52 matches
-
cu imagini ale mânăstirilor din sudul Bucovinei, ca să ne bată inimile în același ritm al prieteniei și iubirii de care numai cei ce rămân măcar un pic copii și cred în povești sunt în stare”. Despre pictorița Dany Madlen Zărnescu, bucovineancă stabilită în Bacău, criticul de artă Valentin Ciucă glosează astfel, în albumul Un secol de arte frumoase în Bucovina, citat de Maria Toacă: Fondurile, mai totdeauna negre, evidențiază forme și volume peste care lumina trece și le animă. Este o
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
tocmai atunci când a fost fotografiat se servea cu mâncare. în spatele lui Tudor Arghezi, cu ochelari și cu farfuria în mână, ,fotograful amator" Dem. Urmă. 3. ,Iulie 1937. Tudor și Paraschiva Arghezi, nași ai mirilor ing. Vasile Rădulescu și...? (soția era bucovineancă, cred că rudă cu Paraschiva). V. Rădulescu, decedat acum vreun deceniu, avea două fete. în spatele miresei, Mițura șsicț. Mirele stă între soții Ecat. și Dem. Urmă." în fotografie, în dreapta lui Tudor Arghezi, Paraschiva Arghezi; între Tudor Arghezi și mireasă - Baruțu
Tudor Arghezi, naș - patru fotografii necunoscute by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11482_a_12807]
-
o serie de materiale inedite filmate în țară, Cătălin Măruța, împreună cu Lăură Lavric și cu Văru' de la Bistrița, și-au propus să refacă hartă obiectivelor turistice din țara noastră, aducând în atenția românilor noi locuri și personaje surprinzătoare. Lăură Lavric, bucovineanca aprigă cu suflet mare și umor cu carul, si Văru' de la Bistrița, ardeleanul cu haz care a intrat în atenția publicului apărăndu-l pe Keo când s-a despărțit de Andreea Bălan, au fost numiți de realizatorul emisiunii "La Măruța" drept
Cătălin Măruţă, proiect inedit cu Laura Lavric şi Văru' de la Bistriţa by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/22963_a_24288]
-
au sfârșit prin a mă cuceri. Se întâmplă cu Spania culturală ceea ce se întâmplă cu toate culturile cu care intri în contact: trebuie să le iubești pur și simplu, nu să cauți să le înțelegi. La Alicante am învățat eu, bucovineanca din Gura Humorului, să iubesc necondiționat Spania. În același an s-a organizat pentru prima dată în lume examenul oficial de limba română pentru străini, iar eu am fost profesor examinator și am prins din mers metodologii și modele care
Interviu cu Oana Ursache - „La Alicante câteva luni m-am tot minunat...” by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2698_a_4023]
-
spirituale și muzicale. Din compozițiile domniei sale (prelucrări folclorice) care s-au cântat pe scena Ateneului Român, au fost: Capriciu moldav, Capriciu transivan, Dragostea din ce începe, Bădișorul meu, Cântecul bețivei, Balada lui Ciprian Porumbescu - aranjament pentru pian, Triptic maramureșan, Mândruță bucovineancă, Frunză verde mărăcine, Badea-l meu e humorean, Satul meu bucovineran, O, lele Frevoniță, Are lelea, are măi!, Uite, mamă, Ionel, Aoleu, frate Peline! și romanța Din scrisori facem palate, versuri Marin Voican-Ghioroiu. La finalul spectacolului, artiștii susmenționați cu întreaga
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
palmaresul evaluării tinerilor competitori: Marele Premiu al concursului a fost adjudecat de cântăreața Iulia Pardău ; la Secțiunea vocală au fost atribuite două Premii I ex aequo tinerelor interprete Patricia Labou și Patricia Fage , Premiul al doilea a revenit Ioanei Rizea (bucovineancă ce studiază în cetatea culturală de pe Someș), iar Premiul al III-lea a fost câștigat de Alexandru Kis ; laureații secțiunii instrumentale au fost grupul de elevi SPA Jazz Band (Premiul I) și bass-istul Ștefan Popa (Premiul al II-lea
Emulații în jazz - ul transilvan (I) by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/83966_a_85291]
-
și de o tărie de caracter fără egal personifică o față a demnității României neștiute, peste care mulți comentatori trec fără să o sesizeze, victime ale prejudecății că țăranul român a rezistat în timp prin adaptare umilă. Despre ultima antologată, bucovineanca Anița Nandriș-Cudla, recunosc cu jenă că nu știam mare lucru. Ea a supraviețuit gulagului rusesc de la Cercul Polar și despre amintirile ei a scris Monica Lovinescu: "După o asemenea carte, orice complex de inferioritate a noastră ca neam ar trebui
România lui Dan C. Mihăilescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8995_a_10320]
-
două ori. într-o seară, vorbind cu Titulescu despre Bucovina, el ne mărturisește: "Să știți d-lor bucovineni că și eu aveam să ajung un fel de jumătate de bucovinean, căci n-a lipsit mult să mă însor cu o bucovineancă, cu d-șoara Veronica (sau: Verunca n.n.), fiica directorului de liceu din Câmpulungul vostru, dar fata m-a refuzat, se vede că i-am părut prea urât. Asta înseamnă că vă dușmănesc. Bucovina tot mi-a rămas dragă. Titulescu nu era
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
timpul care i-a oferit bucurii, tristeți, iubire, doruri, dezamăgiri, dar mai ales vremea să trăiască toate acestea. Greutățile le-a privit ca pe obstacole temporare, iar speranța a păstrat-o întotdeauna pentru un mâine mai bun. Așa cum remarca și bucovineanca poetă Mariana Gurza ,,Boris David, nu poate să fie uitat! Cărțile și descoperirile sale unice îl vor situa pe Basarabean alături de românii de frunte. Modestia și demnitatea lui sunt remarcabile. S-a pregătit pentru viață, în felul său optimist, pentru
,,N-A FOST SĂ FIE”, AUTOR BORIS DAVID – EDITURA MUŞATINIA de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373811_a_375140]
-
iar de povestitul nostru. Încet, încet, Mamy începea să uite că i-am dat tastatura jos, nu mă mai certa așa de tare de când am adus vorba de Bunica și Igeștiul ei. Treptat își revenea la forma inițială de ( mândră bucovineancă ) cum o răsfăța Taty, cea care (zicea EL ) îl păcălise să se îndrăgostească de ea. Pâna la urmă, Mamy ceda de tot, mă lua în brațe, mă strângea cum numai ea putea să o facă, la piptul ei și chiar
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI (CAP 1) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384545_a_385874]
-
ar fi trebuit să ajungă de mult la hotel. Deși ea dorea să facă acest lucru, eu simțeam că nu prea este interesată de această variantă. Cred că ar fi preferat prezența unui bărbat, în locul colegei sale de cameră - o bucovineancă de prin Rădăuți, pe care o întâlnise prima dată la recepția hotelului, în momentul cazării, după cum îmi povestise. Mi-am pus paharul cu băutură pe masa-bar și m-am lăsat ușor în genunchi, înconjurându-i cu brațele picioarele și propunându
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
Fribourg-Elvetia, reprezentantă, începând cu 1998, a României la expoziții internaționale de ouă decorate, deținătoare a numeroase și importante premii și distincții, colaborator al Muzeului Țăranului Roman și al Facultății de Textile Iași, doctorand în cercetarea motivelor vechi de Bucovina. Este bucovineanca în care Dumnezeu a sădit darul încondeierii ouălor și al prelucrării extrem de fine a cojii lor, meșteșug perfecționat la nivel de artă. Ea transpune cu măiestrie, în desenele de pe coaja oului, scene biblice cu semnificații deosebite de credință ortodoxă, dar
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
comunicată în paginile de internet, dar eu nu mai intrasem să citesc. Într-un material din mapa documentară, doamna Rodica Rodean explica motivul care a determinat-o să aleagă acel nume pentru tabără: „O să vă mărturisesc faptul că eu sunt bucovineancă la obârșie și mă mândresc cu asta. „Dor de Bucovina” poate pentru că niciodată, oriunde merg în lumea asta mare, nu simt fiorul acela al veșniciei așa cum îl simt atunci când pășesc pe meleagurile bucovinene, meleaguri binecuvântate de Dumnezeu printr-o frumusețe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
de podoabe de argint și de ouă încondeiate. Era în stare să cumpere totul ori din fiecare câte ceva. Evident, nu ne permiteam așa ceva! Pe mine mă amuzau căutările și exclamațiile ei. Priveam curios, făceam comparații cu produsele din Slatina, admiram bucovinencele frumoase și turistele întâlnite pe parcurs și simțeam, din ce în ce mai mult, o foame justificată, poate, doar de mirosul îmbietor ce venea de la o serie de grătare și cuptoare improvizate unde se pregăteau pe loc tot felul de bunătăți. Bineînțeles, am fost
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
în 1942, a pruncului Vasile. La câteva zile după naștere, mama a fost obligată să iasă la serviciu. În caz contrar, ar fi fost dată afară și lipsită de cartela la pâine. Noroc de un suflet al lui Dumnezeu, o bucovineancă din satul Volcineț, deportată și ea fără nici o vină. O ajuta cum putea pe mama. Și tata se zbătea ca peștele pe uscat în căutarea hranei pentru familie. Dar într-o zi a venit ordin ca oamenii tineri să fie
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
îl practic cu aceeași pasiune cu care ... IX. EMILIA ȚUȚUIANU: MARIANA GURZA - BOABE DE LACRIMI ȘI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE, de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017. Interlocutoarea mea este poeta Mariana Gurza, o bucovineancă adevărată, dintr-o familie refugiată pe plaiurile bănățene care nu uită meleagurile unde i-au trăit strămoșii. Venind din obârșia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
celor plecați demn prin jertfa de sine. Mariana Gurza este lacrima durerii coborâtă din nord de Moldovă Ștefaniană pe câmpiile bănățene spre mereu aducere aminte, strângând boabele de lacrimi ale ... Citește mai mult Interlocutoarea mea este poeta Mariana Gurza, o bucovineancă adevărată, dintr-o familie refugiată pe plaiurile bănățene care nu uită meleagurile unde i-au trăit strămoșii.Venind din obârșia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
decât frumusețe corporală. După cum și oamenii care au o religie pot fi la fel de răi ca cei care nu au, tot astfel o femeie poate fi urâtă și când are o frumusețe, și când nu o are. De aceea, moldovencele și bucovinencele sunt cele mai frumoase femei, nici nu pot să nu fie, de vreme ce grația fizică le este îmbogățită cu haruri. Mirabila Moldovă, mirabila Bucovină au un brâu al istoriei și o cunună a cântului, inegalate ca patrimoniu. Cântărețele lor, în primul
VIORICA MACOVEI. TRANDAFIRUL ŢĂRII DE SUS ŞI MOLDOVEI DE LA RĂSĂRIT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364756_a_366085]
-
o inimă a ei, dincolo și dincoace de Carpați, și în lungul lor, până la marginea de sus a Bucovinei unde urcă plânsul tulnicelor de la Dacia până la Regat, apoi în vremile de-acum și înspre ziua de mâine...! Dacă moldovencele și bucovinencele nu au a recupera cântec pentru că nu l-au vândut, nici n-au a și-l restaura pentru că l-au păstrat și dacă s-au pus granițe în plus între casele lor, între mame și fii, între frați și frați
VIORICA MACOVEI. TRANDAFIRUL ŢĂRII DE SUS ŞI MOLDOVEI DE LA RĂSĂRIT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364756_a_366085]
-
bilingvă română-ucraineană, îngrijit de Eleonora Schipor». Mai întâi articolul dat a văzut lumina tiparului în revista «Melidonium». Sincere mulțumiri vrednicei doamne Mariana Gurza pentru aprecierile aduse și la adresa mea pentru pregătirea acestui volum. La pagina 84 am mai descoperit o bucovineancă despre care am auzit câte ceva. Aspazia Oțel Petrescu, născută în localitatea Cotul Ostriței, din Noua Suliță. Citez - «Femeia creștină care a știut să rabde chinuri mucenicești din iubire pentru Hristos și Neamul Românesc». Autoarea i-a dedicat acestei minunate bucovinence
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
bucovineancă despre care am auzit câte ceva. Aspazia Oțel Petrescu, născută în localitatea Cotul Ostriței, din Noua Suliță. Citez - «Femeia creștină care a știut să rabde chinuri mucenicești din iubire pentru Hristos și Neamul Românesc». Autoarea i-a dedicat acestei minunate bucovinence chiar două articole pline de admirație, sinceritate și recunoștință pentru cele îndurare în închisori, apreciindu-i și volumul «Hristos în celulă». Impresinant și emoționant. M-am descoperit și eu pe vreo 6 pagini, începând cu 181. În afară de faptul că mi-
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
Mariana recunoaște că... «Personal, nu am cunoscut-o niciodată pe scriitoarea Eleonora Schipor, profesoară în satul drag mie, Cupca»... «Pentru mine Eleonora Schipor este și va rămâne o «doină», un dor, o mângâiere dând dovadă de un românism autentic. O bucovineancă vrednică de care sunt mândră»... În afară de cărțile proprii doamna Mariana Gurza a mai prezentat și câteva din cele 20 la care sunt îngrijitoare de ediție. Nu-mi rămâne decât să-i spun sincer și simplu, dar din toată inima MULȚUMESC
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
ar fi trebuit să ajungă de mult la hotel. Deși ea dorea să facă acest lucru, eu simțeam că nu prea este interesată de această variantă. Cred că ar fi preferat prezența unui bărbat, în locul colegei sale de cameră - o bucovineancă de prin Rădăuți, pe care o întâlnise prima dată la recepția hotelului, în momentul cazării, după cum îmi povestise. Mi-am pus paharul cu băutură pe masa-bar și m-am lăsat ușor în genunchi, înconjurându-i cu brațele picioarele și propunându
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
ar fi trebuit să ajungă de mult la hotel. Deși ea dorea să facă acest lucru, eu simțeam că nu prea este interesată de această variantă. Cred că ar fi preferat prezența unui bărbat, în locul colegei sale de cameră - o bucovineancă de prin Rădăuți, pe care o întâlnise prima dată la recepția hotelului, în momentul cazării, după cum îmi povestise. Mi-am pus paharul cu băutură pe masa-bar și m-am lăsat ușor în genunchi, înconjurându-i cu brațele picioarele și propunându
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
maritimă, Afrodita, Zeus, Apolo. Cum românul în general, însă bucovineanul în special, trăiește la marginea povestirii sale, trăiește cu capul sus să poată atinge cu fruntea sa stelele în miez de noapte, niciodată uitând a se înclina în fața lui Dumnezeu . Bucovineancă frumoasă, harnică și mândră, Doina Cernica își umple vara grădina de flori multicolore, iar iarna le pune la fereastra casei sale, sau le mută pe straiele care le poartă orice bucovinean în zilele sale de sărbătoare, duminica la biserică sau
DE DOINA CERNICA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355680_a_357009]