35 matches
-
de Sadova - Dolj deskărel (deskărdăs) vb. a deschide (sacul ochii), a dezlegă (ziua, sărbătoarea) deskărdo adj. m. dezlegat (de jurământ), larg, deschis (loc) deskăwol (deskăjlos) vb. a se desface, a se despărți (apă) argintari despakărdo adj. m. descoperit (capul, părul) bumbăcari deskërdǒl (deskërdǐlǎ) vb. a se desface dezvalime adj. dezdivorțat dezbräkome adj. dezbrăcat dezpoʒime adj. descălțat lovari deziluzionalil vb. a dezamăgi, a decepționa ursari, ceaonari deskerel vb. a deschide, a desface, a desfășura despodejel
PREFIXELE PRIVATIVE BIS-/BIZ- ŞI DES-/DEZ- de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1479419591.html [Corola-blog/BlogPost/372652_a_373981]
-
̱́] • (I) KHOTI < (e) khoti (coasta - la ceaonarii din Calvini, Brăila, Tecuci, Toflea), khocin = kòsta (coasta, la spoitori) • (I) PRAMATǏ < (i) pramatǐ/pramaći, (e) pramatǐ/pramakǐ = màrfa (marfă - la gaborii bumbăcari, la ursarii din Slobozia Bradului - din neogrecescul pra(gh)matía "marfă") • (I) BUKHUNI GOJ (literal “cârnat de ficat” = lebăr, maioș - la rromvlahii din Dumbrăveni - Sibiu ) • (I) RATTUNI GOJ (literal “cârnat din/cu sânge” = sângerete - la rromvlahii din Dumbrăveni
CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVĂ A LIMBII RROME A REUNIUNII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1434805190.html [Corola-blog/BlogPost/372397_a_373726]
-
litofska, -pen este nominalizatorul principal, deadjectival, deavdverbial și deverbal, pe când varianta -ben transformă doar unele verbe în substantive. În graiurile ‘carpatice’ din Gurghiu - Mureș (domnești = răjikane rroma), din Mera - Cluj (2), Dumbrăveni - Sibiu (rrom-vlahi ardeleni) (3), dar și în graiul bumbăcarilor, în graiul căldărarilor din Sibiu (4), -ben este relict, neproductiv; se întâlnește numai la substantivele abstracte formate de la verbe, cu sensuri specializate. xal (xalǎ) a mânca > xa- + -ben = xaben, ~a s.m. mâncare Sufixul abstractizant caracteristic, cvasigeneralizat, este la domnești
SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1476639065.html [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
-
rromvlahii din Dumbrăveni -bo, ce are varianta -po, la căldărari N. sg. -(V)mòs pl. -(V)màta, OBL. sg. -(V)màh̸- / -(V)màs- pl. -(V)mat`ën-, iar la bumbăcari N. sg. -(V)mò’ pl. -(V)màta, OBL. sg. -(V)màh̸- pl. -(V)matèn-. Sufixele -bò, -pò și -mò, cu N. pl. în -è, sunt la OBL. -(V
SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1476639065.html [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
-
calea preoției. Ați devenit preot. A mai rămas timp și pentru pictură? - Într-adevăr, eu slujesc că preot de mult timp, din anul 1970. Între timp am pictat și biserici în destul de multe locuri din țară, printre care și Biserica “Bumbăcari” din Capitală. Când eu am ajuns preot acolo, biserica era înnegrita, nu se mai vedea nimic din pictură, așa că m-am hotărât s-o restaurez și am spălat pictură și, cu foarte multă greutate, am repictat-o. Pictură era făcută de
PARINTELE ARSENIE BOCA..SFANTUL ARDEALULUI de DAN PETRESCU în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Parintele_arsenie_bocasfantu_dan_petrescu_1366189015.html [Corola-blog/BlogPost/345921_a_347250]
-
la fel si Părintele Sofian Boghiu mi-a fost coleg la Schitul Maicilor și m-a învățat multe. Deci, i-am avut ca dascăli atât pe Părintele Arsenie cât și pe Părintele Sofian. Eu am restaurat această pictură de la Biserica “Bumbăcari” de pe strada Toporași, într-o situație foarte grea, dar cu multă răbdare, am adus-o la lumină cu ajutorul darului pe care mi l-au insuflat Părintele Arsenie Boca și Părintele Sofian Boghiu. - Aici în Biserică “Șerban Vodă” aveți vreo icoana
PARINTELE ARSENIE BOCA..SFANTUL ARDEALULUI de DAN PETRESCU în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Parintele_arsenie_bocasfantu_dan_petrescu_1366189015.html [Corola-blog/BlogPost/345921_a_347250]
-
Gărluței, Nicolești, Spiru Haret Comuna Bordei Verde Sate: Bordei Verde, Constantin Gabrielescu, Filiu, Lișcoteanca Comuna Chiscani Sate: Chiscani, Lacu Sărat, Vărsătura Comuna Ciocile Sate: Ciocile, Chichinețu, Chioibășești, Odăieni Comuna Cireșu Sate: Cireșu, Batogu, Ionești, Scărlătești, Vultureni Comuna Dudești Sate: Dudești, Bumbăcari, Tătaru Comuna Frecăței Sate: Frecăței, Agaua, Cistia, Salcia, Stoieneșii, Titcov Comuna Gropeni Sat: Gropeni Comuna Mărașu Sate: Mărașu, Băndoiu, Măgureni, Nedeicu, Plopi, Țăcău Comuna Roșiori Sate: Roșiori, Colțea, Florica, Pribeagu Comuna Stăncuța Sate: Stăncuța, Cuza Vodă, Polizești, Stanca Comuna Tichilești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
nr. 157 - 173 Int. Bădeni Ale. Buchetului Ale. Budacu Ale. Buhuși - nr. 3 - 7 Ale. Buhuși - nr. 1 Ale. Buhuși - nr. 2 Ale. Buhuși - nr. 4 Str. Buhuși - nr. 2; Str. Buhuși - nr. 1 - 75 Str. Buhuși - nr. 4 Str. Bumbăcari Str. Burluși Str. Câmpineanca Str. Cazangiilor - nr. 53 - 99 Str. Cazangiilor - nr. 56 - 104; Str. Cazangiilor - nr. 1 - 51 Str. Cazangiilor - nr. 2 - 54; Str. Călan Str. Cătănoaia Str. Căzănești Str. Ceairului Str. Chezășiei Str. Chilioara Int. Chimiei Str. Cicoarei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
avea un țăruș cu placă cu număr de casă. Astfel, în vara și toamna anului 1951, în regiunile Ialomița și Galați, au luat ființă 18 localități noi (prevăzute în anexa H.C.M. nr. 337/1954), care erau, în ordine alfabetică: Brateș, Bumbăcari, Dâlga, Dropia, Ezerul, Fundata, Lătești, Măzăreni, Movila Gâldăului, Olaru, Pelican, Răchitoasa, Rubla, Salcâmi, Schei, Valea Viilor, Viișoara și Zagna (în raioanele Călărași, Brăila, Călmățui, Galați, Slobozia, Lehliu și Fetești). O statistică a capilor de familie deportați după naționalități pentru cele
Deportările în Bărăgan () [Corola-website/Science/303291_a_304620]
-
în întregime pereții interiori. Tot în aceeași perioadă au fost pictate și panourile cu icoane de sfinți de pe fațada principală, de către arhimandritul Gheorghe Firmilian Ciobanu. Creația întregii picturi, de aproximativ 800 mp, îi aparține în întregime. Biserica Nașterea Maicii Domnului Bumbăcari - Strada Toporași nr. 70/ Prelungirea Ferentari. Biserica a fost construită între anii 1941 și 1948, pe un teren donat de Gogu Florian, prin donațiile credincioșilor și zbaterile părintelui Constantin Sârbu-Bârlad. Biserica a fost pictată între anii 1966 și 1967 de către
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
Dudești (sau Dudeștii; în trecut, Nicolești Jianu) este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Bumbăcari, Dudești (reședința) și Tătaru. Are o stație de cale ferată pe linia Făurei-Țăndărei. Aici se află un spital și un siloz de cereale. În partea de est, spre comuna Bărăganul se află o întinsă pădure, una din puținele păduri din
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
și o gospodărie de apă ce ocupă o suprafață de teren de 500 mp. a)Situația existentă Comuna Dudești ocupă un teritoriu caracterizat în cea mai mare parte printr-un relief monoton de câmpie. Doar în partea de nord, spre bumbăcari, relieful este de tip eolian (cu dune). Teritoriul administrativ al localității Dudești nu cuprinde nici un ecosistem specific. Din punct de vedere geotehnic, sub stratul de pământ vegetal se găsește un pachet loessoid care face ca terenul de fundare să se
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
odocși], 65 izr[aeliți]; 11. Lipscani, din 99 sufl[ete], 65 ort[odocși], 31 izr[aeliți]; 12. Comisionari, samsari, din 1190 [sic] sufl[ete], 952 ort[odocși], 892 izr[aeliți]. Numai în puține specii de comerț nu figurează izraeliții, precum bumbăcarii, orzarii, rogojinarii, cherestegii, florarii, jucrărierii de copii, farfurigii, sticlarii și olarii. Că izraeliții ocupă cele mai însemnate specii de comerț aceasta se dovedește și prin faptul că între 16299 suflete de comercianți [2ortodocși]2 [izraeliți] sânt 5353 cârciumari, 2259 precupeți
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dislocaților cu DO, 15 aprilie 1955: Olaru (689 familii dislocate/șase persoane cu DO), Pelicanu (353/32), Dâlga (566/11), Dropia (427/11), Salcâmi (567/ 23), Movila Gâldăului (471/22), Valea Viilor (696/15), Viișoara (593/16), Brateș (621/13), Bumbăcari (437/12), Răchitoasa (700/14), Măzăreni (455/14), Frumușița Nouă, Fundata (421/13), Lătești (542/24), Valea Călmățui-Rubla (451/21), Schei (406/34), Ezeru (389/3), Zagna Vădeni (613/16) și Modelu 114. Numărul celor cu DO va crește mult
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
răspunde imediat. 5. LICHIDUL VITAL sau FATA MORGANA Nu puteam începe confecționarea chirpicilor dintr-un motiv foarte simplu, dar esențial: lipsa apei. În localitatea aceasta, care mai întâi s-a numit Satu-Nou, apoi Tătarul Nou, și, în cele din urmă, Bumbăcari, fusese strămutată o populație de peste 2500 de suflete. Iar denumirea de Bumbăcari i-a fost atribuită întrucât cea mai mare parte din imensa suprafață de pământ a gostatului "Pavel Tkacenco", pe lângă care am fost arondați, era cultivată cu bumbac. Diferențele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
chirpicilor dintr-un motiv foarte simplu, dar esențial: lipsa apei. În localitatea aceasta, care mai întâi s-a numit Satu-Nou, apoi Tătarul Nou, și, în cele din urmă, Bumbăcari, fusese strămutată o populație de peste 2500 de suflete. Iar denumirea de Bumbăcari i-a fost atribuită întrucât cea mai mare parte din imensa suprafață de pământ a gostatului "Pavel Tkacenco", pe lângă care am fost arondați, era cultivată cu bumbac. Diferențele dintre membrii acestei comunități rurale erau multiple, mergând de la etnie și apartenență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
murmurau încrezători în destinul lor: "Pământ! Pământ!" Și am adus lumină. Am adus lumină în sufletul nostru, în privirea și conduita noastră, în relațiile interumane și sociale, în munca la fermă și în activitățile noastre cotidiene. Prin intelectualii deportați în Bumbăcari: învățători, profesori, muzicieni, pictori și medici, prin oamenii mari ai culturii noastre românești și aș aminti aici un singur nume: umanistul, scriitorul și jurnalistul Nicolae Carandino -, învățătura, știința, arta și educația s-au revărsat asupra tuturor, în valuri succesive de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de "materie primă" a cuptoarelor de la Auschwitz. Da. Babica a făcut parte din segmentul social persecutat sistematic și diabolic de bandiții comuniști pe toată perioada cât s-au aflat la putere. Închisori și lagăre. Muncă forțată. Deportări. Ce era comuna Bumbăcari decât un lagăr în aer liber?! Douăzeci de milițieni și câini-lupi de urmărire...! Babica era deosebit de credincioasă. Ortodoxă practicantă ferventă, respecta cu strictețe toate posturile de peste an, iar duminicile și în toate sărbătorile era la biserică, plătind liturghiile cu pioșenie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ființe pașnice și nevinovate și să le implanteze o singură și mare zeitate caricaturală și hibridă, de culoare roșie țipătoare: materialismul dialectic și istoric. Asta era! Întregul perimetru ocupat de populația deportată, și care, în final, va purta denumirea de Bumbăcari, devenise un șantier. Oamenii munceau cu îndârjire pe ambele fronturi: și "acasă", și la "voluntară". Se produsese o emulație atotcuprinzătoare, nedeclarată, însă, și nerecunoscută ca atare: fiecare familie dorind să abandoneze cât mai degrabă bordeiul strâmt, mucegăit și întunecos, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
tulburătoare, măreață, de atitudine civică și solidaritate umană. "Homo sum, humani nihil a me alienum puto" "Sunt om, nimic din ce este omenesc nu socotesc străin de mine". (Publius Terentius Afer) A sosit momentul să acoperim casa. Toate locuințele din Bumbăcari au fost acoperite cu paie. Și aici, la efectuarea acestei operații, era un deportat căruia i se dusese buhul despre priceperea lui în tehnica acoperirii caselor cu paie. Era, nici vorbă, o tehnică deosebită, pe care, probabil, o stăpânea pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
agravat, scăpând de septicemie doar datorită intervenției lui Virgil Lungeanu. Pe la mijlocul lui august 1954 a fost dus la Târgu Ocna, alături de Oprișan și alți trei deținuți. A trecut și prin Aiud, fiind eliberat în 1957 cu domiciliu obligatoriu în comuna Bumbăcari, unde a ajuns pe 19 iulie. A muncit la strânsul recoltei, la cărat și împrăștiat bălegarul pe câmp și ca paznic. Perioada de libertate a fost foarte scurtă, pentru că, înainte de a se căsători religios, pe 19-20 septembrie 1958, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
21, 23, 25, 29, 35, 62, 64, 66, 69-70, 72, 84, 88, 90, 94, 96, 98, 104, 110, 116-118, 122, 126, 129, 133, 139, 142, 145, 148, 150, 165, 166, 168, 170, 177-178, 181, 184, 194-195, 199, 201-202, 211, 229 Bumbăcari 181 Buzău 28 C Canal 12, 22, 34, 42, 53, 58-59, 75-76, 78-80, 82-83, 105, 110-111, 115, 117, 120-122, 125-126, 130-131, 133-134, 138, 171-172, 185, 187-188, 190, 192-193, 206, 210, 223, 234-236 Caransebeș 29, 90, 115-116, 140, 165 Carei 132
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
nouă "copiii vădanei". Avem tată, desigur, dar e arestat demult și nu știm dacă mai trăiește. Din ce cauză a fost arestat? Întrucât a îndeplinit ingrata muncă de polițist. Cum s-a desfășurat viața noastră în ghetoul comunist din comuna Bumbăcari? Citiți rândurile acestea și veți afla. Rezervele noastre de combustibil solid, grație cărora supraviețuiam în timpul iernii erau depozitate în partea stângă a holului, cameră pe care nu am folosit-o niciodată cât am locuit în Bărăgan decât pe post de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
membru component al echipei, și am pornit spre casă în formație completă. În timp ce noi eram ocupați cu adunarea crengilor uscate de pe zăpadă, la postul de miliție al tinerei noastre comune lucrurile nu erau tocmai "limpezi". Șeful de post al ghetoului Bumbăcari își serbase cu mare fast ziua onomastică, tizul lui fiind după dorința expresă a nașului de botez cel care trăise o bună parte din viață în deșertul inospitalier al Iordanului hrănindu-se după o rețetă anticolesterol descoperită de el, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
deportații iertaseră nedreptatea care li se făcuse. Au aruncat la coșul de gunoi al istoriei mânia, ura și răzbunarea, luând viața așa cum este: cu suișuri și coborâșuri. Mergeam într-o formație cel puțin ciudată, inedită. În scurta istorie a comunei Bumbăcari, nu fusese văzut niciodată un asemenea spectacol hilar, o asemenea defilare aiuritoare. Patru copii ordonați în șir indian, purtând pe umărul drept un copăcel uscat, firav, având un diametru de vreo 12-15 centimetri, mergând obosiți și timorați, erau duși la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]