46 matches
-
la începutul lui noiembrie chiriile mai scad. Pentru că valul de studenți în căutare de apartamente în septembrie duce automat la o creștere de preț. Pentru apartamentele de două camere, chiriile pleacă de la 150 de euro, în cartierele mărginașe, Vasile Aron, Broscărie, se învârt în jur de 180-200 în zona Mihai Viteazu, trec de 200 în Ștrand și ajung la 3-400 de euro în zona centrală. ###Unde mâncăm? Pentru că, se știe, pe burta goală nu poți învăța. Cantina Universității, de pe strada Rennes
Ghid practic pentru studentul în anul I [Corola-blog/BlogPost/99872_a_101164]
-
Recomandări Între 26 și 28 august la Șimleul Silvaniei (județul Sălaj) are loc a patra ediție a MMC Biker's Fest. Evenimentul este organizat de Meses Moto Club și va avea loc la ștrandul “Broscărie”, locație unde s-au desfășurat și primele două ediții ale evenimentului. Deși se află doar la a patra ediție, MMC Biker's Fest este deja un festival de notorietate, fiind așteptat cu sufletul la gură de sute de pasionați de
Fest Bike [Corola-blog/BlogPost/99977_a_101269]
-
Boogie, Spitalul de Urgență, Ossian, urmând apoi gala de premiere și un erotic show. După ora 01.30 urmează binecunoscutul program de liniște “Stop Motor”. Taxa de participare este de 30 lei. - 26 - 28 AUGUST - ȘIMLEUL SILVANIEI (JUDEȚUL SĂLAJ) - ȘTRANDUL “BROSCĂRIE”WWW.MESESMOTOCLUB.RO
Fest Bike [Corola-blog/BlogPost/99977_a_101269]
-
toate... Eu, atâta doar că-s mai aproape de oameni, că-s brigadir, Bine, dar lui Gheorghe al lui Covrig cine i-o durat casa când o ars în miez de iarnă și-au rămas goi-pușcă și flămânzi în ulița de la Broscărie? Cine? Tot colectiva, mătușă! Cea hulită de multă lume, dar care-i ajută pe toți când ajung la ananghie. Cu o singură condiție: să muncească, să nu lenevească, să aibă zile-muncă. De-amu le convine, c-au acaparat tot avutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
băieți de aceeași vârstă 10-12 ani care mergeam cu căruța platformă să ducem sifoanele la clienții abonați. Sifonăria era pe strada Ana Ipătescu paralelă cu celebra Stradă mare din Fălticeni, dar în imediata apropiere sinagogii evreiești, plasată în cunoscutul cartier Broscărie. Vizitiul acestui atelaj era un oarecare Ițic, care nu vorbea prea mult cu noi. Când platforma era încărcată domnul Bacalu îl striga, înhăma calul și plecam. Eu eram preferatul lui Ițic, astfel că mă lua să distribuim sifoanele în oraș
BĂIAT LA SIFONĂRIA LUI BACALU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358245_a_359574]
-
Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 2111 din 11 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului DORIN RADU (Bucuresti) - PREMIUL III la Concursul International "MEMORIA SLOVELOR", editia a II-a, 2016 - Sectiunea PROZA SCURTA METRIX Mare vedetă locală, Metrix, țigan frumos din Broscărie, se plimba prin central orașului, pe interzis, în Mercedesul său de colecție, decapotabil, alb, bot de cal, model 1972. ll cunoșteau toți. Primaru', poliția, lumea. Mergea încet, să-l vadă. Mai ales femeile... Din mașină se auzeau melodiile lui. Muzica
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379418_a_380747]
-
PROZA SCURTĂ, de Ion Nălbitoru , publicat în Ediția nr. 2111 din 11 octombrie 2016. DORIN RADU (București) - PREMIUL III la Concursul Internațional "MEMORIA SLOVELOR", ediția a II-a, 2016 - Secțiunea PROZA SCURTĂ METRIX Mare vedeta locală, Metrix, țigan frumos din Broscărie, se plimba prin central orașului, pe interzis, în Mercedesul sau de colecție, decapotabil, alb, boț de cal, model 1972. ll cunoșteau toți. Primaru', poliția, lumea. Mergea încet, să-l vadă. Mai ales femeile... Din mașină se auzeau melodiile lui. Muzică
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
de bărbat ajuns. În gură are un trabuc aprins. Cand zâmbește, zâmbește cu ... Citește mai mult DORIN RADU (București) - PREMIUL III la Concursul Internațional "MEMORIA SLOVELOR", ediția a II-a, 2016 - Secțiunea PROZA SCURTAMETRIXMare vedeta locală, Metrix, țigan frumos din Broscărie, se plimba prin central orașului, pe interzis, în Mercedesul sau de colecție, decapotabil, alb, boț de cal, model 1972. ll cunoșteau toți. Primaru', poliția, lumea. Mergea încet, să-l vadă. Mai ales femeile... Din mașină se auzeau melodiile lui. Muzică
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
al Fălticenilor, Beldie a legat mai multe prietenii cu cei de seama lui. Cum Beldie era un băiețandru destul de pirpiriu, nu prea era băgat în seamă nici de cei de seama lui. Când a ucenicit la sifonăria lui Bacalu din Broscărie, cum era denumit cartierul ce avea ca centru de referință strada Ana Ipătescu, care pornea din strada Sfântul Ilie și ajungea până dincolo de cimitirul evreiesc. După amiezile copiilor de pe strada unde era sifonăria se scurgeau în diverse activități care nu
PRIETENIILE LUI BELDIE DIN FĂLTICENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345917_a_347246]
-
de un sfert de târg; dar în ea sălășluiesc cu mult mai multe suflete decât în celelalte trei sferturi, ale creștinilor, unde înverzesc copaci și crește liniștea cu cât grădinile se măresc. În desimea aceasta a lui Israel, doar în Broscărie s-au pripășit câțiva români, funcționari mici, odagii, și puțini nemți; un cârnățar, câțiva dubălari. Încolo, pe ulița mică, pe ulița jidovimii, pe ulița școalelor, pe ulița strâmbă - se înmulțește, crește și furnică în lumina soarelui un popor sărac, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-și dă sama fata lui Sanis. Poate a plecat domnișoara; poate au plecat cu toții. De la crâșma din Bărgăoani Leiba Sanis și cu ai lui s-au întors iar în târg; și de atuncea stau în căsuța cu două odăiți din Broscărie. Au trecut șapte ani și nici un spor n-a intrat în gospodărie. Săraci au rămas; doi băieți mari au fugit la America, îndată ce-au tras sorți; ceilalți doi creșteau, slabi și năcăjiți, ucenici la un tinichigiu, și se gândeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mândrie, Ion Rusu. Zestre n-am, dar chiar să am avere, n-aș da zestre fetei mele... Cui îi place, așa s-o ieie... Și pleca, mândru, cu cortelu-i uriaș și cu pălăria-i cenușie. Ca totdeauna și aicea în Broscărie, de când se mutase, fata mai mult singură stătea acasă. Cosea o rochie pentru nevasta unui funcționar din când în când, făcea câte-o leacă de horbotă, și izbutea să-și cumpere o panglică nouă, o bluză, ori o pălărie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lume... Acolo poate aveam parte de mai mult noroc!... În noaptea aceea Haia multă vreme nu s-a putut alina. Iar de ce s-a întâmplat a doua zi în casa lui Sanis și azi își mai aduc aminte femeile din Broscărie. Mai întăi un zvon lin a pornit dis-de-dimineață, apoi a crescut ca un vânt neliniștit. Era cătră mijlocul lui noiemvrie și femei jalnice călcau prin râurile de noroi, lăcrimând și clătinând din cap, petrecându-și la gară feciorii palizi. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-sa venind încet, cu trudă, privind în neștire înainte-i. Îi ardeau ochii ca de friguri. Nici nu băgă de samă că femeile o împresurau. Rifca o apucă de mână. O trăgea repede spre fundul mahalalei, spre întunericul căsuței din Broscărie. Și Haia tăcea, umbla ca o nebună. Așa ajunseră acasă. Fata se opri în cerdac. —Hai, intră în casă... vorbi cu sfială Rifca. Haia o privi cu spaimă. —L-am văzut... zise ea încet. L-am văzut. S-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Domnu’ pictor, mata ai moșie. - N-aș zice. Răzeșia nu-i o avere. - Mă rog. Ai moșie care valorează. Nu bani, nu avere. Ai aer, ai verdeață. Trăiești omenește. Omenește vrem să trăim și noi. Cînd vii la noi, în Broscărie, ce vezi? Asta-i viață?!... Ar mai fi iarna cum ar fi de n-ar spulbera în sobe viscolul. Atunci ne strîngem unul în altul și, în miros de usturoi, facem copii. Vara? Vara e nenorocire. Pute curtea, pute hulubăria
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
văzut idei cotonogite care să nu fi fost în stare să se înalțe iar. Însă, cînd mor, soldații rămîn cu desăvîrșire morți. Alcătuirea noastră omenească permite ca folosul fiecăruia să provină din eșecul celuilalt. Și, pentru că te-ai născut în Broscărie, ideile dumitale nasc din acel peisaj. În lume eu m-am ivit pe sofaua pe care stai dumneata acum. Tot ce gîndesc e îmbibat de aerul din această încăpere. Ce vrei dumneata să schimbi, eu vreau să păstrez. - Adevăr grăiești
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
vreo doi ani, e un simplu canal prin care trece un fir de apă. Ajung să cred că am trăit un vis încapsulat în altul, o rămășiță a copilăriei (zona în care fusese construit blocul unde ne mutasem se numea "Broscărie", amintind faptul că terenul fusese cândva inundabil însă edilii din anii 60 au rebotezat locul, că nu suna frumos). Așa încât pică și scena cu Elpi ascultând conversația viețuitoarelor amfibii și consemnând-o pentru poster(ior)itate. E vremea să trec
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Lunca Broștenilor, Plasa Broștenilor, Groapa Broștenilor, Balta Broștenilor, Moșia Broștenilor, Ulița Broștenilor, Biserica Broșteni etc. O altă direcție de evoluție se manifestă prin transfer semantic, pînă la stadiul de relicvă toponimică: Cîmpul Cotroceni → Strada Cîmpului, Heleșteul lui Brîncoveanu → Strada Heleșteului, Broscăria → Strada Broscăriei, Apa Lînăriei → Strada Lînăriei, Stuful Bellului → Fundătura Stufului etc. Straturile toponimice urbane se manifestă diferit în urbanonimie. Adrian Rezeanu le numește ipostaze toponimice, rezultate prin extinderea semantică a unor nume asupra mai multor topice, îmbinînd astfel motivarea inițială
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Plasa Broștenilor, Groapa Broștenilor, Balta Broștenilor, Moșia Broștenilor, Ulița Broștenilor, Biserica Broșteni etc. O altă direcție de evoluție se manifestă prin transfer semantic, pînă la stadiul de relicvă toponimică: Cîmpul Cotroceni → Strada Cîmpului, Heleșteul lui Brîncoveanu → Strada Heleșteului, Broscăria → Strada Broscăriei, Apa Lînăriei → Strada Lînăriei, Stuful Bellului → Fundătura Stufului etc. Straturile toponimice urbane se manifestă diferit în urbanonimie. Adrian Rezeanu le numește ipostaze toponimice, rezultate prin extinderea semantică a unor nume asupra mai multor topice, îmbinînd astfel motivarea inițială a numelor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
larg al râului Bahlui din dreptul stației C.F.R. Cotnari. Limita estică se mulează pe dealurile care străjuiesc valea Bahluiului, ce reprezintă în același timp și limita estică a depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Aceasta începe cu Dealul Dumbrava, continuă cu Dealul Broscăria, Dealul Vișinului, Movila Grădinești, Dealul Cireșului, Dealul Humăria și Dealul Maxut. De aici limita estică este reprezentată de Culmea Holmului prin Dealul Mohoreni, Dealul Deleni, Dealul Pietrăriei, Dealul Belea, Piscu Bobeica, Piscul La Vamă, Dealul Masa Tâlharului. La nord, limita
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de obârșie . De remarcat că în afara masivelor deluroase cu platouri structurale (Dealul Mare-Hârlău și Culmea Holmului), cuestele nu mai au aspecte tipice, cu întreaga suită de elemente morfologice. În cadrul văilor de origine fluviatilă din estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari (Valea Broscăria, Bădeni, Nicolina-Hârlău), cuestelor le lipsesc, în primul rând, planul de revers ca element structural caracteristic acestui tip de relief (I. Bojoi, 1983). La contactul dintre rama înaltă din vest cu depresiunea de contact Hârlău-Cotnari se constată prezența unor versanți, coaste
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
captare. Adâncimea complexului nisipos ce constituie acviferul freatic este de 1,70--4,30 m( I.S.P.I.F.-Iași-1997). Aceleași debite le au și stratele acvifere de la baza teraselor Bahluiului, mai ales când sunt secționate de afluenți, ca în cazul văii Buhalnița, Scobinți, Broscăria, Lacuri, Măgioara etc. Alături de aceste cauze trebuie să mai amintim că apariția și dezvoltarea degradărilor de teren sunt condiționate și de gradul de acoperire cu vegetație a terenurilor, de expoziția versanților, de intensitatea înghețului și dezghețului, de cutremure, de modul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
incipiente cu deluviu subțire. Suprafețe cu acest tip de modelare se află situate, de regulă, la partea superioară a versanților ce limitează interfluviile sculpturale, din Dealul Humăria, la est de Hârlău, Dealul Morii-Ceplenița, pe flancul nordic și vestic; în Dealul Broscăria, pe stânga Bahluiului. De asemenea, apar pe frunțile teraselor superioare ale Bahluiului, în Dealul Dumbrava, Dealul Morii, Cireșului, Vișinului, precum și în bazinul de recepție al afluenților ce debușează în râul Bahlui (Pârcovaci, Adâncata, Buhalnița, Sărata). Eroziunea areolară este condiționată de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
acoperă cu apă. Șesul Buhalniței actuale, la intrarea în depresiunea de contact, imediat în aval de localitatea cu același nume, se lărgește până la peste 400 m. Este un șes jos, mlăștinos și inundabil doar când sunt ploi abundente. Șesul pârâului Broscăria, afluent pe stânga al Bahluiului, în dreptul localității Ceplenița, se dezvoltă larg la intrarea în depresiunea de contact, cu lățimi apreciabile, ce oscilează între 200 până la 600 m. Este un șes ce apare sub forma unei terase de luncă de 2-3
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu structură încrucișată și lentile de prundișuri în bază, iar la partea superioară întâlnim depozite de luturi loessoide (V. Băcăuanu, 1962) T5-Terasa de 90-100 m altitudine relativă a fost identificată în partea de nord a Dealului Morii-Ceplenița și în Dealul Broscăria. Ea este alcătuită numai din prundoșuri și nisipuri grosiere (predomină elementele grezoase), fără o cuvertură de luturi loessoide la suprafață, erodată în mare parte. Soclul său sarmațian, cu altitudine de 80 m deasupra șesului actual, suportă o cuvertură aluvio-coluvială, cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]