659 matches
-
Simona Vasilache Bucureștiul, orice s-ar spune, n-are poză de burg. Și nu pentru că-i lipsesc zidurile prejmuitoare, turlele montante, armurile. Mai curînd, fiindcă poartă în portvizit cu totul alte povești. Puține legende, fumegînd a coadă pîrlită de balaur, și din belșug romanțe de candrii sau story-uri de adunare, de la hramuri
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
de cultură de anume substanțialitate; ...aici unde nu au existat și nu există instituții de cultură muzicală dar există o tradiție a continuității vieții muzicale practicate de mai bine de cinci secole la nivelul colectivităților locale, în spațiul stradal al burgului, în spațiul cultic sau în cel familial; ...aici unde civilizațiile se ating aducând conviețuirii echilibrate, ...aici unde, în perioada interbelică, în prima jumătate a secolului trecut, a poposit însuși George Enescu pentru a face muzică de cameră; ...aici, Festivalul Internațional
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
bărbații" mei și-am coborît la Sibiu. Aveam să mă întîlnesc cu bunul meu prieten sosit din Franța și să stau pînă a doua zi. Uneori, socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din tîrg, chiar dacă acesta este un burg medieval. Valul de reproșuri - de ce naiba mai ai mobil dacă îl ții numai închis? - alterna ca în dușurile scoțiene cu vorbe bune și calde de bun sosit. Bref, vestea morții unui amic foarte bun de la Rîmnic arunca în aer planurile
La căsuța albă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14114_a_15439]
-
este cel al creației muzicale transilvănene din secolele XVII și XVIII. În spațiul multicultural în care au viețuit timp de secole etnii diferite, fiecare și-a adus contribuția specifică la viață cetății. Biserică evanghelica a sașilor din zona "celor șapte burguri a cultivat intens muzică, de la coralul protestant și practicarea orgii la muzică vocală, instrumentala de mari proporții. Spre deosebire de ortodoxie, care și-a supus reperele estetice istoriei duratelor lungi, aceasta a acceptat trendul timpurilor, adoptând formule stilistice în uz și acordandu
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
gotice de pe pereții fosforescenți ai antimateriei se ivește din când în când câte un mic animal apocaliptic cu picioare de nichel stă și privește în lungul esenței divine de parcă ar aștepta să cadă din clipă în clipă orologiul din turnul burgului în care s-a adăpostit cândva Sfânta Treime tocmai îți vorbeam tocmai îți vorbeam despre eremiți și lucrul în sine dar cum să adopți un legământ de credință uite cum apele se aprind în vaduri precum un foc august în
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/9025_a_10350]
-
culminație, partea I din Sonata a III-a pentru pian și vioară în la minor, „în caracter popular românesc”, op. 25, dăruită melomanilor lugojeni de Cristina Constantin și Sorin Dogariu. Ecourile marii muzici au reverberat, pentru o zi, în micul burg timișean, prima ediție a Zilei George Enescu la Lugoj constituindu-se într-un necesar reper pentru demersuri identice, care să și propună transmiterea și receptarea mesajului sonor enescian în cele mai diverse medii din spațiul românesc, într-o perioadă nefastă
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
originalitatea expresiilor grăitoare, care se ivesc din vorbirea mea spontană, încărcată de metafore, pe care o transmit ei cu ochii închiși, fără nici o eludare a vreunei expresii ce îmi aparține, alcătuind rememorarea unor trăiri din trecutul meu. Transplantată din vechiul burg transilvan, adaptarea mea la viața trepidantă a Capitalei a durat mulți ani. Rapiditatea cu care se desfășura viața în general, o receptam de departe, închisă în interiorul proaspetei mele căsnicii, desfășurate într-un anumit ritual. În vremea aceea întreaga capitală se
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
sufletească propuse să ne întoarcem la Sibiu. Am făcut calea întoarsă pînă la mica gară, care părea pustie, ne-am urcat în trenul ce părea că ne așteaptă anume pe noi și după o jumătate de ceas am coborît în burgul german, care ne primi cu o căldură părintească. Sufletul meu căpătase din nou aripi înviorătoare. Lovinescu își temperase reflecțiile ironice, cuprins și el de frumusețea orașului copilăriei mele. Ne-am urcat într-o trăsură care ne-a purtat pe dinaintea fostului
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
de seară cade peste cetini e ceas când toate capătă-nțeles e ceas când ruga-n gânduri ți-o încetini... fluturi întârziați pe pajiști scriu amurgul turmele-au pogorât din munte nostalgia urăsc și gândul de-a mă-ntoarce-n burgul unde m-așteaptă numai - cruntă - astenia... complot de ierburi scumpe și de raze mă va-nvăța-afundarea printre șoapte din lună-or pogorî preasfintele ucaze pământul spre izvoare mă-ndărapte ...ascuns de veac și oameni - adormi-voi greu afar' din ceas - crește-voi
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
încărcătura peiorativă pe care a căpătat-o în timpul comunismului nu s-a stins în mințile noastre. Ceva din ferocitatea filistină a burtă-verzimii reacționare a contaminat adînc cîmpul semantic al acestei vocabule atît de inofensive. Și astfel, peste aerul urban al Burg-ului german și peste nuanța de efervescență cotidiană a bourgeoisie-ului francez - două cuvinte din care se trage etimologic românescul "burghezia" - peste aceste cuvinte s-a așternut vălul malefic al clasei exploatatoare. Pe scurt, un cuvînt ucis de o propagandă tenace
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
excepție. Există mai multe Sântămării, Sânmihai, Sânpetru, Sânandrei sau, într-o formă ușor distorsionată, Sânnicolau. O a doua metodă o reprezintă adăugarea sufixului „var“ care, într-o maghiară neaoșă, nu înseamnă altceva decât... oraș sau, în epocă, localitate întărită. Similar, „burg“-ul germanic a dat Strasbourg, Hamburg, Duisburg etc. De altfel, în Saxonia se găsește un oraș numit chiar Burg. Analog, cu- vântul „dorf“ care se traduce prin „sat“, a condus la denumiri ca Düsseldorf, dar și Nițchidorf sau... Freidorf. Modelul
Agenda2003-34-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281381_a_282710]
-
o reprezintă adăugarea sufixului „var“ care, într-o maghiară neaoșă, nu înseamnă altceva decât... oraș sau, în epocă, localitate întărită. Similar, „burg“-ul germanic a dat Strasbourg, Hamburg, Duisburg etc. De altfel, în Saxonia se găsește un oraș numit chiar Burg. Analog, cu- vântul „dorf“ care se traduce prin „sat“, a condus la denumiri ca Düsseldorf, dar și Nițchidorf sau... Freidorf. Modelul germano-ungar a proliferat așadar în Banat, Timișoara fiind, pe rând, Temesvar sau Temeschburg, în funcție de stăpânitorii de moment ai urbei
Agenda2003-34-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281381_a_282710]
-
31 ianuarie a.c. vor fi considerate îndeplinite în termen inclusiv luni, 2 februarie. ( N. I.) l Miercuri, de la ora 15, la Casa „A. M. Guttenbrunn“, în cadrul programului Universității Populare Germane, prof. Francisc Finta conferențiază în limba română despre castele, cetăți și burguri din Europa. ( S. P.) l Între 5 și 27 ianuarie a.c., Direcția de Sănătate Publică Arad a înregistrat 41 de cazuri de trichineloză, din care 31 au necesitat internare. ( N. I.) l În fiecare joi, de la ora 17, la Casa Oamenilor
Agenda2004-5-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282021_a_283350]
-
și copiii ei) de B. Brecht, 27. 02, ora 19. Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin“: „Hänsel și Gretel“ după Frații Grimm, 22. 02, ora 11. Filarmonica „Banatul“: Concert simfonic. Dirijor: Ervin Acél, soliști: Gabriel Croitoru (vioară), Susanna von der Burg (soprană - Germania), 27. 02, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“). Arad Teatrul de Stat: „Amantele trăsnite“ de C.I. Călinescu, 21. 02, ora 18; „Din doi în doi“ de A. Păunescu, 22. 02, ora 18; „Mătrăguna“ de N. Machiaveli, 26. 02, ora
Agenda2004-8-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282106_a_283435]
-
malurile în dreptul hanurilor, morilor, cafenelelor și caselor mai răsărite“. O „Veneție“ pe care, în epocă și-o împărțeau românii, rascienii și ilirii, germanii, bănățenii noi (cum erau numiți țiganii în 1753), maghiarii, grecii, armenii, italienii, francezii și spaniolii. Amurg de burg Povestea se-nșiră mărgărite cu „Orașul dinspre apus“, Iosefin, cel căruia însuși împăratul Iosif II a acceptat, în 1773, să-i dea numele și în care se refugiau vara oamenii să scape de duhoarea și de țânțarii din Cetate; cu
Agenda2004-2-04-senza1 () [Corola-journal/Journalistic/281933_a_283262]
-
gogoșile viermilor de mătase și ... crâșmă. Economia, cultura, bisericile, podurile, sănătatea și arhitectura exterioară și interioară a orașului își au, fiecare, povestea de privit și de citit. În 256 de pagini, albumul găsește cuvânt pentru tot ce vibrează în acest burg viu, aer de metropolă și sânge de supraviețuitor. Stăpânii „Între cartierele și orașele vechi, după 1960 -1965 și până în 1989, golurile au fost umplute cu mari cartiere de locuințe cubice. Zona Gării și cea a Tipografilor au fost primele. Pe
Agenda2004-2-04-senza1 () [Corola-journal/Journalistic/281933_a_283262]
-
Banatului, în cadrul unei ample expoziții de fotografie dedicate miracolului Timișoara, ne-a asigurat artistul Dan Buruleanu. Va fi o sărbătoare, cum orașul merită, cu muzică și cu amintiri, la care vor fi invitați toți cei ce-și leagă viețile de burg, în frunte cu primarul Gheorghe Ciuhandu. Pe mai târziu, autorii se gândesc la o ediție mai „populară“ a cărții, pentru buzunare mai strâmte. Albumul deschide însă calea unei adevărate „întreprinderi de amintiri“ despre Timișoara, cum orice oraș european mare are
Agenda2004-2-04-senza1 () [Corola-journal/Journalistic/281933_a_283262]
-
Negură Bunget, Quo Vadis, Cargo și Implant Pentru Refuz (acesta din urmă și-a confirmat deja participarea). ( I. B.) l Miercuri, 10 martie, de la ora 16, la Casa „A. M. Guttenbrunn“, prof. Franz Finta va vorbi despre „Castele, cetăți și burguri din Europa“. ( S. P.) l La cea de-a 8-a ediție a Festivalului underground de la Timișoara (organizată de O.S.U.T. și Fundația Culturală INCA în 26 și 27 martie) vor participa 30 de formații din România, Germania
Agenda2004-10-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282160_a_283489]
-
din 1931, care aparține unui mare iubitor al orașului de pe Bega, dl Octavian Leșcu. O relativ banală răsfoire a paginilor îngălbenite s-a transformat în cele din urmă nu doar într-o lectură interesantă, ci într-o adevărată călătorie în burgul acelor vremuri. Hotărâri, publicații, licitații, fiecare text fiind, de fapt, un crâmpei de istorie. „Monitorul municipiului Timișoara” își avea pe-atunci redacția în cadrul Palatului Primăriei, la etajul al doilea, în camera 53, și apărea săptămânal. Un abonament pe un an
Agenda2003-29-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281267_a_282596]
-
timpi și trei mișcări un ritm delicat pe clapele alb-negre ale pianului. „Da, mai trebuie puțin acordat, o să văd eu zilele astea“. Diploma de Onoare Portativele pe care el le-a imaginat au făcut succesul multor spectacole jucate pe scenele burgului. Din nefericire, după 1989, personalitatea lui Ion Crișan „a intrat într-un con de umbră nemeritat, referitor la viața publică a muzicianului“, ne-a mărturisit prof. Liviu Râmneanțu, inspector șef al Uniunii Muzicologilor din România, Asociația pentru Drepturi de Autor
Agenda2003-47-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281732_a_283061]
-
Stat Arad își invită publicul la o Gală Strauss, joi, 13 ianuarie, de la ora 19. Sub bagheta dirijorului Dorin Frandeș, orchestra arădeană va interpreta lucrări de Johann Straus - tatăl și fiul, precum și de Josef Strauss. S. P. Prezență intensă în burgul artiștilor l Evenimentele Centrului Cultural German Un an excepțional de plin de acțiune, într-un ritm susținut, a fost 2004 pentru Centrul Cultural German, după cum reiese din bilanțul foarte riguros întocmit: peste 40 de evenimente culturale, între care memorabile rămân
Agenda2005-01-05-cultura timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283221_a_284550]
-
Caii la fereastră“ de Matei Vișniec, în regia lui Radu Dinulescu. „Acest spectacol deschide un program mai amplu de teatru pentru tineret(...) Montarea a fost deja invitată la Festivalul de Teatru din Avignon. Varianta franceză se va juca la teatrul Burg Neuf, unde vom avea 24 de reprezentații în iulie 2005“, ne-a declarat directorul de scenă. Până atunci, „Caii la fereastră“ pleacă la festivalul de la Piatra Neamț, în 30 octombrie a.c. Din distribuție fac parte actorii Ioan Peter, Angela Petrovan, Sorin
Agenda2004-40-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282935_a_284264]
-
De la Poiana Brașov, la Straja l O „istorie“ care seamănă La început (1895), Poiana Brașov a fost doar o... poiană a Brașovului, unde locuitorii renumitului burg medieval (la cumpăna secolelor XIII/XIV era cel mai mare oraș din Transilvania - 9 000 de locuitori) veneau în plimbare, mai ales în zilele de sărbătoare. Abia în 1904 s-a ridicat la Poiana Brașov prima cabană, construcțiile înmulțindu-se
Agenda2004-22-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282486_a_283815]
-
care se încăpățânează să le dea cu tifla zecilor de acoperișuri din țigla italieneasca, azi la modă în tot pâlcul de vile cu piscină spaniolă și gazon englezesc retezat cu coasă manuală. Ceea ce nu se distinge de la această distanță, este burgul sau ceea ce a mai rămas din fortăreața săseasca de Ev Mediu, casele sever aliniate pe stră delele suprapuse peste tot atâtea tuneluri, subterane fantomatice mai mult sau mai putin atrăgătoare pentru arheologii fără fler, sau prinși în febra politicilor de
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
stradă fără nume va fi livrată lumii „la cutie“ Light Box Gallery înseamnă arhitectură, artă și... magnet pentru turiști; un spțiu expozițional neconvențional, reconfigurabil și multifuncțional O stradă fără nume e un loc fără identitate. O pată albă pe harta burgului, în chiar inima lui. Un spațiu locuit doar de-un buchinist și de poveștile din cărți. O simplă idee ar putea schimba strada fără nume în punct-magnet pentru artiști, investitori și turiști. Ideea aparține grupului Tripleheaded și Fundației FORMAT, are
Agenda2004-27-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282597_a_283926]