36 matches
-
de zăpadă, deschizând drumul și către alte festivaluri. Sper să nu plouă”. Dragoș Hanciu a absolvit Regie de film, în 2015, în cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale. În 2014 a realizat primul său documentar scurt, intitulat Brudina, film prezentat și premiat la mai multe festivaluri din România și din Europa, și nominalizat la categoria Cel mai bun scurtmetraj documentar la Premiile Gopo. Pasionat de fotografie, atât de documentare, cât și de eseu, Dragoș a avut prima sa
Al doilea documentar produs de Aristoteles Workshop 2016, selecționat la un festival prestigios by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105665_a_106957]
-
Tărcăoanu Little România, experimental, 3'40", r. Andrei Dăscălescu [P] 18:00-19:00 Filme de Piatră: Offcomp MIX#1 + Q&A Drumul spre succes, documentar, 31’, r. Andrei Teodorescu Genți din piele, documentar, 2’40”, r. Sergiu Ciorescu [P] [M] Brudina, documentar, 17’, r. Dragoș Hanciu 19:00-20:30 Filme de Piatră: Competiție #1 + Q&A Boat Trip, ficțiune, 21’, r. Ozana Nicolau Izzy Izvne, documentar, 13’, r. Călin Laur Fabula Corbul și Vulpea, animație, 1’40”, r. Vera Surățel [P
Filmul de Piatra by http://www.zilesinopti.ro/articole/12892/filmul-de-piatra-2016 [Corola-blog/BlogPost/100115_a_101407]
-
mișcător" sau "pod plutitor", care poate fi cu sau fără propulsie proprie. Corpul bacului este construit din lemn sau metal, are fundul plat, prova și pupa plate, pentru a putea acosta la maluri neamenajate. În județul Alba, bacul este numit „brudină”. Bacurile pot fi "puntate" sau "nepuntate". Un "bac puntat" este o ambarcațiune, de regulă nepropulsată, cu fundul plat, destinată, transportului de mărfuri pe punte în limitele acvatoriului unui port. În sectoarele cu trafic intens, legătura între maluri se realizează cu
Bac (navigație) () [Corola-website/Science/323649_a_324978]
-
XXV, p. 133). Taxele au constituit o sursă importantă de venituri încă de pe timpul lui Ștefan cel Mare și al Curții sale. Astfel, pentru mărfurile intrate în circuitul comercial, negustorii trebuia să achite: vama cea mare, vama cea mică, cântarul, brudina, grămăticia, numărătoarea. Uneori negustorii beneficiau de anumite reduceri sau scutiri de la plata vămii. Asemenea privilegii erau acordate și locuitorilor din satele colonizate (slobozii). În acest sens este cunoscut hrisovul de la 13 martie 1466 prin care Ștefan cel Mare prevedea scutiri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
țării împotriva văcăritului s-a ajuns ca însuși mitropolitul Iacov Putneanul să-l afurisească, rămânându-i cuvânt de pomenire zicerea populară: „IacovMitropolitu, ce a legat văcăritu"... Pârcălăbia, numită și mortasipie, încasată și de vornicii și căpitanii localității, după ce se încasa brudina la trecerea podului, era un venit care revenea poslușniciei celei mari și a starostiei. Pârcâlăbia, cum rezultă dintr-un hrisov de la Constantin Racoviță, din noiembrie 1757, se putea da și în antrepriză, cum se proceda și cu brudina, care înainte de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se încasa brudina la trecerea podului, era un venit care revenea poslușniciei celei mari și a starostiei. Pârcâlăbia, cum rezultă dintr-un hrisov de la Constantin Racoviță, din noiembrie 1757, se putea da și în antrepriză, cum se proceda și cu brudina, care înainte de a fi cedată Episcopiei fusese în administrarea serdarului Manolachi... La 30 aprilie 1784, episcopul Iacob adresează jalbă domnului Mavrocordat, cel care furase episcopia, să-i cedeze mortasipia târgului Huși pentru zilele de târg. Domnul, pentru a acoperi măcar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aici denumirea profesiei: dascăl, adică învățător. Chiar la Huși, din planul cadastral al vechii Episcopii, „se vede la nr. 15 că a existat o astfel de școală, înainte de incendiul din 1847când împreună cu orașul au ars și casele cele de școală". Brudina sau venitul podului era tot o dare, încasată „după obicei", de ispravnicii și căpitanii de ținuturi, unde funcționau podurile domnești peste ape, și se încasa, alături de părcălăbie, la trecerea podurilor. Ținând seama de sărăcia la care ajunsese Episcopia, la 8
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ispravnicii și căpitanii de ținuturi, unde funcționau podurile domnești peste ape, și se încasa, alături de părcălăbie, la trecerea podurilor. Ținând seama de sărăcia la care ajunsese Episcopia, la 8 noiembrie 1757, Constantin Racoviță Voievod dă hrisov prin care îi hărăzește brudina sau venitul podului de peste Nistru către Episcopie: „fiindcă podul de peste Nistru de la Soroca umblă pe o bucată de loc ce am aferisit-o Domnia mea asupra Sfintei Episcopii, i-am dat și brudina podului ca să o ia Episcopia". Urma de acum
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Racoviță Voievod dă hrisov prin care îi hărăzește brudina sau venitul podului de peste Nistru către Episcopie: „fiindcă podul de peste Nistru de la Soroca umblă pe o bucată de loc ce am aferisit-o Domnia mea asupra Sfintei Episcopii, i-am dat și brudina podului ca să o ia Episcopia". Urma de acum, ca părinții episcopi să-și pună proprii oameni „ca să strângă brudina", iar ispravnicii și căpitanii cei mari de la Soroca „să n- aibă a se amesteca la brudină ci să-și ia numai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Nistru de la Soroca umblă pe o bucată de loc ce am aferisit-o Domnia mea asupra Sfintei Episcopii, i-am dat și brudina podului ca să o ia Episcopia". Urma de acum, ca părinții episcopi să-și pună proprii oameni „ca să strângă brudina", iar ispravnicii și căpitanii cei mari de la Soroca „să n- aibă a se amesteca la brudină ci să-și ia numai obicinuita părcălăbie de la trecători". Dând brudina Episcopiei, domnitorul stabilea și obligații precise pentru aceasta: „Episcopia să fie datoare" în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Episcopii, i-am dat și brudina podului ca să o ia Episcopia". Urma de acum, ca părinții episcopi să-și pună proprii oameni „ca să strângă brudina", iar ispravnicii și căpitanii cei mari de la Soroca „să n- aibă a se amesteca la brudină ci să-și ia numai obicinuita părcălăbie de la trecători". Dând brudina Episcopiei, domnitorul stabilea și obligații precise pentru aceasta: „Episcopia să fie datoare" în cazul „când s¬ar învechi sau s-ar strica" podul, să cheltuiască „să-l facă și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Urma de acum, ca părinții episcopi să-și pună proprii oameni „ca să strângă brudina", iar ispravnicii și căpitanii cei mari de la Soroca „să n- aibă a se amesteca la brudină ci să-și ia numai obicinuita părcălăbie de la trecători". Dând brudina Episcopiei, domnitorul stabilea și obligații precise pentru aceasta: „Episcopia să fie datoare" în cazul „când s¬ar învechi sau s-ar strica" podul, să cheltuiască „să-l facă și să-l dreagă din agonisita brudinei". Iar după vremi, dacă s-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
obicinuita părcălăbie de la trecători". Dând brudina Episcopiei, domnitorul stabilea și obligații precise pentru aceasta: „Episcopia să fie datoare" în cazul „când s¬ar învechi sau s-ar strica" podul, să cheltuiască „să-l facă și să-l dreagă din agonisita brudinei". Iar după vremi, dacă s-ar întâmpla, „să se mute podul de la bucata aceasta de loc aiurea pe locul Târgului", brudina podului să o ia tot Episcopia, se stabilea în hrisovul domnesc. Iar aceasta, „în veac'". În anul 1761, „episcopul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
s¬ar învechi sau s-ar strica" podul, să cheltuiască „să-l facă și să-l dreagă din agonisita brudinei". Iar după vremi, dacă s-ar întâmpla, „să se mute podul de la bucata aceasta de loc aiurea pe locul Târgului", brudina podului să o ia tot Episcopia, se stabilea în hrisovul domnesc. Iar aceasta, „în veac'". În anul 1761, „episcopul Inochentie se învoiește cu logofătul Ștefan Bosie și-i dă satul Pojorăuca cu vadul podului de pe Nistru la Târgul Soroca, care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
calul pe pod și a căzut În apă, tocmai când voia să treacă din colo. I-am spus că nu trebuia să se urce călare pe pod, dar nu, n-a vrut să audă. Spunea că e prea obișnuit cu brudina, ca și calul, de altfel... Bănuiesc că a intrat sub sloiurile de ghea ță, căci n-a mai ieșit la suprafață. — Hm, dacă n-a vrut să asculte un sfat bun..., murmură Conrad. Înseamnă că a fost cu adevărat ultimul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ace andrea fibulă nouruscă s. aguridar anagnost slujitor la biserică lector la trapeză analoghion strană unde se țin cărțile și stau dascălii antimis, pânza de pe sf. masă. apocalipsis A așezat în artofor anafura arsana debarcader parlagiu ursinic catifea a plăti brudină tava podului umblător Apoc. În zilele acelea vor căuta oamenii moartea și nu o vor afla. Numai casele drepților vor rămâne. II Fericit bărbat în gura căruia nu este viclenie. I Bărbatul cel viclean cu gândul nestatornic este în toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
comerț în Moldova, unde puteau să vândă și să cumpere, și pentru a merge în Transilvania, Țara Românească, Țara Turcească și în Țara Tătărască, cu precizarea în amănunt a taxelor vamale de tranzit prin orașe, la straja din Tighina și brudina (trecerea apei) peste Nistru. Ducând o politică bine chibzuită cu toți vecinii săi, Alexandru cel Bun a evitat, în același timp, conflictele cu tătarii fiilor lui Toktamâș și cu Iedighei, până în anul 1419. Unele momente critice au fost trecute cu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în Iași 30 de groși, în Lăpușna 30 de groși și în Cetatea Albă 1/2 rublă de argint; iar cine nu va merge până la Cetatea Albă să aibă a da în Lăpușna vama Cetății Albe și în Tighina, afară de brudina respectivă, straja de 12 groși la fiecare car. Cine ducea vite avea să plătească de cap de vită, în Suceava 4 groși, în Iași 2 groși, în Lăpușna 2 groși și în Lăpușna 30 de groși. Iar vama tătărască ce
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
mia de oca (1.291 kg). În noiembrie și decembrie 1827, se plătea, pentru <schela> Sculeni, 3,20 lei suta de oca (129 kg), iar în iunie 1827 trei lei suta de oca și „1 leu de miia <de ocă> brudina” tot pentru Sculeni. Pentru <schelele> Lipcani și Galați, prețul transportului era dublu față de cel al Sculenilor. Așadar, prețul de cost al transporturilor de sare varia în funcție de greutatea drumului și de distanța la care se transporta. Un cărăuș putea încărca într-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
chiar să fie reconstruite din temelii. Cauza acestei situații trebuie căutată în faptul că proprietarul podului - în cazul podurilor de pe apele mari - era interesat ca podul să se afle în starea de a-i putea aduce venitul sub formă de brudină și nu era deci în interesul lui să facă lucruri bune, trainice, pentru executarea cărora era nevoie de bani. Așa că multe din podurile Moldovei erau în starea aceluia de la Mircești, care a fost distrus de ape, în cursul unui anotimp
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
anul 1832 - 708 lei, iar în anul 1833 - 25.000 lei, din care s-au cheltuit 17.799 lei. Proprietarii podurilor, boieri sau clerici, au fost obligați să dea lemnul necesar reparațiilor și reconstrucțiilor de poduri, de la care ei încasau brudina, și să plătească lucrul meșterilor și al salahorilor. Pentru drumurile principale s-a hotărât să se facă poduri mari, a căror construcție să se dea în antrepriză. În vederea lucrărilor de „întocmire a drumurilor și podurilor” au fost numiți responsabili cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de drumuri. Cu supravegherea lucrărilor mai importante au fost însărcinați funcționari ai Vistieriei și așa-zișii copii de casă. Mâna de lucru au furnizat-o satele de birnici, fără plată. Se plătea doar munca la podurile de la care proprietarii luau brudină. Deoarece birnicii erau extrem de împovărați cu îndatoririle de transport, Divanul a fost nevoit - cum s-a întâmplat cu lucrările de la dealul Bordei - să oblige la lucru pe toți locuitorii, „fără osăbire de breslași, slugi, slujitori și alții”. Abia în aprilie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
țară” și să emită o circulară către toate ținuturile, prin care obliga din nou proprietarii să dea lemnul necesar. Boierii nu numai că refuzau să contribuie la lucrările de îmbunătățire a căilor de comunicație, dar mai și cereau despăgubiri de brudină. Rosetti Roznovanu, proprietarul podului de la Sculeni, într-o jalbă către Vistierie din 15 decembrie 1828, a cerut statului să-i plătească brudina pe care n-o plătiseră convoaiele militare care s-au folosit de podul său. În cazul când i
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că refuzau să contribuie la lucrările de îmbunătățire a căilor de comunicație, dar mai și cereau despăgubiri de brudină. Rosetti Roznovanu, proprietarul podului de la Sculeni, într-o jalbă către Vistierie din 15 decembrie 1828, a cerut statului să-i plătească brudina pe care n-o plătiseră convoaiele militare care s-au folosit de podul său. În cazul când i s-ar fi refuzat plata, el amenința că își va declina răspunderea privind buna întreținere a podului. Cereri asemănătoare, venite din partea boierilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
amenința că își va declina răspunderea privind buna întreținere a podului. Cereri asemănătoare, venite din partea boierilor, se numără cu zecile. Obligați în cele din urmă de către administrația rusă la contribuții, boierii au încercat să se despăgubească prin ridicarea nemaipomenită a brudinii pentru trecătorii autohtoni. Față de anul 1816, brudina încasată în anul 1829 era de peste 10 ori mari mare. Același Rosetti Roznovanu lua, la Sculeni, în 1833, brudina de „1 leu de car și chiar peste 1 leu”. Prin luarea șeicelor de la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]