3,717 matches
-
nu poate să plece din zorii zilei spre soarele de amiază, dacă nu are încredere în el însuși. Lioara: Nu înțeleg. Adam: Trebuie să te cunoști pe tine, ca să poți înțelege mai târziu limajul stelelor. Lioara: Bunica mea avea un brâu din șapte împletituri. Le-am numărat. Erau șapte ca zilele săptămânii, zilele creației. Am întrebat-o ce simbolizează brâul ei și mi-a răspuns că fiecare împletitură e un drum, în total șapte drumuri ale omului în viață. Adam: La
LIMBAJUL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1472670919.html [Corola-blog/BlogPost/375421_a_376750]
-
Nu înțeleg. Adam: Trebuie să te cunoști pe tine, ca să poți înțelege mai târziu limajul stelelor. Lioara: Bunica mea avea un brâu din șapte împletituri. Le-am numărat. Erau șapte ca zilele săptămânii, zilele creației. Am întrebat-o ce simbolizează brâul ei și mi-a răspuns că fiecare împletitură e un drum, în total șapte drumuri ale omului în viață. Adam: La șapte luni se pote naște om din pântecele mamei, nu e nevoie să aștepte până la ceasul al nouălea. Lioara
LIMBAJUL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1472670919.html [Corola-blog/BlogPost/375421_a_376750]
-
că fiecare împletitură e un drum, în total șapte drumuri ale omului în viață. Adam: La șapte luni se pote naște om din pântecele mamei, nu e nevoie să aștepte până la ceasul al nouălea. Lioara: Pe catrințele ce cădeau pe sub brâul cu șapte drumuri erau cusute flori de castan, frunze de castan și castane, semn că toamna, bătrânețea, vestul a venit și fructele castanului devin hrană pentru iarnă. Adam: Toate vorbesc de iarnă. Lioara: Și stelele? Adam: Mai cu seamă stelele
LIMBAJUL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1472670919.html [Corola-blog/BlogPost/375421_a_376750]
-
clasice (nai, fluier, clarinet... ) și neconvenționale și care este supranumit și omul orchestră. El a fost acompaniat la acordeon de maestrul Valerică Zorzon. Seara s-a încheiat cu o horă și o degustare de patiserie românească - delicioasele plăcinte poale’n brâu și cozonaci. Românii prezenți la eveniment au venit îmbrăcați în ii și costume populare tradiționale. Televiziunea română TVR a fost și ea prezentă! Felicitări membrilor Alianței Românilor din Cipru, elevilor și profesorilor Școlii Românești, membrilor Ambasadei României și invitaților din
FESTIVALUL IEI ROMÂNEŞTI LA NICOSIA de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 by http://confluente.ro/veronica_ivanov_1496060494.html [Corola-blog/BlogPost/372403_a_373732]
-
rău nimănui?! Mamaie zicea că era ca și un șarpe al casei. Mai speria șoarecii, șobolanii... În plus, toți de la noi credeau că fiecare sat, cu nebunul lui... Altfel nici că se putea! Îl jucau în căluș, cu pelin la brâu, de Rusalii, ca să scape de rău. Adică să-l mai sperie pe Satana că prea era uneori doar dracul gol! - Lasă-l pe ăla! Cum arăta ăsta de zicea că ar fi fost taică-tău... - Ăsta? Păi, l-am văzut
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
cizme până aproape de genunchi, model ardelenesc, de unde ne e obârșia. Nicu venise aproape în zorii zilei de luni de la han, unde avea o misiune destul de grea. Să le cânte băieților și fetelor din clarinetul său, din fluier sau caval, sârbe, brâuri ca pe la noi, după care ei să încingă jocul. Pe marginea salonului, pe scaune de diferite modele, aduse de acasă, mai ales taburete, stăteau țeapăne, nemișcate, mamele care însoțeau fetele proaspăt scoase la horă, cum era obiceiul satului. Feciorul venea
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
reușea să cuprindă totul, tocmea oameni cu ziua, mai ales feciori și fete. În pauze, Nicu acorda instrumentul, îl ducea spre buzele înzestrate de Dumnezeu cu perfecțiune și cânta o doină, sau o baladă, după care o sârbă sau un brâu, de se încingea, pentru puțin timp, jocul odihnitor, încât munca ce urma părea o glumă. Bun băiat, Nicu, vestit în nouă sate de pe cele trei văi, ale Doamnei, Bratiei și Vâlsanului. Respectat de copii, de tineri și de bătrâni pentru
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
în care autoarea le-a trecut prin filtrul gândirii, concepând și stăpânind cuvintele atât de artistic încât eu ca cititor m-am subordonat comunicării și dorului Domniei Sale, de a primi din interiorul său mesajele transmise părândumi-se plăcute și frumoase... ,, un brâu de stele pe malul unei ape o altă lume ,, ,, cunună pe pisc - luna trece agale pe lângă soare ,, ,, înserare - pe cerul cu aripi singur copacul ,, Este ca și cum eu ca plastician aș spune; Sunt incapabilă să pictez pur și simplu, când nu
ÎNFIORARE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1456829502.html [Corola-blog/BlogPost/349890_a_351219]
-
a fi unul dintre ucenici. Poate și ceilați, însă cel pe care îl vizase părea a fi sigur unul dintre ei. După ce aceștia trecuseră de patrula de la poartă, Baraba se luă după dânșii cu pas grăbit. Ascunsă cu grijă la brâu se afla lama cuțitului curbat, pe care Baraba îl și apucă de mâner. Planul era următorul: Avea de gând să se apropie de ucenic din spate și în acel moment l-ar fi lovit fulgerător lovind cu lama armei asemeni
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1432308823.html [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
Acasa > Poeme > Devotament > DIN CUIBUL MEU DE GÂND Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1603 din 22 mai 2015 Toate Articolele Autorului Eu, noaptea-am mai văzut-o dezlegată, gonind pe câmpuri, tropotind prin văi, în iarba pân’ la brâu, îngenuncheată cum număra la stele sau pe căi albite de-așteptarea unor treceri. Am urmărit-o cum intra pe brânci în grotele de suflet, la petreceri dansând pe tocuri cui, urcând pe stânci de stăruință, îndreptând tulpina acelei luni aflată
DIN CUIBUL MEU DE GÂND de AURA POPA în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/aura_popa_1432299963.html [Corola-blog/BlogPost/362343_a_363672]
-
gasit de cuvinta să bat temător În zăvoarele “Porții” ?? Cum de-am putut să gândesc Că este de-ajuns doar să iubesc Pentru a face un “pact” cu viața !? Am zărit din Cer “Coloana Infinitului” Și am coborât încet pa brâul ei. Și m-am trezit apoi în fața “Porții Sărutului” Și am crezut că-i bine ! Mai târziu am văzut, ca toate aceste minuni ... Citește mai mult ANCESTRALACine sunt EUDUMNEZEUL meu ??!! Prin ce ironie și hazard al sortiiAm găsit de cuvinta
LAURA ISABELLE NICOLAE by http://confluente.ro/articole/laura_isabelle_nicolae/canal [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
hazard al sortiiAm găsit de cuvinta să bat tematorIn zăvoarele “Porții” ?? Cum de-am putut să gandescCa este de-ajuns doar să iubescPentru a face un “pact” cu viața !? Am zărit din Cer “Coloana Infinitului” Și am coborât încet pa brâul ei.Si m-am trezit apoi în fața“Porții Sărutului”Și am crezut că-i bine ! Mai târziu am văzut, ca toate aceste minuni... Abonare la articolele scrise de laura isabelle nicolae
LAURA ISABELLE NICOLAE by http://confluente.ro/articole/laura_isabelle_nicolae/canal [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
țăranii care, după ce și-au făcut cumpărături din banii obținuți cu puțin timp înainte din vânzarea produselor proprii se îndreaptă spre Dunăre, unde vor aștepta șalupa sau o barcă să-i ducă acasă, căruțași și camionagii cu mijlocul înfășurat în brâuri albe în care au înfipt bicele de care nu se despart o clipă, muncitori cu șepci ponosite și chipuri încruntate, vagabonzi murdari și zdrențăroși, copii ai străzii flămânzi, cu ochii după furat, gospodine cu sacoșe pline, câte un Ostap Bender
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
prețul grâului pentru Europa și Levant, a doua oară prin bălțile fabuloase, preschimbate pe trei sferturi din suprafață într-o insulă agricolă depășind ca mărime suprafața de teren cultivabil a Austriei. Apoi Dunărea curge în ondulații dulci, trece să ude brâul orașului Galați, apoi merge prin păduri de tei spre Ceatalul Ismail, unde-și desface brațele pentru vărsarea în mare și merge să răcorească pământul Sciției Minor și orașul Tulcea, așezat pe horă de coline. În timpul topirii ghețarilor sau în zilele
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409939513.html [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
de rufe, eliberată de greutatea mea, plutea nestingherită pe baltă. A trebuit ca tata să facă alt efort pentru recuperarea ustensilei din lemn de tei, iar mama, cu o joardă în mână, alerga după mine, cu poalele fustei legate în brâu, să mă altoiască pentru a-mi tăia pofta să mă mai avânt altă dată la plimbare pe lac, cu prima mea barcă improvizată. Am fugit și m-am ascuns sub căruță, alături de Bobiță, un cățel bălțat ce se ferea de
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
trăgând cu gesturi molatice, absente, câte un fir de iarbă ce se unduia leneș sub spicul bogat. Era parcă mai frumușică decât o observasem până în acel moment. Purta o băsmăluță legată ștrengărește sub bărbie, cu bluzița răsfrântă neglijent aproape până la brâu și cu o fustă lungă, bogată în falduri, care părea să o facă mai subțirică decât era și mai înăltuță. Am strigat-o și am chemat-o la gard. Încântată că o invit să mă ajute la cules de pietroase
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
pentru opoziția sa curajoasă îm¬potriva colectivizării, ceea ce nu era deloc con¬formă cu linia partidului în care se înscrisese încă dinainte de război. Înalt, slab, dar vânjos, brunet, cu privirea întunecată și pătrunză¬toare, purta plete și barbă lungă până la brâu. Umbla vara îmbrăcat într-o pelerină neagră, lungă până la călcâie, iar iarna - într-un palton la fel, fiind însoțit în permanență de doi câini-lup. Tăcut și solitar, nu dormea vara acasă, ci unde- va pe malul Oltului, unde avea un
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
pentru opoziția sa curajoasă îm¬potriva colectivizării, ceea ce nu era deloc con¬formă cu linia partidului în care se înscrisese încă dinainte de război. Înalt, slab, dar vânjos, brunet, cu privirea întunecată și pătrunză¬toare, purta plete și barbă lungă până la brâu. Umbla vara îmbrăcat într-o pelerină neagră, lungă până la călcâie, iar iarna - într-un palton la fel, fiind însoțit în permanență de doi câini-lup. Tăcut și solitar, nu dormea vara acasă, ci unde- va pe malul Oltului, unde avea un
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
în toată Loviștea pentru opoziția sa curajoasă împotriva colectivizării, ceea ce nu era deloc conformă cu linia partidului în care se înscrisese încă dinainte de război. Înalt, slab dar vânjos, brunet, cu privirea întunecată și pătrunzătoare, purta plete și barbă lungă până la brâu. Umbla vara îmbrăcat într-o pelerină neagră, lungă până la călcâie, iar iarna - într-un palton la fel, fiind însoțit în permanență de doi câini-lup. Tăcut și solitar, nu dormea vara acasă, ci undeva pe malul Oltului, unde avea un teren
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
în toată Loviștea pentru opoziția sa curajoasă împotriva colectivizării, ceea ce nu era deloc conformă cu linia partidului în care se înscrisese încă dinainte de război. Înalt, slab dar vânjos, brunet, cu privirea întunecată și pătrunzătoare, purta plete și barbă lungă până la brâu. Umbla vara îmbrăcat într-o pelerină neagră, lungă până la călcâie, iar iarna - într-un palton la fel, fiind însoțit în permanență de doi câini-lup. Tăcut și solitar, nu dormea vara acasă, ci undeva pe malul Oltului, unde avea un teren
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
la ceas de seară... Să dau sărutul de iubire Din care dragostea răsare Și drum deschis spre fericire Pentru un an de sărbătoare... Să rup din luncă ghioceii S-anin femeilor în plete, Pentru băieți frumoși ca mieii Duc ramuri, brâu să dea la fete... Din nea de mărțișor femeii Să-i dau pe față dimineața, Din gura ei până și zeii Să dea zeițelor dulceața... Aș vrea să fiu un Dragobete Să-mpart iubirea peste tot: La păsări, animale, fete
PENTRU ZI DE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1456262093.html [Corola-blog/BlogPost/383954_a_385283]
-
săteanului român”, o revistă din Gherla, unde publică „Amin”, „Strigă stâncile” și „Lupii țiganului”,. În „Tribuna”, Coșbuc publică baladele de inspirație populară: „Blăstăm de mamă”, „Pe pământul turcului” „Angelina”, „Fata codrului din cetini”, „Draga mamei”, povestirile și basmele versificate: „Fulger”, „Brâul Cosânzenii”, „Izvor de apă-vie”, „Tulnic”, „Lioara”, „Rodovica”, „Crăiasa zânelor”, „Rada”, „Numai una”, „Nu te-ai priceput”. Începe să traducă „Divina Comedie”, „la care va lucra timp de peste douăzeci de ani”. Între 1886-1887, Coșbuc traduce, la „Tribuna”, peste 480 de poezii
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
cântece nalte / Să strige-n tărie / cu glas de bucurie / [...]“), când din poezia modernă, mai mult aluzivă decât explicită, cu miza, aici, pe aglomerarea de imagini („Vise în clocot / de zarzăr sau măr, / mândră codană / cu flori prinse-n păr; / Brâu curcubeu / ca ploaia de vară. / Soare-mpărat / lucind peste țară. // Timp petrecut / pe-o dungă de vară, / cântec arzând / pe-o verde chitară. Triluri doinite / de privighetori, / cămăși țesute, / minuni printre flori...”). Poezie originală, totuși, cu mari puteri plasticizante. Versuri
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
al Copoului și de mândrie al ieșenilor, teiul, secularul copac fără de seamăn ce-i poartă numele aceluiași unic poet al românilor de pretutindeni, indiferent dacă sunt ieșeni, basarabeni, bănățeni sau dobrogeni ca și mine. Teiul lui Eminescu, străjuit de câteva brâuri din platbandă groasă din metal pentru a-i asigura existența și siguranța, asemeni ca brâul din piele frumos ornamentat și cu franjuri multicolore purtat cu fală mai ales de către maramureșeni. Alături de tei străjuiau la siguranța lui și a statuii poetului
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444058191.html [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
numele aceluiași unic poet al românilor de pretutindeni, indiferent dacă sunt ieșeni, basarabeni, bănățeni sau dobrogeni ca și mine. Teiul lui Eminescu, străjuit de câteva brâuri din platbandă groasă din metal pentru a-i asigura existența și siguranța, asemeni ca brâul din piele frumos ornamentat și cu franjuri multicolore purtat cu fală mai ales de către maramureșeni. Alături de tei străjuiau la siguranța lui și a statuii poetului, obeliscul cu cei patru lei măreți, culcați pe labele puternice, având coamele lor stufoase, ridicate
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444058191.html [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]