70 matches
-
numără 20 de cărți acoperind tocmai domeniul artelor liberale, rezultatul fiind o „enciclopedie“ în sensul medieval al termenului, acela de culegere de cunoștințe menite culturii generale. Cine vroia să pășească pe o treaptă elevată de educație trebuia să-și însușească buchia celor 20 de cărți ale Etimologiilor, devenind astfel un spirit doct, adică o minte pentru care cultura păgînă, asimilată în amănunțime, devenea baza teoretică menită a apăra subtilitățile adevărului creștin. Din acest motiv, a spune despre Enciclopedia lui Isidor că
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
unui exeget pentru care diavolul e cu precădere o temă teoretică și mult mai puțin o problemă de conștiință. Cu alte cuvinte, francezul l-a studiat pe Satana în buchii, dar nu l-a întîlnit aievea. Dacă îl întîlnea, arunca buchiile și ștergea erudiția, scrîntindu-se brusc sub iminența unei traume. Dar cum trauma întîlnirii nu a existat, Jacques Duquesne scrie un eseu doct a cărui amănunțime a informației e dozată în așa fel încît cititorul să nu moară sufocat de scolii
Portret de drac by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2429_a_3754]
-
de peste 80 de ani, și frații lui, Elena și Alexandru, parcă așteaptă și-acum să vadă pe ulița satului cum trece cireada de vite, mânată din spate de un copil cu cărți doldora subsioară, care mai degrabă soarbe din ochi buchiile, decât să fie atent la animale... „El era vedeta” Pentru Horea Pop, tatăl său a însemnat enorm. „Era stâlpul financiar și șeful casei, solistul familiei și geniul ei protector. El era vedeta. Dacă mergeam undeva împreună, erau oameni care îl
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92546_a_93838]
-
-l consolez : „Lasă, Gogule, că eu nu am să te bat!” M-a privit cu ură și, probabil, m-a înjurat în gând. Dar eu nu am înțeles ce gândise în momentul acela și conștiincios mă străduiam să-l învăț buchiile abecedarului și socotelile fără să aplic „metodele” indicate. Însă, ochiul ager al domnului Fusulan a observat că noi nu-i aplicăm draconicele metode și s-a răstit la monitorul general : - Dormi în cizme, monitor general ? Ce-i debandada asta? Bietul
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
momente marcante din istoria vieții muzicale a urbei din care descinde Paul Constantinescu, deoarece înclin să cred că autorul celor două celebre oratorii - de Crăciun - Nașterea Domnului - și de Paști - Patimile și Învierea Domnului - deprinsese la Ploiești, încă în timpul studiilor, buchiile psaltichiei și sonoritățile muzicii de strană, pe care le va considera printre elementele definitorii ale spiritualității românești. Numai un climat viu al sonorităților bizantine au putut avea o influență așa de puternică asupra tânărului, care depășește faza intuirii expresivității acestora
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
lectura lui, să simți că forța lui de convingere te îndeamnă la convertire. Nici un text, atunci cînd e citit, nu-ți șoptește că e divin, făcîndu-te să simți că ar fi din gură dumnezeiască. Și atunci, orice text ar rămîne buchie moartă dacă nu ar apărea niște oameni a căror viață să-i însuflețescă litera. Trebuie așadar să vină mai întîi cineva a cărui biografie să dovedească că un mesaj e cuvîntul lui Dumnezeu pentru ca semenii să înceapă să-l privească
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
lui Giulea îi fusese arsă casa și chiar și biserica, fără rușine, ca să-l lase fără icoane și fără Dumnezeu. De asemenea, spectatorul trebuia să audă cumva de foamea chinuitoare de întrebări, care l-a făcut pe Mihai să învețe buchiile, ca să poată citi cărțile sfinte. Nu mai vorbesc câte nopți mă întorceam ore în șir, în așternut transpirând și neștiind cum să informez spectatorul, chiar în primele scene, în legătură cu felul de a fi al lui Mihai de Giulești: cum pășea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
beznă. E atîta liniște încît, spus cu o imagine destul de obosită, ca și mine, aud "foșnetul" zăpezii. Mica melodie "Pe fiecare clipă bubuie un fir de nisip" Cristian Simionescu, Frunza asta umană 3 martie, 2003 Înțep ușurel nervul hîrtiei cu buchiile mele și hîrtia mă îngăduie. Mi-am pregătit deja alte voci, alte încăperi, într-un cuvînt, altă narație, alt roman. Mă laud că știu ce va face cutare personaj, cutare ființă, ce-o să se întîmple în realitatea ficțiunii, a terfeloagelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
fițuicile la coș, palmele la vedere!" ...palmele, două cărări paralele unite într-o singură rugăciune, la capătul celei drepte, palatul Împăratului Roșu, la capătul celei stângi, peștera zmeului. În care pământ să-mi îngenuncheze intențiile? Copile! Dumnezeule, abecedarul acesta despre buchiile cerului îl știu pe de rost! Am nevoie de un strigăt, stăpâne, de un cer crăpat precum un pepene răscopt, de un tremur de stâncă, de o inimă desfăcută! Porunca ta, ca o secure, să despartă apele, muntele, frunza! Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ploaia mai abitir deasupra fântânilor, câtă durere încape într-o piatră strivită sub copitele cailor, unde se ascunde luna când vârcolacii mărșăluiesc pe cer. Genia, nu de durerea nisipului mă plâng. Sângele monahului sapă drum și prin stâncă, lacrimile înverzesc buchiile, suspinele împletesc scară până sub barba lui Dumnezeu. Durerea, o definire a putreziciunii și atât. Dorul, prelungire a pustiei, sufletul se dilată pe măsura așteptărilor, depărtările se adâncesc, absența sfredelește inima. Mi-e dor de tine, aproapele meu îndepărtat. Durerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
-i face concurență lui Einstein în materie de notorietate obștească. Un bolnav de paralizie amiotrofică progresivă, țintuit într-un scaun cu rotile, și care se încăpățînează să dovedească lumii că mens sana in corpore sano e o brașoavă rătăcită în buchiile desuete ale unui dicton latinesc. Poți avea o minte genială chiar și într-un trup muribund, atîta doar că excepția pe care o reprezintă Hawking poate da naștere unui fenomen mediatic tot atît de disproporționat ca cel căruia i-a
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
prelexical, adică melodia de subînțelesuri din care se hrănește ea, nu poate fi cronicar, ci mînuitor sec de epitete luate din repertoriul jargonului la modă. Cronicarul trebuie să aibă nări intuitive, adică puterea de a-l simți pe autor dincolo de buchiile vizibile. În al treilea rînd, pasiunea pentru litere, care anulează obiecția de la început, cum că cronicarul e un ambițios care își ridică notorietatea pe spinarea altora. Oricît de ambițios ai fi, dacă nu ești atras de emoția literelor, nu ai
Cronicarul blînd by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5429_a_6754]
-
vrăjitor al cuvântului scris ca Ș. Foarță ar fi putut îndrăzni și ar fi fost în măsură să facă pariul și să biruiască opoziția limbii proprii, o limbă cu varii idiosincrasii și îngrădiri. A făcut totul în spiritul și conform cu buchia codului impus și a izbutit. Frumosul volum publicat la Gallimard în scoarță albă arată (minus coloritul, acum roșu, dintr-un motiv copyright-istic) și sună și în română întocmai ca în formatul gândit și scris în limba vorbită la Paris. A
E fără e ! by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5835_a_7160]
-
Prilej de tărbacă și hârjoneală, dar acum aveam experiența strujanului părintelui Băluță. În permanență doi colegi supravegheau curtea și strada. Astfel că, atunci când a intrat în clasă gâfâind, toți eram cu nasul în cărți, mimând silința noastră de a învăța buchiile lor pe de rost. A exclamat încântat: „ce copii cuminți și silitori!”. Zâmbind satisfăcut, ne-a spus: - Mâinile la spate și fiți atenți la ce scriu pe tablă! Vă închipuiți că ne-a stârnit curiozitatea. Eram numai ochi și urechi
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
să le facă coală, să arunce o lumină într-un hău de întuneric. Maria Dumistrăchioaia (Rosetti), după cum se arată în recensământul din 1774, avea ca scutiți de dări 12 duhovnici, dar pe nici unul nu l-a pusă să-i învețe buchiile pe copiii țăranilor. Postelnicul Grigore Rosetti, care a trăit până în 1859, a avut pentru copiii săi, ca dascăl, pe tatăl marelui istorică A. D. Xenopol, dar nu s-a gândit și la cei care munceau pe moșia lui. în opoziție cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-lea a fost un localnic, Nicolae sin Ion Calu. De la el ne-au rămas multe documente scrise cu o frumoasă caligrafie, precum și un manual școlar, original în felul cum a fost alcătuit , față de literatura didactică a vremii. Manualul său intitulat " Buchiile tălmăcite"cuprinde două părți: prima parte este rezervată învățării alfabetului, iar cea de-a doua lecturii. Cunoscând că încă de vârstă mică copiii erau deprinși, în cadrul bisericii, cu memorizarea unor texte biblice, dascălul rucărean s-a gândit ca în predarea
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
juvăț, războiul l-am aruncat. Carte să-nvăț m-ai trimis, n-ai vrut la război să țes, doru-n mine e-un abis, nu din carte l-am ales. De știam că tine-a țese la război, nu să citesc buchia cărții pe-nțelese, rămâneam să te-ngrijesc Și-ți făceam paturi frumoase, te mândreai și tu cu ele: uitați fața mea cum țese nu-i așa că nu sunt rele? Referință Bibliografica: M-AI TRIMIS SĂ ÎNVĂȚ CARTE... / Dora Păscu : Confluente
M-AI TRIMIS SĂ ÎNVĂȚ CARTE... de DORA PASCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366259_a_367588]
-
o putem? Închipui.. nevrând decât ce omul poate da, Că-i și el așa... nu poate da tot ce-ai vrea... Ei fac ce tot fac, și tot acolo sus se cotoță, C-ar putea a ști și ei o buchie sau o iotă? Dar hai, că doar nu-i mereu campanie acerbă, Hai că mai fac.. dar au repugnie cam deșterbă... Spun de dreptate doar când o văd pe a lor, Toți așteptând-o ca în ‘acceptarea ielelor, Căci acei
CE E UN DREPT... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350552_a_351881]
-
-și aducă „ spășiți ” obolul atâtor amânări în a-mi înapoia cărțile împrumutate de-a lungul anilor. Ciocli de-ar fi fost și nu mi-ar fi prelungit (și plâns!) răbdarea până în marginile ei cele mai crude, stăruind și bocind asupra buchiilor cu un interes nefiresc și aproape nepământean. Atunci când era vorba doar de amânarea „cu termen” a restituirii acestora îi scuzam - inventându-le motive care ar fi putut sta în picioare. Când cuvântul dat (angajamentul) a devenit un „foc de paie
DESPĂRE ÎMPRUMUTUL CĂRŢILOR... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351146_a_352475]
-
500 de file. Neculae Calu (sec. XVIII) Învățător și scriitor de documente din a doua jumățate a secolului al XVIII-lea și primele două decenii ale secolului al XIX-lea. Este autorul unui manual școlar cu totul inedit și intitulat Buchiile tălmăcite. Acesta se află în stare de manuscris și datează de la 1780, pe când autorul era învățător la școala satului Rucăr, existentă la acea vreme în chiliile bisericii din Rucăr - Suseni, ctitorie a lui Gheorghe Smernea Rucăreanu. În fond este o
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355151_a_356480]
-
doi dacăli, Nițu Popa Nica și Nicolae sin Mihai Calu-Pârnă(Pârnuță) erau localnici. De la cel din urmă ni s-au păstrat documente scrsie de el, într-o caligrafie aleasă, chiar frumoasă, precum și un manual didactic, un Abecedar, intitulat de el Buchiile tălmăcite, o carte alcătuită de el în scopul ușurării procesului de învățământ. Menționăm că la 1785, la Viena, se tipărise Carte trebuincioasă pentru dascăli. Apărută în limba română, lucrarea folosea dacălilor, atât ca manual, cât și ca îndreptar metodic. Nu
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
văzut de cei care-i sunt în preajmă ca fiind „pâinea lui Dumnezeu”. E generos și iubitor de semeni, fără „osebire”, neluând în „samă” averea la care mulți din branșa sa „cată” cu strășnicie. Întinde larg palmele sufletului, bătătorite de buchiile miilor de cărți și reviste (citite, scrise și dăruite de el), spre a strânge frățește și mâna săracului, și mâna bogatului, ceea ce înseamnă că demonul mândriei nu i-a găsit vulnerabilitate nici măcar atâta cât în călcâiul lui Ahile. Uite de
SCRIITORUL VLAD POHILĂ ANIVERSEAZĂ APOTEOTIC ŞASE DECENII DE VIAŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346045_a_347374]
-
fotografii care reprezintă case vechi, portul rucărean, cu reproduceri după portretele pictorilor Nicolae Grigorescu și Carol Popp de Szathmary, care și-a petrecut câteva veri în aceste locuri. Un dulap separat păstrează câteva manuscrise și tipărituri vechi, dintre care amintim: Buchiile tălmăcite, un manual alcătuit de dascălul rucărean Neculae Calu, prezent la Rucăr și învățând copiii carte la școala aflată în chiliile de pe lângă Biserica din partea de nord a satului, ctitorie a lui Gheorghe Rucăreanu; Manuscris slavo-român din sec. Al XVIII-lea
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]
-
în pârg, generalul Macedonski, într-o după- amiază, îl anunță pe Alexandru că a doua zi, dis-de-dimineață, îl duce la școală la Craiova. - Să nu te smiorcăi! Acum ești băiat mare și trebuie să înveți carte. Nu mai merge cu buchiile învățate de fusta mamei! - Bine, tată! Atunci mă duc să-mi iau la revedere de la prieteni... - Du-te! Dar să nu stai mult. Maică-ta trebuie să-ți facă baie și împreună să vă aranjați cele trebuincioase în geamantan. - Nu
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
care reușeau s-o vândă românilor. Așa au reușit să facă câte o căsuță fiecărui copil. Copiii ei au fost și pe la școală. Nu prea mult, dar destul cât să poată citi și scrie. Pentru ea, care nu știa nici-o buchie, era destul și atât. Dar iată că, după căderea comuniștilor, pentru copiii ei, dar mai ales pentru nepoți, se ivește ocazia de a pleca prin țările europene. Și au făcut treabă pe acolo pe unde au umblat. Pentru că acum, în locul
MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]