59 matches
-
în fața unei experiențe catastrofale (o recunoaște, într-un fel și Ion Ianoși) precum comunismul românesc este dacă lideri precum Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu au fost produse ale sistemului sau accidente, fatalități ale istoriei care au ajuns să pună pe butuci sistemul (în primele zile ale revoluției din decembrie 1989 Ion Iliescu îl acuza pe predecesorul său că ,a întinat idealurile socialiste")? Ar fi putut comunismul românesc să aibă un alt destin? Ce s-ar fi întâmplat dacă Lucrețiu Pătrășcanu nu
Totul despre Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10037_a_11362]
-
va cuprinde 4 runde de calificare și o rundă de finale. Echipele prin care e reprezentată România în acest turneu sunt formate din: - Băieți - Allen Coliban, Bogdan Colceriu, Bogdan Tăut, Ștefan Bodea, Adrian Panaitescu - Fete - Crina Novac, Daiana Colceriu, Diana Butucea, Bianca Neagoe , Ruxandra Dică. Sâmbătă, 10 septembrie 2011, între orele 14:00 - 20:00, sunteți invitați să participați la sesiuni de inițiere în curling, în care publicul va beneficia de ajutorul oferit de către instructori certificați ai World Curling Federation și
Curling, lansarea oficială în România [Corola-blog/BlogPost/99981_a_101273]
-
gât, cămașa are niște încrețituri care se numesc chelea găinii. Ornamentele erau cusute cu lânică, arnici, mătase, fir metalic, fluturi și mărgele. La gât și la mâneci era aplicată o broderie realizată în diverse tehnici: ajurul în cruciulițe, punctul bătrânesc, butucește, pe dos, punturește, în cheițe. Nu lipseau găurelele. Cromatica era diversă: nuanțe de roșu, galben, negru, vișiniu, albastru, verde. Toate acestea dădeau strălucire și frumusețe cămeșii. O altă componentă a costumului femeiesc, folosită atât la muncă, cât și sărbătoarea este
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
să ia vreo relație, cât de cât, plauzibilă. Acum, zise el, către șef, ce mă fac cu ăștia? Când să primească răspuns, șeful, de alături, a căzut, ca lutul, într-o parte. Acum, ce mă fac, unde-i depun pe butucii ăștia? Nici un răspuns. A făcut câteva viraje prin oraș până când i-a venit ideea salvatoare. A tras autocamionul la primărie, și i-a depus, rând pe rând, pe toți, unul lângă altul, pe treptele din beton ale edificiului public respectiv
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
lui, vocea ei, vocea lui, vocea ei. Carmina se îndrepta către pat ca robotul. Privea anatomia abandonată pe masă ca pe un obiect întâlnit cândva mai de mult nu se mai știe unde. Ceasul ticăia pe noptieră. De la un timp butucii parcă se încovoaie și trupurile la fel. Diminețile devin grele, se lasă umede peste pleoape. Ierburile se încolăcesc reci pe picioare. Respirația ustură, mâinile se învinețesc. Parcă și masa de prânz e tăcută și searbădă. Fetele se întorc la parcelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
fiind făcută după criteriul de victorii/enduri/pietre. Echipele prin care este reprezentată România sunt formate la masculin din Allen Coliban, Bogdan Colceriu, Bogdan Taut, Ștefan Bodea și Adrian Panaintescu, iar iar la feminin din Crina Novac, Daiana Colceru, Diana Butucea și Ruxandra Dică. „Dorim să încurajăm oamenii să încerce acest sport. În România, curlingul a început în urmă cu un an când s-au format echipele și dorim să punem România pe harta curlingului mondial. Este un turneu de susținere
Federaţia Română de Curling a organizat primul turneu internaţional de la noi din ţară () [Corola-journal/Journalistic/76572_a_77897]
-
Preasfântul Să îndrepte picioarele mele, Iar în sobă să moțăie vântul! Și de-o fi să-mi audă cuvântul Chiar și acei ce-au plecat de năluci, De va fi să mă țina pământul, Mi-au mai rămas pentru iarnă butuci! Referință Bibliografică: Ca o zi de Brumar! Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2114, Anul VI, 14 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costică Nechita : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CA O ZI DE BRUMAR! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380040_a_381369]
-
Sticlos, aleargă prin toate satele și orașele, fură de la supuși toate bucatele de prin piețe, beciuri și depozite, din case și hambare! Scotocește toate adăposturile, toate ascunzișurile! Dacă ți s-o împotrivi careva, să le faci capul țăndări și picioarele butuci! Știi tu cum! Tu, maestre Negru Cioară, ia-ți armata de cioroi și cară la palat toate bunătățile smulse de la supuși. Tu, Nămețilă, mototolule, cutreieră în lung și-n lat împărăția și îngroap-o în nămeți, ca nimeni să nu mai
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
articole critice mai puțin pătimașe, care încearcă să oglindească prompt și obiectiv viața literară, așa cum se vede în cronicile semnate de Marin Radu Voinea și C. Pârlea (care scrie și sub pseudonimul Horia Șoimaru) sau în recenziile lui Petre A. Butucea și Stelian Popescu-Segarcea. Meritorii sunt și comentariile lui Pimen Constantinescu despre relațiile culturale româno-italiene (Limba și literatura italiană și Limba italiană în Ardeal). Au mai colaborat N. Crevedia, D. Iov, Mircea Dem. Rădulescu, George Șoimu. I.M.
ROMANIZAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289350_a_290679]
-
în calea acestei vieți naționale”. Rubrici: „Știri”, „Ultima oră”, „Știri și fapte”. S. conține îndeosebi texte cu caracter social-politic, dar și versuri de Mircea Dem. Rădulescu, Vasile Militaru și proză de Marin Udrea. Sporadic apar cronici literare de Petre A. Butucea. Este consemnată moartea poetului Octavian Goga, se tipărește un articol omagial Bogdan Petriceicu Hasdeu, iar în 1936 e inclus articolul Calvarul profesorilor, semnat de Liviu Rebreanu. Publicistica are o orientare pronunțat naționalistă și anticomunistă, pe alocuri prolegionară și filocarlistă. Gazeta
SOLIDARITATEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289785_a_291114]
-
subtitlul „Tribuna tineretului român”, ulterior cu adaosul „Literatură-teatru-cinema-sport”. Director: Paul Ionescu. Redactorii publicației își propun să se ocupe „în pagina literară mai mult de Dobrogea”. Rubrici: „Cronica măruntă”, „Poșta redacției”. Poezie semnează Al. Gherghel, Mircea Cireșanu, Constantin Scrima, Petre A. Butucea, Aurel Dumitrescu, Marcel Vasilescu, Ion Zeana, iar proză C. D. Caracostea și Paul Rovin, în timp ce E. Dorna traduce cinci nuvele ale lui Charles Dickson Powel. T. mai cuprinde articole despre politică, literatură, teatru, film, plastică, sport, interviuri, cugetări, anecdote. Alți
TALAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290038_a_291367]
-
R. Lazăr, George Gr. Toma, Alex. R. Ionescu, N. I. Herescu. Proză semnează Ștefan Alexiu, Leonida Secrețeanu, Maria Nicolau. Revista mai conține articole politice, sociale, științifice, știri și informații locale și naționale, epigrame. Alți colaboratori: Florin Constantinescu, Dona Iacob, Petre A. Butucea, Iuliu Sabin Șendrei. A. P.
PRAHOVA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288996_a_290325]
-
Lefter. P.l. se autodefinește ca o publicație „pur literară”, „în afară de orice zbucium privitor la social”, neangajată politic sau ideologic. Poezie de factură tradiționalistă publică Nellu Cristescu, Vasile Dumitrescu, Gh. Miulescu, Ion Potopin, C. Pârlea, D. Costea, Emil Gavriliu, Petre A. Butucea, Gh. Manea-Manolache, Traian Mihăilescu, Virgil Treboniu ș.a., în timp ce proză semnează Emil Gavriliu și Ion Potopin, un articol de critică literară, „Glossa” lui Mihai Eminescu, aparținându-i lui C. D. Uță. Revista reproduce Amintiri din „Junimea” de Iacob Negruzzi, inserează în
PRIETENIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289021_a_290350]
-
afirmare a tinerei poezii românești” fiind astfel grăitor. Sunt prezenți cu versuri Geo Dumitrescu, Ștefan Baciu, Virgil Carianopol, Alexandru Lungu, Nicolae Tăutu, Victor Săhleanu, Alexandru Călinescu, Pavel Nedelcu, Dan Mureș, Ion Negescu, Constantin Pâcle, C. Aldea, Pavel Butan, Petre A. Butucea, Marin Sârbulescu, Zaharia G. Buruiană, Petre Paulescu, Ilariu Spulber, Traian Mihăilescu, Mircea Streinul, V. Spiridonică, Coca Farago, Virgil Treboniu, Grigore Ancu, Vladimir Cavarnali, Ion Horia Munteanu, Mircea Papadopol, Alex. Tair, Petre Frânculescu, Mihu Dragomir, Ovidiu Râureanu, Corneliu Sav, Mircea Georgescu
PREPOEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289011_a_290340]
-
afirmă că poemul Maria Doamna de Aron Cotruș „va rămâne în istoria poeziei piatră de hotar”, „Cronica dramatică” se oprește la piesele Sfântul a biruit legenda de Marcu Beza și Rudele de N. Iorga. Alți colaboratori: Valeriu Cârdu, Petru M. Butucea, Viorel Șuluțiu, Coca Farago, Șerban Bascovici, Grigore Bugarin, E. Ar. Zaharia, Ioan Ursu, Ileana Busuioceanu, C. Salcia. C.A.
MUGURI LITERARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288269_a_289598]
-
Petrescu, „Versuri”, „Bugeacul”, 1937, 2-3; Virgil Despin, „Versuri”, „Drum”, 1937, 3; Leonida Secrețeanu, „Versuri”, „Sbucium”, 1937, 119-120; Repertoriul nostru: I. Horia Munteanu, JL, 1939, 30; C. Pârlea, „Țărm sacru”, „Prepoem”, 1939, 65; Stelian Segarcea, „Critice”, „Tinerețea”, 1939, 6-7; Petre A. Butucea, „Critice”, „Drapelul”, 1940, 39; Predescu, Encicl., 576; Al. Cerna-Rădulescu, Tineri poeți olteni, CML, 1941, 110; Petru Homoceanul, „Brățări”, VS, 1944, 3013; Scrisoare de la Virgil Vasilescu. 1980, ADLTR , V-15. V.D.
MUNTEANU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
cu baterii. Eu amuțisem, din motive de boală. Hristu și Oaie se Înfrățiseră prin scândura oblonului, Își făgăduiau unul altuia surorile, deși aveau numai frați. Contra unei damigenuțe de cinci litri din vinul cel nobil al șoferului - tată-său păstrase butuci din vechile vii ale boierului cu os domnesc -, Hristu promitea un pachet de țigări americane de care putea face rost de la un bun prieten al lui din armată. Hristu făcuse stagiul militar la malul mării și intrase În legătură cu familii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
canapea toată ruptă, într-o cameră umedă, supraîncălzită, cu pereții plini de drapele naziste mucegăite. Se mai afla acolo un cămin din mucava, după părerea magazinelor de duzină un mijloc de a-ți petrece un Crăciun fericit. În el erau butuci de mucava, o lumină electrică roșie și niște limbi de celofan reprezentând focul etern. Deasupra căminului era o cromolitografie a lui Adolf Hitler. Era drapată cu mătase neagră. Eu în schimb fusesem dezbrăcat de toate hainele, în afară de rufăria de corp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Kent.] Gloucester: I am sorry for thee, friend. 'Tis the Duke's pleasure, Whose disposition all the world well knows Will not be rubbed nor stopped. I'll entreat for thee. KENT: Șir, sînt prea bătrîn să-nvăț. Nu porunciți butuci, sînt om regesc, Și-n slujba lui la voi am fost trimis. Puțin respect, sfruntata răutate Veți arată spre-al meu stăpîn mărit, Punînd trimisu-i în butuci. CORNWALL: Butucii! Pe viață,-onor, vă sta-n ei pîn' la prînz
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
REGAN: Prînz? Pîn' la noapte, șir, și toată noaptea. KENT: Al tatălui tău cîine dacă-aș fi, Nu m-ai trata așa. REGAN: Fiindu-i slugă,-o fac. CORNWALL: Asta e unul din chiar tagma-aceea De care scrie sora. Hai, butucii! Se aduc butucii) GLOUCESTER: Dă-mi voie să te rog să nu faci astfel. Greșit-a mult, si regele, stăpînu-i Îl va must. Pedeapsă ce-ai propus, Numai la josnici, de nimic borfași Se dă, pentru hoții, vulgare vini. Iar
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
să pu te rii, deoarece cu o femeie care te-a făcut de batjocură în fața tuturor nu se mai poate trăi. Costandin, logofăt din Găești, județul Vlașca, recunoaște că, după ce „au pătimit atâta necinste și pedeapsă, în pușcărie și în butuci multă vreme și la zid cărând cu targa“, nu mai poate trăi cu soția lui care l-a defăimat prin judecăți și pe la boieri. Din această cauză, „cu totu răcindu-i-se inima nu poate a se mai lipi de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
atu-ul unor constructori mai mici, iar acum suntem martorii unui „boom” al fibrei de carbon, fiind folosită atât în construcția cadrelor cât și a perifericelor (pipe, ghidoane, tija șa, șa etc.) sau a sistemelor de transmisie (angrenaj, schimbător pinioane, butuci roți). Pentru construcția cadrelor de XC se folosesc ultimele tehnologii de „manipulare” a materialelor de calitate aeronautică, sunt concepute noi sisteme (sau reactualizate cele vechi) de suspensie anti-bob (care nu „pompează” la pedalat) iar constructorii de cadre lucrează împreună cu fabricanții
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
săditor va fi dezinfectat prin scufundare în soluție de sulfat de cupru în concentrație de 3 %. În plantațiile viticole și livezi, fructificațiile tinere vor fi adunate și date în consum, înainte ca sporii să se matureze și să fie răspândiți. Butucii sau pomii atacați vor fi scoși, iar locul respectiv va fi dezinfectat cu fungicide. În acest caz, golurile vor fi completate după cel puțin un an. Se recomandă măsuri de agrotehnică viticolă și pomicolă ce duc la ridicarea vigorii plantelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
folosire îndelungată. Un mic strunguleț nu deranja cu nimic armonia lucrurilor din locuința care purta un nume foarte pompos pe cartea de vizită: Reședința sculptorului Diaz-Quintanal Fernandez de Luz. În locuință, ca și în curtea de 3m pe 4m, erau butuci mai mari sau mai mici, din lemnul atît de mult apreciat de oameni, anume abanosul. Domnul Diaz-Quintanal etc., etc. de Luz sculpta în lemn de abanos figurine, în general femei cu sîni generoși și funduri după gustul fiecăruia. Le șlefuia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mulți erau schilăviți de lemnele ce coborau pe jgheab cu iuțala glonțului de tun. Batâr de am fi dus-o mai ușor primăvara. Dar atunci trudeam la robot în apa adâncă până la brâu, rece, abia topită din neaua munților. Căram butuci. Pe mulți i-au îngropat butucii de vii ; trupuri zdrențuite și dărăbuite. Nu i bai, că și atunci dormeam, ud leoarcă pe pământ înghețat, cu brumă groasă. Luându-mi nevasta, copilul și dăsagii, m am amestecat printre iobagii din Streja
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]