123 matches
-
Mediu, casele sever aliniate pe stră delele suprapuse peste tot atâtea tuneluri, subterane fantomatice mai mult sau mai putin atrăgătoare pentru arheologii fără fler, sau prinși în febra politicilor de tot felul. Acoperișurile abrupte, gangurile foarte înguste, turnurile de la cetatea breslașilor, toate sunt detalii prinse în cvartale aproape simetrice, biete monu mente arhitectonice ce se dezintegrează în igrasie și nepăsare umană. Cui îi pasă!? Mârâie pentru sine Mărțina, apoi salută din inerție, în dreapta și în stânga, inșii care privesc lumea reală prin
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
fibrele adînci ale cugetului de acea "consangvinitate mistică" dintre om și animal relevată de Mircea Eliade și pe care o exprimă un cunoscut ritual cinegetic, destinat a "înfrăți" vînatul cu vînătorul. Am avut și eu - scrie Titus Popovici -, ca orice breslaș al sfîntului Hubertus, clipa de amară remușcare în fața cerbului căzut, cînd pădurarul îmi întindea, după datină, crenguța de stejar înmuiată în sîngele nobilului animal, ținută pe pălărie sau pe lama lată a cuțitului de vînătoare..." Același autor notează cu acuitate
Epistolă către Odobescu (VIII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7916_a_9241]
-
normelor ortografice la Academie și despre implicațiile involuntar anecdotice în comitetul de direcție al Teatrului Național. Cel mai tare îl supără zarva scriitorilor pentru acordarea unor pensii, întotdeuna nemulțumiți: ,E de mirare lipsa de înțelegere și de inteligență a acestor breslași. Nemulțămirea lor e aproape tragică, dacă n-ar fi ridicolă. Pretenția de a fi categorisiți conform judecății lor despre valoarea proprie încununează totul: și lipsa de demnitate, și de conștiință, și de omenie și tot" (p. 276 și 278). Iubitor
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
a alungat ferm ideea din minte. N-avea de gând să-l pună pe fugă. - Da, a zis ea, ar fi minunat. Ea nu îndrăznise niciodată să-și imagineze ceva atât de nebunesc în termeni comerciali. Toată preoțimea și toți breslașii cu favoriți aveau să-și râdă de ea. E nebun; eu sunt nebună, și-a zis ea. Dar când a protestat, vorbele ei nu erau în ton cu spiritul ei, care zburda nerăbdător înainte ca o pietricică nesăbuită, dansând în
Peter Carey Oscar și Lucinda by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/3860_a_5185]
-
trece doar strada. Dincolo, printre blocuri, în forfota matinală licărește o speranță. Dacă se împlinește, încep pentru el și mulți alții, preț de scurtă vreme, e drept, clipe nesperate. Acolo e ceea ce se numește generic „La pomul lăudat” sau „Copacul breslașilor”, o iluzie de fapt, ca o Fata Morgana. Câte un patron care caută mână ieftină de lucru găsește aici ce-i trebuie: încărcători-descărcători de camioane sau vagoane, săpători de șanțuri, cărăuși sau hamali, aproape toți cu o geantă în care
Agenda2005-19-05-1-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283671_a_285000]
-
de cuvânt. E greu, pentru că victimele societății de tranziție, una rece și nemiloasă cu semenii săi, se întorc mereu și mereu la „locul faptelor”. Dincolo de eforturi rămâne speranța. E ultima care piere... Mic dicționar al argoului interlop pomul lăudat/copacul breslașilor - oferte de muncă a trage din pungă - a inspira aurolac a o lua pe coajă - a lua bătaie curcan - polițist donator - care face cinste a glojdi/glojdeală - a bea/băutură jangale - mâncare a da cu jula - a fura mălai - bani
Agenda2005-19-05-1-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283671_a_285000]
-
etc. Veneau apoi balurile veleitarilor, mici nobili scăpătați, cavaleri fără portofoliu, curtezane aspirante și alții. N-aveau petrecerile acestea strălucirea celor dintâi, dar se remarcau totuși printr-o bună aprovizionare și o nesilită veselie scutită de canoane aristocratice. Urmau balurile breslașilor și, în fine, balurile prostimii, gorzoviglie, adică „chefuri” sau „băute”. Spre deosebire de celelalte, balurile prostimii, din cauza unei surde și permanente înfruntări cu clerul, se desfășurau și lunea și vinerea. Vom trece peste plimbările pe chei, aceleași aici ca pretutindeni, și vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
că avem întotdeauna nevoie să râdem ci mai ales pentru că, în sine, o asemenea „aglomerare” de talente umoristice din diferite planuri de manifestare este nu doar rarisimă dar și greu de înțeles având în vedere orgoliile atât de firești ale breslașilor din acest domeniu. Dar dacă George Roca a reușit este și pentru că noi toți cei care activăm pe plaiurile nu tocmai înverzite ale umorului îl cunoaștem, îl prețuim și îl iubim pe Dorel Schor. Aflat de ani de zile cam
TERAPIA PRIN RÂS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367414_a_368743]
-
să-și promoveze ideile sale anvangardiste despre cunoașterea de sine, despre rolul dialogului în procesul cunoașterii ( arata de a moși adevărul ), punând pe prim plan sufletul, contemplarea sau introspecția interioară. Aceste idei atrag asupra sa ura politicienilor, vanitoșilor zilei și breslașilor, care în 398 î.Hr. îl pun sub acuzare : „ Eu Meletos, fiul lui Meletos, din dema Pithea, acuz sub jurământ pe Socrate, fiul lui Sophroniscos, din dema Alopex. Socrate se face vinovat de crima de a nu recunoaște zeii recunoscuți de
ÎNTRE DESFĂTĂRILE ŞI CHINURILE MAEUTICII de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368756_a_370085]
-
cu ochii peste fantasmele răsărite parcă din pereți; sala era arhiplină: boieri, negustori, ofițeri din înalta societate, artiști, oameni din anturajul curții, dregători din imperiu veniți cu cine-știe-ce treburi prin oraș, conți și conterse, duci și ducese, poeți, muzicieni, filozofi, breslași, studenți, toți alcătuiau o masă de oameni pestriți, robiți de zeul atotputernic al muzicii ce-i privea de pe plafon, Orfeu. -Ce difereță între Ieșul nostru și Viena, Mihai! - se minună Veronica cu ochii pe pereți. -Noi am rămas în plin
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
de o înțelegere, de o conlucrare, de o folosire în comun a oricărei unelte. Ce din hoț se trage de hoț se teme, trăind toată viața sub mii de lacăte înfricoșându-se și de umbra sa. De cealaltă parte foștii breslași, stăpâni pe uneltele de muncă, plug, bou, ciocan, război de țesut sau coasă. Țăran, țigan, meseriaș de oraș sau simplu ucenic viitoare calfă, se întovărășesc în muncă folosind în comun rarele și scumpele unelte, dau cezarului ce-i al cezarului
PRO, CONTRA SAU PRO-CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366270_a_367599]
-
REALITATEA Galați - campioana presei românești de provincie! Uneori viața bate filmul, iar jurnalismul pare o știință ezoterică, mai ales pentru unii breslași din domeniu. Bălăceala e însă bună la mahmureală, plus o țuică să scoată cuiul. Românii spun că avem o presă de alcoolici, de curve și impostori, că nu există gazetari competenți, ci doar lupi. Când la 1 ianuarie 2000, mai
REALITATEA GALATI-CAMPIOANA PRESEI ROMANESTI DE PROVINCIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361658_a_362987]
-
piață fonograful. În Cișmigiu au înflorit cireșii parfum și zumzete. *Lume pestrița. Iar s-au adus haine vechi la Taica Lazăr. *Păsărica în cutiuța magică - fotograf la minut. *Pe Strada Blănarilor cârciumioara La Iancu. Hanul cu Tei. *Stradă Scaunelor numai breslași - case cu veleități. *Un câine negru lătra strident. spaimă șalavaragiilor. *Zarzavagii, vânzători de castane strigându-și marfă. *Felinarul Roșu. Fete vopsite strident. Meserie veche. La Cuțarida căței jigăriți cu covrigi în coadă. *Lipscani. Raiul dughenelor. Evrei și gablonzuri. *Podul Târgoviștei
PRIN CAPITALELE LUMII. HOINĂRIND PRIN BUCUREŞTII DE ALTĂDATĂ. SECVENŢE CINEMATOGRAFICE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356009_a_357338]
-
român. Undeva vis-à-vis de Palatul Regal cred că fațada clădirii era mai deteriorată, așa că aceasta a fost acoperită cu o pânză pictată exact cum arăta originalul. Numai dacă te uitai atent vedeai că este doar o pânză și nu Casa breslașilor. La un moment dat a sunat telefonul domnului Bonte prin care era anunțat de către soție că și-a terminat vizita medicală și că ne așteaptă în mijlocul gării, așa că în pas mai alert am ajuns la locul de întâlnire și apoi
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370760_a_372089]
-
ceea ce a mai rămas din fortăreața săseasca de Ev Mediu,- casele sever aliniate pe stradele suprapuse peste tot atâtea tuneluri, subterane fatomatice mai mult sau mai putin atrăgătoare pentrz arheologii de astăzi. Acoperișurile abrupte, gangurile foarte înguste, turnurile de la cetatea breslașilor, toate sunt detașii prinse în cvartale aproape simetrice, biete monumente arhitectonice ce se dezintergrează în irgasie și nepăsare umană. -Cui îi pasă!? Mârâie pentru sine Mărțina, apoi salută din inerție, în dreapta și în stânga, inșii care, privesc lumea prin lentilele ochelarilor
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
Uneori viața bate filmul, iar jurnalismul pare o știință ezoterică, mai ales pentru unii breslași din domeniu. Bălăceala e însă bună la mahmureală, plus o țuică să scoată cuiul. Românii spun că avem o presă de alcoolici, de curve și impostori, că nu există gazetari competenți, ci doar lupi. Când la 1 ianuarie 2000, mai
REALITATEA Galaţi – campioana presei românești de provincie! () [Corola-blog/BlogPost/339936_a_341265]
-
banii ei proprii, cu reversibilitățile de sute de mii de franci. Halal de țară! Și când te gândești că acești revoluționari români trăiesc, indirect cel puțin, din buget, din banii noștri, ai fiecăruia din noi, din sudoarea țăranului și a breslașului, devenită reversibilă, când te gândești că va veni momentul când trei {EminescuOpXI 196} sau patru din aceste scule vor trăi direct din buget, prin moștenire de pensie, iar ceilalți ocupând câte 3 - 4 funcții plătite...?! Iată pe ce mâni o s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o ia d. Cogălniceanu, de-a șterge odată pentru totdeauna toate bursele din bugetul județelor, pentru că în genere se dau unor nepricopsiți din familii cu avere. Arareori într-adevăr se va vedea în străinătate un fiu de țăran sau de breslaș dedîndu-se, pe cheltuiala țării, unui studiu ingrat; se vor vedea însă feciori de bani gata luând burse pentru a studia dreptul, medicina sau tehnica. Pîn-în ziua de astăzi nimene în țară nici nu și-a dat seama de ceea [ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
munca la podurile de la care proprietarii luau brudină. Deoarece birnicii erau extrem de împovărați cu îndatoririle de transport, Divanul a fost nevoit - cum s-a întâmplat cu lucrările de la dealul Bordei - să oblige la lucru pe toți locuitorii, „fără osăbire de breslași, slugi, slujitori și alții”. Abia în aprilie 1831 Divanul comunica isprăvniciei de Fălciu că, pentru lucrările de la drumul Focșani-Sculeni, se vor recruta „numai birnici, și acei ce purta numiri de scutelnici or breslași nicicum”. Ispravnicilor li s-a ordonat să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lucru pe toți locuitorii, „fără osăbire de breslași, slugi, slujitori și alții”. Abia în aprilie 1831 Divanul comunica isprăvniciei de Fălciu că, pentru lucrările de la drumul Focșani-Sculeni, se vor recruta „numai birnici, și acei ce purta numiri de scutelnici or breslași nicicum”. Ispravnicilor li s-a ordonat să strângă pe toți meșterii de prin ținuturi și să-i trimită la lucru cu uneltele lor. De asemenea, năzâria a fost obligată să dea câte 80 de țigani lingurari și ursari pe lună
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ei”. Regulamentul Organic lăsa în atribuția starostelui atestarea titlurilor de calfă și meșter. În perioada de care ne ocupăm, nici un meșter sau calfă nu era socotit de către organele de stat ca atare fără atestatul breslei respective. Nici un meșter sau calfă breslași nu are dreptul să profeseze două meșteșuguri. Calfa nu poate fi calfă dacă nu este atestată de breaslă. Până ce calfa putea să-și aibă propria ei dugheană, ea era „povățuită” de breaslă „în cugetări moralicești și în urmarea datoriilor legei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
numărul total al meșterilor și al calfelor, lucrau în afara breslelor. Iată mărturii care, fără să mai aibă nevoie de comentarii, dovedesc fără putință de tăgadă starea de descompunere a breslelor și cauzele care au provocat-o. Frecventă era și nesupunerea breslașilor la îndeplinirea obligațiilor față de breaslă. La 1847, blănării sudiți refuzau să plătească taxele către breaslă, dând „povod” tuturor să nu se supună obligațiilor prevăzute în hrisoave. La 26 septembrie 1852, Zeilig pantofarul refuză să plătească suma de 100 lei la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
forțele, abătând-o într-o oarecare măsură de la direcția către care trebuiau să se îndrepte loviturile ei: regimul feudal. Cei aflați în bresle erau opuși celora care izbutiseră să iasă din bresle și în felul acesta să scape de obligațiile breslașilor și de sub controlul starostilor. Meșteșugarii și negustorii breslași indigeni se socoteau nedreptățiți față de cei de rit mozaic, care, nefăcând parte din breslele lor, îi concurau și le „smomeau” lucrătorii și calfele, iar toți la un loc se situau pe o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
direcția către care trebuiau să se îndrepte loviturile ei: regimul feudal. Cei aflați în bresle erau opuși celora care izbutiseră să iasă din bresle și în felul acesta să scape de obligațiile breslașilor și de sub controlul starostilor. Meșteșugarii și negustorii breslași indigeni se socoteau nedreptățiți față de cei de rit mozaic, care, nefăcând parte din breslele lor, îi concurau și le „smomeau” lucrătorii și calfele, iar toți la un loc se situau pe o poziție potrivnică față de sudiții care beneficiau de un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să priceapă adesea mai mult din teologie decât duhovnicul său. Știința este reprezentarea și dezvălirea spiritului național într-o direcțiune, acea a științei; valoarea și ființa ei, viața și scopul ei e departe de a se mărgini la un număr breslaș de indivizi, știința nu e pentru învățați, ci învățații sânt pentru știință, ea trăiește-n ei și-i domină totodată; dar și știința nu există pentru sine înseși; ea e numai o parte și un membru în organismul spiritual național
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]