893 matches
-
au simțit că urmau să fie ridicați - Irina a făcut o pauză în care a suspinat discret - au pus caii la căruță, în care au aruncat în grabă ce au crezut că e mai necesar, și am plecat cu toții spre Bugeac. Pe drum am fost ajunși de activiști călare, eu și Ludmila am fugit, iar pe mama și tata i-au legat pe capra căruței, spate în spate și ..., nu a mai putut continua Irina, înecând-o lacrimile. Te rog să
ISPITA. Fragment din romanul „Parfumul de lavandă” de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/ispita-fragment-din-romanul-in-curs-de-aparitie-parfumul-de-lavanda-de-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339347_a_340676]
-
Azvârlit în temnița dușmană/ gem ades, însângerat sub fier,/ și-atunci pun câte-un crâmpei de cer/ din seninul tău-bandaj pe rană.// Foamea când îmi cască noi abise/ vine câte-un pui de cozonac/ ce-a crescut ca mine, pe Bugeac,/ trupul să mi-l sature prin vise.// Țara mea de dincolo de ape,/ dacă șovăi în credința mea,/ simt cum îmi trimiți, vânjoși, să-mi stea/ toți stejarii din Orhei pe-aproape.// Când îmi dau târcoale bezne grele,/ lilieci când se
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
în rândul întâi, spre Est, pe Nistru. Drept care, articolul 11 prevedea fără rezerve că: “Pământurile Principatului Moldovei, după vechea hotărnicie moldovenească, asupra cărora domnul va avea drept de stăpânire, sunt cele cuprinse între râul Nistru, Camenița, Bender, cu tot ținutul Bugeacului, Dunărea, granițele Țării Muntenești și ale Transilvaniei și marginile Poloniei, după delimitările făcute cu acele țări”. Este lipsit de orice îndoială că, având în seamă evoluțiile ulterioare, linia româno-rusă pe Nistru impusă de Cantemir la 1711 prezintă din toate punctele
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! by http://balabanesti.net/2015/05/18/basarabia-si-iar-basarabia/ [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
Gabriel -beg Hysterios, alți doi răi sfetnici, Dg Bali din Roman, Edy Murphy, ș.a. În timpul acesta Suleyman dormea tun, de speria câinii din Stambul cu sforăitul său. În zadar doctorul Yakub îi făcuse două operații de sept. Hurem era din Bugeac și vorbea o limbă necunoscută, în care verbele nu se acordau, ci țipau singure, pe voci diferite. Se învârteau în jurul lui Hurem cadâne, una mai frumoasă ca alta, toate o lăudau pe Hurem, deși nu prea aveau de ce și de unde
POVESTIRI DIN CARTIERUL BLACK & WHITE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Povestiri_din_cartierul_black_boris_mehr_1386221495.html [Corola-blog/BlogPost/362517_a_363846]
-
din porturile maritime și fluviale ale Dobrogei. Cercetând portulanele medievale cu privire la litoralul Mării Negre, Gh.I.Brătianu constată că hărțile lui Angelino Dulcert din Majorca(1339) și a fraților Pizzigani(1367) notează numele Bulgariei la nord de Dunăre incluzând astfel Bulgariei și Bugeacul de mai tarziu, deci și Dobrogea până la Limanul Nistrului. Într-o primă etapă, spune amintitul nostru istoric, studiind aceste portulane, ca și colegul său N.Grămadă, se ajunge la concluzia că acești geografi occidentali au comis o simplă confuzie cum
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
cu 482.630 de locuitori, 5 cetăți, 17 orașe și 695 de sate, (recensământ 1817). Au intrat, cu japca, în componența Imperiului Rus ținuturile Hotin, Orhei, Soroca, Lăpușna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cârligătura, Fălciu, partea răsăriteană a ținutului Iașilor și Bugeacul. Autoritățile țariste au reorganizat, în 1813, gubernia Basarabia ce a fost supusă unei rusificări intensive. Așadar, actul de anexare a Basarabiei de către Imperiul Țarist a fost unul fraudulos. Furtul s-a făcut cu încălcarea tuturor tratatelor în vigoare și a
TABLETA DE WEEKEND (53): DE LA UNIRE LA REUNIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1390695079.html [Corola-blog/BlogPost/347566_a_348895]
-
nu ți-oi spune." Cântecul tradițional țigănesc a fost prezentat și de Vasile Alecsandri sub numele de "Hora țigăneasca". Țiganii de Alexandr Pușkin Traducere în românește de Alecu Donici Cu șatrele din loc în loc Le tsărentsa thanestar thaneste Țiganii prin Bugeac se poartă, Le Rom Bugeacoste phiravdion Neprihănind al lor noroc Bi-meliarindoi pengi baht Sau nestatornica lor soarta. Vai lengo bi-beshivalo shinaimo. Ei astăzi, iată, au rămas Von aghes, dikhta, ashiline La mal de apă pentru mas. Kinare paiesko anda hamo
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
Anglal serau me akana. Pe Dunăre când nu avea La Dunărea kana na sas Moscalii încă stăpânire. Le muskalen raiarimas. Pe când știam noi de sultan, Kana jeanasas pa o sultan Iar pasă de la Akerman Th'o pasha katoa Akerman Ocârmuia Bugeacul tot, Tradelas șea o Bugeako Atuncea tânăr eu eram Okona târno me avoasas Și să-ți închipuiesc nu pot Thai te phenau-tukă na"shtisarau Cel dintâi foc ce s-au aprins E angluni yag șo astardili Intru simțirea mea nestins
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
pe nicăieri... așa, c-am întrebat prin toată țara și-același rezultat... din zori și până seara... Ori, n-au vânat-o, oare, niscai braconieri?... Târziu de tot, pe-un deget de cornișă, am întâlnit un moș venit de prin bugeacuri, un caier alb, netors... netuns de veacuri, privea, cu capu-n mîini, minune de costișă... Destăinuindu-mi că și el o cată mai bine, poate, de vreun sfert de veac, se hodinește-acum, pe-un prepeleac, și nu mai știe dacă
EUGEN LAURIAN: Ţara de lângă mine by http://uzp.org.ro/eugen-laurian-tara-de-langa-mine/ [Corola-blog/BlogPost/93628_a_94920]
-
Răscoala de la Tatarbunar se referă la o revoltă țărănească armată de inspirație bolșevică care a avut loc în zilele de 15-18 septembrie 1924, în împrejurimile localității Tatarbunar din Bugeac, Basarabia de Sud. Pe atunci, aceasta făcea parte din România, iar în prezent este parte a Regiunii Odesa din Ucraina. Răscoala a fost condusă de un comitet revoluționar prosovietic care a cerut unificarea cu RSS Ucraineană și sfârșitul presupusei „ocupații
Planul de invadare a Ucrainei, STRATEGIE SIMILARĂ exersată în România () [Corola-website/Journalistic/102255_a_103547]
-
Numele de Basarabia desemna, de fapt, numai sudul Basarabiei în 1812. Când rușii au instituit ocupația rusă a teritoriului dintre Prut și Nistru, au interzis numele de moldovean; chiar l-au prigonit. De unde provine numele de Basarabia: sudul acestui teritoriu, Bugeacul, o câmpie, a fost întotdeauna posesia Țării Românești. Se numea Basarabia după numele dinastiei Basarabilor care a întemeiat Țara Românească. Aici, în Bugeac, Țara Românească se apăra de invaziile din est, în special de invaziile tătarilor. În 1924 Stalin a
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu by http://balabanesti.net/2013/07/08/despre-secretele-basarabiei%e2%80%a6-cu-serban-milcoveanu/ [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
au interzis numele de moldovean; chiar l-au prigonit. De unde provine numele de Basarabia: sudul acestui teritoriu, Bugeacul, o câmpie, a fost întotdeauna posesia Țării Românești. Se numea Basarabia după numele dinastiei Basarabilor care a întemeiat Țara Românească. Aici, în Bugeac, Țara Românească se apăra de invaziile din est, în special de invaziile tătarilor. În 1924 Stalin a fondat la Tiraspol așa-zisa Republică Socialistă Sovietică Moldovenească cu scopul de a lua Basarabia și apoi Moldova, și de atunci nu se
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu by http://balabanesti.net/2013/07/08/despre-secretele-basarabiei%e2%80%a6-cu-serban-milcoveanu/ [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
izvoarelor narative a combătut teoria roesleriană a evacuării totale a populației din Dacia, a demonstrat că sciții lui Ataias au venit cu câteva decenii mai devreme decât 339, formațiunea prestatală a lui Dromichetes nu a fost în Bărăgan, ci în Bugeac, nu a existat un rex Histrianorum, cu formația sa, ci sunt tribali cu care s-au luptat Ataias și Filip al II-lea, a emendat lacune despre daci din textul lui Aurelius Victor 13,3. La baza întregii activități științifice
DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1482931693.html [Corola-blog/BlogPost/373138_a_374467]
-
anului 2011 în societatea noastră basarabeană și a paradoxurilor ei... Nu mi-am pus în gând să critic tendențios actuala guvernare... dar critica vine de la sine... Este normală reacția Chișinăului referitor la evenimentele de la Hadji-Curda? Eveniment istoric pentru românii din Bugeac... În satul Hagi-Curda, regiunea Odesa, a fost sfințită pe 16 iulie biserica cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” aparținând Mitropoliei Basarabiei. „Momente neplăcute au avut loc... La vama Reni, unde două autocare cu studenți, profesori și reprezentanți ai ONG
ÎNCEPUT DE AN SAU SFÂRŞIT DE RĂBDARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Iacob_cazacu_istrati_inceput_de_an_sau_sfarsit_de_rabdare_iacob_cazacu_istrati_1327655944.html [Corola-blog/BlogPost/362429_a_363758]
-
preotul a fost bătut de mai multe persoane neidentificate în gara din orașul Ismail.” (Jurnal de Chișinău, 22 iulie 2011) Nu este normal or, autoritățile noastre nu au întreprins nimic pentru a preveni fărădelegile... pentru a apăra drepturile românilor din Bugeac!? (așa cum o face Guvernul Moscovei pentru apărarea etniei ruse din alte state!) Nimic n-a făcut... Și nici Guvernul României care trebuie să poartă răspundere în fața îstoriei pentru orice român, fie din țară ori aflat după hotare; plecat de voie
ÎNCEPUT DE AN SAU SFÂRŞIT DE RĂBDARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Iacob_cazacu_istrati_inceput_de_an_sau_sfarsit_de_rabdare_iacob_cazacu_istrati_1327655944.html [Corola-blog/BlogPost/362429_a_363758]
-
sfetnicii săi, în al doilea război cu Traian. Decebal Încă din vremea lui Tucidide, geții(dacii) sunt cunoscuți drept buni călăreți. Ei trag cu arcul din fugă, tehnică preluată de la sciți. Triburile din partea de șes, de stepă (“pustia” geților din Bugeac, de care ne vorbește Strabon, așa trebuie înțeleasă, ca stepă) aveau în special cavaleri, în timp ce în părțile muntoase predomină pedestrimea. Pe columna lui Traian, dacii sunt înfățișați luptând de obicei pe jos. Ei au o armă specifică -o sabie încovoiată
Armata dacilor, o forță de temut - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102216_a_103508]
-
probabilă, dată fiind superioritatea lor numerică) l-au părăsit pe domnitor, au refuzat să lupte și s-au închinat lui Soliman. Acesta a numit un alt domn (Ștefan Lăcusta) și a smuls Moldovei două bucăți zdravene din teritoriu - Tighina și Bugeacul. Petru Rareș a fost nevoit să fugă și, după multe peripeții, a reușit, cu ajutorul unor pescari, să ajungă în Ardeal. În 1541, după ce ceruse iertare lui Soliman, mersese personal la Constantinopol să-și pledeze cauza și împărțind daruri imense, și-
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-zece-tradari-din-istoria-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
mirodenii și alte produse destinate celor bogați (tarabostes și pileates). Cît despe celelalte pături sociale (se are în vedere în primul rînd țăranii (comates) - n. a.), gospodăria naturală pe care o duceau îi făcea să depindă prea puțin de piață. Stepa Bugeacului prezintă un coridor îngust încadrat la nord de codrii podișului cu același nume, iar la sud - de Dunăre și Marea Neagră. Prin acesta se deschidea o ieșire largă spre Cîmpia Bărăganului, iar prin trecătorile carpatine - spre șesul Panoniei și trecătorile alpine
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
Astfel, în timp ce marele Alexandru se lupta în Asia împotriva perșilor lui Dariu al II-lea, guvernatorul Traciei Pontice, Zopyrion, a întreprins o expediție împotriva Olbiei (colonie greacă de la gurile Bugului de Sud, numit de către greci Hyspanis n. a.), tranzitînd Pusta Getică (Bugeacul). La reîntoarcere, atunci cînd macedonenii se pregăteau să treacă peste Dunăre, ei au fost atacați de către geți. Zopyrion cade pe cîmpul de luptă, iar armata sa este nimicită. Următoarele tentative (aa. 300, 299 și 292 î. lui Hr.) au fost
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
părți înțelegeau acest lucru, precum și faptul că romanii nici nu au avut de gînd să o respecte. Ea nu a fost decît un răgaz de care au avut nevoie în egală măsură ambele părți beligerante[iv]. Importanța geostrategică a regiunii Bugeacului s-a impus cu o pregnanță deosebită în timpul primului război daco-roman dintre Traian și Decebal. Regele dacilor, încheind o alianță cu sarmații, a hotărît să atace inamicul pe propriul lui teritoriu pentru a rupe căile de aprovizionare a legiunilor romane
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
al Mării Negre. Pentru a o proteja de invaziile dacilor liberi și ale altor neamuri, au fost ridicate liniile de apărare intrate în istorie cu numele de „Valurile lui Traian”[vi] (valul de nord reprezintă, de fapt, și hotarul geografic al Bugeacului). Bugeacul a fost încorporat în cadrul Imperiului Roman ca o parte a provinciei Moesia Inferior. Fără această fîșie îngustă de litoral Roma nu-și putea asigura controlul efectiv asupra gurilor Dunării și a Mării Negre în calitate de „Mare Nostrum” (un fel de „lac
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
Mării Negre. Pentru a o proteja de invaziile dacilor liberi și ale altor neamuri, au fost ridicate liniile de apărare intrate în istorie cu numele de „Valurile lui Traian”[vi] (valul de nord reprezintă, de fapt, și hotarul geografic al Bugeacului). Bugeacul a fost încorporat în cadrul Imperiului Roman ca o parte a provinciei Moesia Inferior. Fără această fîșie îngustă de litoral Roma nu-și putea asigura controlul efectiv asupra gurilor Dunării și a Mării Negre în calitate de „Mare Nostrum” (un fel de „lac” sau
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
bogatul oraș Adrianopol (astăzi - Edirne). Populația rămasă în viață din acest oraș a fost strămutată cu forța de către cuceritori la gurile Dunării pentru a valorifica pămînturile din preajmă. Istoricii cred că ar fi fost vorba de Cîmpia Bărăganului și stepa Bugeacului. După 26 de ani (!), în anul 837, flota bizantină, învingînd rezistența garnizoanelor inamice, a reușit să-i elibereze din captivitatea bulgară pe cele cîteva zeci de mii coloniști fără voie și pe copiii lor născuți în captivitate. Această aventură ne
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
care s-a alăturat cea bulgară (slavizată deja) din anul 1185 de sub conducerea fraților români Petru și Asan duce la crearea unui țarat vlaho-bulgar numit de cruciați Vlahia care pune capăt dominației bizantine la gurile Dunării. Locul bizantinilor în orașele Bugeacului este preluat de către negustorii genovezi care pun stăpînire pe Cetatea Albă. În acest răstimp, portul poartă denumirea de Moncastro (genovezii) sau Asprokastron (bizantinii). RUSIA KIEVEANĂ ÎN LUPTĂ PENTRU IEȘIREA LA MAREA NEAGRĂ Slavii de Răsărit au populat teritoriul cuprins între
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
Kieve, hociu jiti v Pereiaslavțe v Dunai, iako to esti sereda zemli moiei...”). Cneazul kievean a vrut să-și strămute capitala în acest orășel situat pe cursul inferior al Dunării, adică nu departe de regiunea care ne interesează. După cum vedem, Bugeacul urma să devină placa turnantă a imperiului său. Ultima sa bătălie, Sveatoslav a dat-o în anul 971 împotriva bazileului Ioan I Tzimiskes la Durostor (astăzi Silistra). Toți istoricii se unesc în părerea că Sveatoslav ar fi trebuit mai întîi
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]