este în realitate despădurit (era și în timpul scrierii romanului), deci nepotrivit pentru acțiunea de amploarea celei descrise în roman. Ca urmare, Sadoveanu îl amplasează în pădurea de la Boureni, unde, știa de la cronicar (după propria-i mărturisire) despre legenda locului. Ca să ajungă în pădure, vânătorii au trecut râul Moldova și, în fantezia naratorului, trebuie să fi străbătut meleagurile satelor Verșeni, Miroslăvești și Soci. În descrierea itinerarului, povestitorul nu folosește
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
de pe malul aparținător Verșenilor sau Miroslăveștilor ) și răzeșii cu feciorii lor" (din Davideni), însoțiți și de câțiva dintre oștenii lui Nicoară, "au prins a se aduna spre vaduri". După trecerea râului, vânatorii n-aveau cum să ajungă în pădurea de la Boureni, al cărei amplasament real este întocmai cu cel desprins din dialogul personajelor (când acestea se deplasau, la venirea lor dinspre Iași, prin vadul Siretului, spre vadul Moldovei din dreptul Păstrăvenilor) decât urmând drumurile și potecile imaginare ale satelor miroslăveștene. În
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
este întocmai cu cel desprins din dialogul personajelor (când acestea se deplasau, la venirea lor dinspre Iași, prin vadul Siretului, spre vadul Moldovei din dreptul Păstrăvenilor) decât urmând drumurile și potecile imaginare ale satelor miroslăveștene. În zona proximă pădurii de la Boureni, la vreo cinci kilometri spre sud, există și toponimul "La Budăie", atribuit din vremuri uitate unei răscruci de cinci drumeaguri din Miroslăvești, unul din ele fiind cale de legatură, pe același versant de deal, cu pădurea Bourenilor. În acest loc
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
proximă pădurii de la Boureni, la vreo cinci kilometri spre sud, există și toponimul "La Budăie", atribuit din vremuri uitate unei răscruci de cinci drumeaguri din Miroslăvești, unul din ele fiind cale de legatură, pe același versant de deal, cu pădurea Bourenilor. În acest loc, cuprins în vremuri imemoriale de aceeași pădure legendară, izvoare puternice au săpat râpa adâncă a unui pârâu și au dat prilej de naștere câtorva fântâni "bătrâne", care pe vremea copilăriei noastre încă mai aveau ghizdele din buduroaie
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
fi venit Dragos-Vodă în ținuturile de dincoace de Carpați, pe la Baia (prima capitală a Moldovei), străbate și satul Soci. Legenda vânării bourului de către voievodul maramureșean pe-aici a localizat-o cronicarul Grigore Ureche. În pădurea care desparte satele Soci și Boureni e și un toponim străvechi care confirmă legenda, numit “Locul căpățânii” - al căpățânii bourului, desigur. Legenda spune că, după ospățul voievodal care a marcat izbânda cinegetică a lui Dragoș, a avut loc ceremonialul de îngropare a capului fiarei, pe tipsie
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
Micle-Nanu s-a recăsătorit cu Mihai Sturdza și a mai avut încă doi copii, pe Grigore, scriitor, și pe Mihai. Valeria Micle, fata Veronicăi Micle, având o frumoasă carieră muzicală, moare pe neașteptate la 24 februarie 1929 la moșia de la Boureni, după Crăciunul petrecut cu fiica ei Graziella și cu nepoata ei Anna Maria. Alesele calități umane ale Valeriei Micle s-au transmis și fiicei și nepoatei dar și strănepoatei. Scrisorile cu pricina au ajuns în posesia Graziellei, apoi în custodia
ROMANUL EPISTOLAR EMINESCU-VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353870_a_355199]
-
obol suprem patriei vreo 5oo de ostași români în primăvara și vara anului 1944. Dar locul acesta fusese ales de părintele-paroh vizând o perspectivă temporală mai adânc pătrunzătoare în istorie. Se știe, de la cronicar, că prin aceste părți, în satul Boureni, megieș cu satul în care slujește părintele, Dragoș-Vodă, descălecătorul, ar fi ucis bourul, cu ajutor și sacrificiu din partea Moldei, tovarășa lui de vânătoare din lumea patrupedelor. În pădurea care desparte cele două sate, oamenii locului, cei ai trecutului, au consacrat
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
Micle-Nanu s-a recăsătorit cu Mihai Sturdza și a mai avut încă doi copii, pe Grigore, scriitor, și pe Mihai. Valeria Micle, fata Veronicăi Micle, având o frumoasă carieră muzicală, moare pe neașteptate la 24 februarie 1929 la moșia de la Boureni, după Crăciunul petrecut cu fiica ei Graziella și cu nepoata ei Anna Maria. Alesele calități umane ale Valeriei Micle s-au transmis și fiicei și nepoatei dar și strănepoatei. Scrisorile cu pricina au ajuns în posesia Graziellei, apoi în custodia
VERONICA MICLWE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340343_a_341672]
-
Alexandru- Al. Sașa - Câmpina; Nicolae Paul Mihail - Sinaia Elis Râpeanu- București; Slavu Petronela - Vulcan, Hunedoara; Corneliu Zeană - București; Ion Ruse - Constanța; Gheorghe Bălăceanu Iași; Petru Ioan Garda - Cluj Ion Moraru - Galați; Vasile Vajoga- Iași; Janet Nică - Ostroveni, Dolj; Ionică Laurian - Boureni, Dolj; Viorel Martin - București; Ion Munteanu - Șoimari, Prahova *** Domnii Sorin Roșca Stănescu și Corneliu Leu au prezentat sintetic portalul-librărie www.corectbooks.com. Publicului, alcătuit din oameni de cultură și personalități culturale, i s-au demonstrat avantajele ce decurg prin editarea
AMPLOAREA UNEI MANIFESTĂRI-SIMBOL DEVENITĂ TRADIŢIONALĂ LA MIZIL de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342531_a_343860]
-
Micle-Nanu s-a recăsătorit cu Mihai Sturdza și a mai avut încă doi copii, pe Grigore, scriitor, și pe Mihai. Valeria Micle, fata Veronicăi Micle, având o frumoasă carieră muzicală, moare pe neașteptate la 24 februarie 1929 la moșia de la Boureni, după Crăciunul petrecut cu fiica ei Graziella și cu nepoata ei Anna Maria. Alesele calități umane ale Valeriei Micle s-au transmis și fiicei și nepoatei dar și strănepoatei. Scrisorile cu pricina au ajuns în posesia Graziellei, apoi în custodia
VERONICA MICLE-166 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378460_a_379789]
-
Episcopul Gherasim Cucoșel s-a născut la data de 30 mai anul 1924 în satul Bogdănești din comuna Râșca, județul Suceava, într-o familie de credincioși, primind la botez numele de Ioan Cucoșel. În anul 1938, a intrat la Schitul Boureni, cu intenția de a învăța muzica bisericească pentru ca, mai apoi, să urmeze studii teologice. La 10 februarie anul 1942 a ajuns într-o Școală Militară de Telegrafiști, a fost lăsat la vatră pe 24 aprilie anul 1945, iar pe 1
IN MEMORIAM – EPISCOPUL GHERASIM (CUCOŞEL) PUTNEANUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371932_a_373261]
-
după cum am mai spus, în comuna Râșca la data de 30 mai anul 1924. Copilăria grea, cu pierderea tatălui și cu lumina cărții primite la Ciumulești, l-a făcut pe tânărul de atunci să aleagă drumul mănăstirii. A ucenicit la Boureni un schit care ținea de Mănăstirea Neamț, iar după împlinirea obligațiilor militare a intrat în marea obște de la Neamț. După ucenicia de la Neamț și după studiile teologice seminariale și universitare, ieromonahul Gherasim a fost, pe rând, profesor la seminarul nemțean
IN MEMORIAM – EPISCOPUL GHERASIM (CUCOŞEL) PUTNEANUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371932_a_373261]
-
de o hiară ce se chiamă bour și după multă goană ce au gonit-o prin munți cu dulăi, o au scos la șesul apei Moldovei. Acolea fiindu și hiara obosită, au ucis-o la locul unde se chiamă acum Bourenii, dacă s-au discălicat sat. Și hierul țării sau pecetea cap de bour se însemnează. Și cățeaoa cu care au gonit fiara aceia au crăpat, pe carea o au chiemat-o Molda, iară apei de pre numele cățelii Moldii, i-au
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
Episcopul Gherasim Cucoșel s-a născut la data de 30 mai anul 1924 în satul Bogdănești din comuna Râșca, județul Suceava, într-o familie de credincioși, primind la botez numele de Ioan Cucoșel. În anul 1938, a intrat la Schitul Boureni, cu intenția de a învăța muzica bisericească pentru ca, mai apoi, să urmeze studii teologice. La 10 februarie anul 1942 a ajuns într-o Școală Militară de Telegrafiști, a fost lăsat la vatră pe 24 aprilie anul 1945, iar pe 1
LA ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA SA IN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A ÎMPĂRĂŢIEI PREASFINTEI TREIMI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376938_a_378267]
-
după cum am mai spus, în comuna Râșca la data de 30 mai anul 1924. Copilăria grea, cu pierderea tatălui și cu lumina cărții primite la Ciumulești, l-a făcut pe tânărul de atunci să aleagă drumul mănăstirii. A ucenicit la Boureni un schit care ținea de Mănăstirea Neamț, iar după împlinirea obligațiilor militare a intrat în marea obște de la Neamț. După ucenicia de la Neamț și după studiile teologice seminariale și universitare, ieromonahul Gherasim a fost, pe rând, profesor la seminarul nemțean
LA ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA SA IN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A ÎMPĂRĂŢIEI PREASFINTEI TREIMI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376938_a_378267]