45 matches
-
grupul Mediafax, Cristian Manafu - Trainer. Invitații de duminică, 14 aprilie 2013, ce vor vorbi pe calea video oferind informații prețioase despre domeniul pe care îl reprezintă cu succes: Creative Monkeyz - Îmbinând cinematografia cu artele plastice și publicitatea crează conținutul, Bogdana Butnar - Industry Manager la Google România, Fu Music - Muzică și filmul celor doi frați Fu, Adam Pacitti - Creator de filme documentare, Mihai Bivol - Manager la HaiHai. CONCURS www.iasi4u.ro îți oferă ocazia să câștigi două invitații la acest eveniment, pentru
CONCURS: Castiga 2 invitatii la Off Air Iasi [Corola-blog/BlogPost/94645_a_95937]
-
manafu.ro/ Invitații de duminică, 14 aprilie 2013, ce vor vorbi pe calea video oferind informații prețioase despre domeniul pe care îl reprezintă cu succes: Creative Monkeyz - Îmbinând cinematografia cu artele plastice și publicitatea crează conținutul ww.creativemonkeyz.com Bogdana Butnar - Industry Manager la Google România, www.bogdanabutnar.ro Fu Music - Muzică și filmul celor doi frați Fu www.thefumusic.com Adam Pacitti - Creator de filme documentare, www.adampacitti.com Mihai Bivol - Manager la http://www.facebook.com/haihaidin 2000 Despre
Off Air la Iasi pe 13 si 14 aprilie [Corola-blog/BlogPost/94661_a_95953]
-
o să-i treacă. Iar eu țin să-i mulțumesc și pe această cale pentru că Oana a mai aflat o dată cât este de iubita. Nouă, închipuiților care încă mai mergem la teatru, cu siguranta n-o să ne treacă. * Later edit: Bogdana Butnar îmi atrage atenția că abuzez de termenul “troll”. Troll-ul autentic e mai degrabă un postac pe site-urile și pe blogurile altora. Stricto sensu, Bogdana are dreptate, dar n-am mai știut atunci unde să-l încadrez pe Radu, ca să
Suflet de troll by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82381_a_83706]
-
care a prezentat campania Obiceiuri Sănătoase, în care au fost implicate o mână de bloggere din România. A urmat Cristina Bazavan cu un discurs despre fericire și cum poate fi ea obținută online în 10 pași de bun simț. Bogdana Butnar a vorbit despre modul în care viața online ne-a schimbat obiceiurile și ne-a alarmat cu privire la epidemia de singurătate online. Din studiile citate, cu cât oamenii sunt conectați cu mai mulți oameni pe net, cu atât comunică mai prost
A treia ediție Women on Web [Corola-blog/BlogPost/99458_a_100750]
-
specializați pe drepturi de autor, pe tema ACTA. Din păcate, nu am reușit să ajung, dar o să vă țin la curent cu concluziile participanților. Iată-le pe ale lui Florin Grozea, pe ale lui Mircea Meșter și pe ale Bogdanei Butnar. Va mai recomand un text despre cele mai importante cinci probleme ale ACTA, explicate de specialiști pe înțelesul tuturor. Citiți, informați-vă, apoi, dacă vă e clar că sunteți împotriva acestui tratat, nu stați cu mâinile-n sân. Iată ce
Să spunem NU ACTA! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19247_a_20572]
-
în satele răzășești pânăă în prima jumătate a secolului al XX-lea. Nevoia i-a învățat pe unii dintre locuitori că, dacă plantezi vie și pomi, ai nevoie de vase mari de lemn, căzi și butoaie și au apărut dogarii, butnarii, lemnarii. Când s-a văzut că nu fiecare poate să facă cojoace din piele de oaie, au apărut 208 cojocarii, care au făcut și căciuli, au apărut și sumanarii croitori care șștiau să croiască și să coase stofa țărănească numită
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
orașe, cu mărirea nevoilor și a exigențelor orășenilor și a târgoveților, a sporit și numărul meșterilor lemnari, iar specializarea lor a făcut noi progrese. În acea epocă, în statisticile moldovene se face distincție între meșterii stoleri, dulgheri, rotari, cărătași, droșcari, butnari (dogari), zugravii de lemn etc. În catagrafiile orașelor găsim reprezentate mai toate specializările cunoscute astăzi. Unele specialități noi în prelucrarea lemnului își fac loc, printre îndeletnicirile tradiționale, în acea perioadă, ca de pildă meșteșugul parchetării. În Moldova, nu se aflau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se judecă pentru o dugheană, însă nu i se pomenește numele<footnote Ibidem, documentul 823, p. 544 footnote>. Se presupune a fi Teodosie. În documentul din 29 decembrie 1758 arhimandritul Ghedeon egumen al mănăstirii Cetățuia este în proces cu Vasilie butnar pentru constrirea a două dugheni în târgul de Sus<footnote Ibidem, vol. VI, documentul 180, p. 158 footnote>. În documentul din 8 octombrie 1760 care judeca conflictul dintre egumenul Cetățuiei și Vasile teslar privitor la constrirea unei dughene, nu se
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
așteptam. Tremurând. Și tropotind de nerăbdare. Moș Iacob Își dădea pălăria pe ceafă, lua ciocanul de lemn și „gura de șărpe” - o daltă scobită În lungul tăișului și cu care se bat cercurile de fier. Mai văzusem, aveam să văd butnari bătând cercuri - dar nu ca Moș Iacob. Toți ceilalți băteau cercuri - cu mai multă, mai puțină meserie; știință; Îndemânare - dar atâta tot. Pe când Moș Iacob... Chiar Înainte de a atinge cu „gura de șărpe” vreun cerc (iar cu ciocanul mânerul „gurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
atunci, chiar că Moș Iacob cel fără cap n-are să mai poată fi oprit din ciocabocănit și tănțuit cine știe câtă vreme - poate ani, dacă nu cumva până la sfârșitul lumii, ceea ce, pentru mine, atunci, Însemna cam multicel. Ca ucenic ajutor de (și) butnar, știam că Moș Iacob n-ar fi avut nevoie să Îmbuneze astfel polobocul, l-ar fi putut cercui pe dată. Da, dar Moș Iacob era Moș Iacob. Butoiul acela n-avea mare importanță; important era, nici măcar tanțul ci, pe de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pe trotuar ! Da’ ce crezi, scriitori n-am avut ? Mulți. I-un popor cu-așa niște talente că stai să faci cruce când le vezi. Și nu numai, ca să zic așa, numai scriitori. Este unu Haimovici. Un nimic, un zero, butnarul de vizavi. Da’ el a stat pe lângă teatru ș-a prins așa un talent, civa aparte... Vrai să-ți joace pe Hamlet ? Să vezi cum îl joacă pe Hamlet : te prăpădești de râs ! Vrai să-ți povestească cum a murit
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
din sat, dar cu certitudine putem afirma că, în cadrul economiei autarhice 1 localnicii își pregăteau îmbrăcămintea din cânepă, lână sau piei de animale. Între anii 1772-1774, evidențele consemnează, în zonă, 2 ciobotari, un săpunar, 3 olari, 5 rotari, 3 butnari, 2 cojocari, 2 pietrari, 2 pâslari, 5 plugari, 1 sumănar, 2 chelari, 2 pânzari, 3 blănari, 1 fierar, 1 cheptănar, 1 mătăsar, 2 șelari, 2 frânghieri, 1 lumânărar, 2 pietrari, 8 sobari, 3 zidari, 12 cărămidari, 2 plăpumari, 2 mindirigii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Această activitate era întâlnită în fiecare gospodărie, răspunzând nevoilor vieții de zi cu zi. În satele comunei existau câțiva dulgheri renumiți în construirea caselor, tâmplari și stoleri 3 care confecționau cu pricepere uși și ferestre, scaune și mese, rotari și butnari 4, meseriași care știau să folosească proprietăților diferitelor esențe lemnoase. Din alun și frasin făceau cuie de lemn pentru cizmărie, din corn confecționau resteie 5 și țepușe pentru drugii de la corlatele pentru căratul snopilor, fânului sau paielor, cuie și cârlige
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de la târgurile săptămânale sau de la căruțele care treceau cu scândură prin sate, schimbând-o cu cereale. Ca meseriași vestiți care deserveau și alte sate, meștereau lemnarii Vasile Niță, Ghiță Anton, Vasile Maxim,Gheorghe Maxim cu fiul său Ion Maxim, butnarii Tache Vraciu, Neculai Apostu, Ghiță Chirilă, Aurel Chirilă și Victor Chirilă, tâmplarii Jenică Vraciu, Cezar Pușcuță și Ion Sandu. Fig. 5: Recipiente de lemn din zonă: chiuă, cofă, botă și baniță. (reproducere după zona etno. Colinele Tutovei) Fig. 6 Capete
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
magnetică. Noțiuni pe cât de prăpăstioase, pe-atât de subversive pentru elita tergiversării. Expresie a nosocomiei de mutanți angelo-demonici este Sadim cocoșatul - pitic, produs al copulației dintre veridic și fabulos. Fată sau băiat al unei prostituate mutante, Sadim este crescut de butnarul Daniel. De o frumusețe nelumească, magică, Sadim este incompatibil(ă) cu lumea, cu jalnica fericire a acesteia. Faptele bune în slujba comunității nu-i sunt recunoscute, astfel că revine în oraș sub formă de monstru ambiguu, pus pe posesiune telepatică
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
bun și trainic, pentru că în udeală se face mai vârtos decât însuși stejarul și frasinul. Din crin se fac cele mai bune catarguri, grinzi, costoroave, leațuri, scânduri, roți de mori, treuce de apă, doage de buți, poloboace ș.a. Stolerii, rotarii, butnarii și strugarii îl întrebuințază și nu este așa de lesne supus putrezirei și mâncărei de cari. Șindila făcută dintrânsul trăiește mai mult decât acele care sînt făcute din alte soiuri de lemn. Pentru lemne de ars este crinul mai bun
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de fr. tonneau „recipient de lemn asamblat din doage și prins cu cercuri”, de germ. Fasstonne „butoi, geamandură”. Putină și putinei nu pot fi separate de istoria românească a formelor bute, butoi, botă, butuc etc., fiind și ele făcute de butnar. Strachină este cuvânt românesc cu baza în latină. Fără sufixul -ina ajungem la (ex)traho „a scoate, a extrage”. În latină era și trua „lingură”, cf. fr. trou „gaură, adâncitură”, rom. (în)tru. Liurcă, liur (vin prost) își are cel
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
brr!, 134 Bucea, 57 Buceava, 57 Bucești, 57 Bucov, 57 Bucu, 57 a se bucura, 57 Bucura, 57 București, 57 Bucuru, 57 Budgiac, 108 Bugeag, 108 Buicani, 57 bulgari, 62 buric, 69 burtă, 134 but, 131 butaș, 131 bute, 131 butnar, 131 butoi, 131 butuc, 131 cale, 102 calic, 99 calup, 56 cap, 95 capcană, 95 Carpați, 56 carpen, 56 caș, 134 catâr, 194 a caterisi, 195 călău, 53 căluș, 53 căpiță, 95 a căpui, 95 cărare, 102 cărăruică, 103 a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cu ajutorul cărora să supraviețuiască. Fiind puternic influențați de cultura românească ei se ocupă cu prelucrarea lemnului confecționând: linguri, fuse, furci, albii, mobilier, Împletituri din nuiele. În cadrul prelucrării lemnului rudarii au dezvoltat o serie de specializări/meserii derivate: - rudăritul propriu-zis sau butnarii, care fac obiecte casnice din lemn (blide, căni, donițe, maiuri de bătut rufe etc.) și covătarii / albierii care realizează: albii de rufe, căpistere (vase de frământat aluatul), molde (vase pentru must), postăvi (vase de cules fructe), coveți de pâine, teici
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
meșteșugărești ale rromilor Împletitori / rudari, care manufacturează astfel de produse În mod tradițional. Coșul cu toartă este realizat din nuiele de răchită și, pe lângă utilitatea evidentă, acesta poate avea și un rol decorativ (figura nr. 41). REȚINEȚI ! Prelucrarea lemnului - Rudăritul : butnarii și albierii / covătarii; - Lingurăritul;Fusăritul; - Lădăritul; - Corfăritul; Verificați cunoștințele ! 1. Care sunt meseriile legate de prelucrarea lemnului precticate de rromi ? 2. Care sunt principalele unelte folosite În prelucrarea lemnului ? Știați că? - Sunt două feluri de rudari-blidari: - unii ”de fag, de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Germania și din mai multe localități din țară. La Dragomirești sunt numeroși meșteri populari care prelucrează lemnul: Chirilă Vasile, Ababei Constantin, Ababei Ciprian, Spiridon Vasile, Turcu Paul, Iacob Neculai, Ungureanu Vasile, Legănuța Nicu, Mihai Neculai, Moldoveanu Neculai, tâmplari, dar și butnari, rotari, confecționează uși, ferestre, butoaie, roți de lemn, butuci. Țesătoarele Profir Maxineta, Isar Elena, Varnacea Maricica, Chirilă Tatiana, Vranciu Steriana lucrează covoare, cuverturi, iar cojocăria este practicată de Grigore A. Gheorghe. Un loc aparte între meșterii populari îl au Lazăr
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
tehnologia” și experiența necesare. Medicul urbei e romîn, ba și unul din spițeri, dar dentistul și subchirurgul sînt, multă vreme, doar evrei. Evreii se afirmă și în mica industrie de prelucrare a lemnului și a metalelor. Ei dau cei mai mulți stoleri, butnari, lăcătuși, tinichigii. Mai rar, dar îi găsești și printre zidari. La începutul anilor ’80, cîțiva dintre ei, puțini, se declară „muncitori” (vorbă prin care, atunci, adesea, se înțelegea „zilieri”), categorie bogat ilustrată de romîni. Romînii dețin exclusivitatea ca funcționari/amploiați
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
înfundat și pentru umplut borș erau procurate de la meșterii olari precum Mihai Farcaș și Cremariuc, iar în ultimul timp Chiriac. Apariția plasticului și a vaselor de plastic a lovit din plin și industria sticlei, pe meșterii olari și chiar pe butnari. h. Zestrea Tradiția din satele comunei era ca fetele de măritat să-și facă zestre de nuntă. Cu cât zestrea era mai bogată,cu atât fata de măritat avea sorți de izbândă la măritiș. Aceasta era constituită din perne, una
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Ion, rus 34. Iacov, rus 35. Toader fiul lui Sandu 36. Pintilie Cocoș 37. Iacov Cucoș 38. Vasile Glod 39. Antohi ginere strugar, slab 40. Grigoraș ginere strugar 41. Todosii ginerele lui Costin 42. Nichita cumnatul lui Doroftei 43. Simion, butnar 44. Vasile, vornicel 45. Ioniță fiul lui Pintilei Dumitrescu 46. Sava Bâșcă 47. Mihaiu Bâșcă 48. Vasile Zubeiu, slab 49. Ion Zubeiu 50. Toma Spătar 51. Grigori ginerele lui Jalbă 52. Constandin Jalbă, slab 53. Constandin,cheptănar 54. Constandin ginerele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
183. Ștefan ginerele lui Bofa 184. Macsin, olar, rus 185. Ivan, rus 186. Neculaiu Turtăcaldă 187. Melintii Cordeiu 188. Ștefan Mogâldău, holtei, bătrân 189. Ilie Mustață 190. Ion, ungurean 191. Sofronie Sandipa, slab 192. Ilie Foamiti 193. Lupu, fiu de butnar,holtei cu mamă 194. Carpu fiul lui Costin 195. Gavril Minciună 196. Acsintii Ropotă 197. Ștefan Ursulică 198. Ion Anton 199. Toma Pelihar 200. Andreiu fratele lui 201. Miron, rus 202. Ion, ginerele lui, nepot lui Ropotă 203. Mihaiu, rus
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]