29 matches
-
să se discute și el, e suveran. între gropari medaliați și gropari medievali, transcrierea înclină să dea câștig de cauză celui de-al doilea. într-un alt exemplu, cititorul nu este sigur sută la sută că v-ați referit la câșlegi și nu la cu totul altceva. în cartea care vă va apărea, cititorul vă promite că va urmări cu vie curiozitate cum v-a fost tradus, de pildă, sintagma cu tarnacopul in caslegi. Măcar atât să facă autorii pentru acuratețea
Actualitatea by Ioan Hada () [Corola-journal/Journalistic/8106_a_9431]
-
Lespezi. Muzeul nu mai există, obiectele fiind luate în grija Muzeului Moldovei din Iași. Minunat era „giocul” care se făcea în curtea lui Vasile Drobotă sau lângă fântâna lui Gheorghe Oniceanu, în fiecare duminică după slujba de la biserică (numai în câșlegi), unde se aduna tot satul: tineri, bătrâni, copii. Vestiții țigani lăutari făceau toată petrecerea: Lucan la vioară, Stoica la cobză și Țuca, o femeie înaltă și amuzantă la dobă. Jocul era însoțit de strigături zise de Ionel Iordache, Dumitru Roibu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nu se întoarseră să spuie lui Irod..."; sau la Mitropolitul Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților (1682): „Era atuncea Născutul Domnului Hristos". Același termen apare și la cronicarii moldoveni; o bătălie cu tătarii este datată de Cronicarul Grigore Ureche „pre câșlegile Născutului", iar la Nicolae Costin găsim enunțul „cântă beserica noastră în sara Născutului". Însă termenul apare și într-un colind publicat de Alexiu Viciu: „Ce sară e astă-sară? / Domnului, Doamne, / Da-i sara Născutului, / Că s-a născut un fiu
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
nu se întoarseră să spuie lui Irod..."; sau la Mitropolitul Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților (1682): „Era atuncea Născutul Domnului Hristos". Același termen apare și la cronicarii moldoveni; o bătălie cu tătarii este datată de Cronicarul Grigore Ureche „pre câșlegile Născutului", iar la Nicolae Costin găsim enunțul „cântă beserica noastră în sara Născutului". Însă termenul apare și într-un colind publicat de Alexiu Viciu: „Ce sară e astă-sară? / Domnului, Doamne, / Da-i sara Născutului, / Că s-a născut un fiu
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
nu se întoarseră să spuie lui Irod..."; sau la Mitropolitul Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților (1682): „Era atuncea Născutul Domnului Hristos". Același termen apare și la cronicarii moldoveni; o bătălie cu tătarii este datată de Cronicarul Grigore Ureche „pre câșlegile Născutului", iar la Nicolae Costin găsim enunțul „cântă beserica noastră în sara Născutului". Însă termenul apare și într-un colind publicat de Alexiu Viciu: „Ce sară e astă-sară? / Domnului, Doamne, / Da-i sara Născutului, / Că s-a născut un fiu
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
nu se întoarseră să spuie lui Irod..."; sau la Mitropolitul Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților (1682): „Era atuncea Născutul Domnului Hristos". Același termen apare și la cronicarii moldoveni; o bătălie cu tătarii este datată de Cronicarul Grigore Ureche „pre câșlegile Născutului", iar la Nicolae Costin găsim enunțul „cântă beserica noastră în sara Născutului". Însă termenul apare și într-un colind publicat de Alexiu Viciu: „Ce sară e astă-sară? / Domnului, Doamne, / Da-i sara Născutului, / Că s-a născut un fiu
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
ceva bani la chimirul lat de piele , își puseseră oile la adăpost în saivane de stuf și acum așteptau iarna și sărbătorile, iar cei care aveau flăcăi de însurat și fete de măritat începuseră să trimită vorbe prin interpuși, în câșlegi musai să facă nuntă.Uite, băiatul lui Codin Buzilă, ciobanul, i-a trimis vorbă fetei lui Rață din capul satului, cică s-ar fi și înțeles, fata nu-i bogată, da-i frumoasă și harnică, după sărbători fac nuntă, nu
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
Brâncoveanu (înregistrând cele spuse de Radu Popescu - dispus oricând să înnegrească - chiar prin reproducerea unor zvonuri - amintirea Brâncoveanului - despre moartea lui Scarlat Mavrocordat, fiul lui Alexandru dragomanul Exporitul, ginerele Voievodului, [Radu Greceanu fusese de față la nuntă: „Atuncea dar, pre câșlegi, având Măriia sa și nuntă-a face a fiicăi Mării sale doamnei Ilincăi cu Scarlatache, coconul lui Alexandru dragomanul cel mare împărătesc...]: „Mulți zicea, pă acea vreme, să-l fie otrăvit Costandin stolnic pentru niște pricini ce avea socrul cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
duseră la Poartă, unde era și frate-său Antiohie beizadea și au îmbrăcat pii fecioru Ducăi vodă cu caftan, dându-i domniea la Moldova” - Anonimul Brâncovenesc) sau descendenți ai unor înalți și influenți funcționari de la Poarta turcească („Atuncea dar, pre câșlegi, având Măriia sa și nuntă a face a fiicăi Mării sale, doamnei Ilinca cu Scarlatache, cuconul lui Alexandru dragomanul cel mare împărătesc, cinstit-au întâi cu dregătorie pre acest cocon, făcându-l păharnic mare [...] Că nici coconul acesta nu cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
plantelor și a oamenilor, sărbătorile primăverii au sosit și ele, simbol al reînoirii forțelor cosmice, al începutului optimismului fizic și spiritual. Începând cu sfârșitul lui Februar, cu Pomenirea celor Adormiți, ”Moșii de iarnă” și cu Duminica Lăsatului sec de carne, Câșlegile de iarnă s-au încheiat. A venit și Postul cel Mare. Șapte săptămâni de post și de pomenire a tuturor celor adormiți întru Domnu... când, ei ne așteaptă să-i pomenim și să ne rugăm pentru iertare și veșnică lor
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
de fierar, vin, pâine și o ceapă. Se făcea un foc mare în vatră, se dezbrăca de haine atât persoana care descânta cât și cea care era descântată. Se descânta marți seara, joi seara și sâmbătă spre duminică, numai în câșlegi, în post fiind interzis. Persoana descântată, dezbrăcată, cu părul despletit, se așeza pe un scaun, lângă vatra unde ardea focul. Lângă ea, descântătoarea băga frigarea în foc și spunea: „Ea învârtește frigarea,/ Frigarea învârtește focul,/ Focul încălzește vatra,/ Vatra învârtește
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sănătos, parcă ai zbura! Vântul de mai, de iunie, e vânt de roadă, vânt de poame. Vântul de iulie, de august, e vânt mai bătrân, de strâns. Vânturile de septembrie, octombrie, sunt vânturi bogate. Vânturile din postul Crăciunului și din Câșlegi, dacă nu vor avea tărie, atunci își fac pe urmă a lor. Vânturile cele mari, primăvara, sunt pentru ca să desfacă mugurul, să înfrunzească pădurea, iar cele de toamnă să deie frunza jos, să usuce, să desfrunzească."171 Fie că este activ
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vor rodi acele legume în vara viitoare. Cine pune pe foc crenguțele verzi de fag adunate de Sf. Gheorghe are rău de moarte. E bine să le pui în stratul de ceapă și de usturoi. (Gh.F.C.) De Crăciun și în cîșlegi, freacă-te pe tălpi și la subțiori cu usturoi. (Gh.F.C.) De Rusalii, poartă la brîu și la pălărie usturoi. (Gh.F.C.) Primăvara, cînd umblă ielele, copiii crestează un cățel de usturoi, se freacă cu el pe frunte, pe barbă, pe buci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
al XVIII-lea trăiesc într-un timp al Bisericii. Anul este jalonat de marile sărbători religioase și de marile posturi. Atunci când sunt puși să dea un soroc sau să stabilească cu precizie desfășurarea unui eveniment, țărani și mahalagii vorbesc de Câșlegi, Înălțare, Blagoveștenii, Duminica Floriilor, Ignat, Postul cel Mare, Lăsata Secului. Zilele sfinților constituie de asemenea importante puncte de reper în plasarea faptelor, „în ziua de Sfântul Ilie“, „marți după Sfântul Nicolae“ etc. Programul soborului poate fi cu greu deslușit din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
În clăițe. Și În aceste cazuri jocul era tot noaptea dinspre duminică. Acum nopțile erau mai scurte și jocul trebuia să Înceapă mai devreme. Și de această dată era prilej de Înfiripare a idilelor. După posturile lungi, acum, În vremea câșlegilor, idilele și vizitele nocturne la fete acasă se Îndeseau. Diseară o-i merge la tine, Todosâie, mi-i primi? Cum să nu? era răspunsul de acceptare. Începea o promisiune ... sau poate chiar mai mult. Flăcăul era primit În odaia cea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
celălalt sat, cu un băiat, a lu’ Costică Deleanu. Rarița simțea cum intră în pământ, auzea vocea scăzută a lui Florin, dar ea le știa pe ale ei. - Îi e drag de mult și se au împreună de an, de la câșlegi, da’ nu ți-o mai zis... “Băiatul acela cu ochii verzi, pe care îl tot vedeam la horile noastre. Credeam că vine așa, pentru joc. Ce proastă am fost.” - Ea nu o vrut să-ți zică, îi era teamă că
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
făcut din măruntaie înfășurate în intestine se cheamă kukurec. O expresie albaneză sună astfel: „T’i bëj zorrët kukurec!“, adică „Am să fac kukurec din mațele tale!“ Printre bucatele tradiționale românești se mai numără „porcăriile, cele de toate iernile, și câșlegile“ (Radu Anton Roman)... Nimeni nu contestă românitatea pleiadei de caltaboși, cârnați, slănină, sângerete, tobă, dar a afirma că sunt unicate gastronomice ar fi hazardat. Cârnatul este răspândit pe tot continentul, romanii fiind cei care l-au promovat (la ei se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
potrivite, bune și ,,norocoase de pornit În pețit, de logodit și de cununat sunt joia și duminica. Timpul cel mai uzitat pentru Încheierea sau facerea nunților e toamna, după ce s-a sfârșit tot lucrul câmpului si s-a stors vinul. Câșlegile de iarnă sau cârnilegile sunt perioade menite pentru celebrarea nunților; sfârșitul acestor câșlegi cade În ziua lăsatului de sec. În celelalte câșlegi se fac nunți mai mult pentru cei văduvi, care au rămas cu mulți copii și care nu sunt
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
privire îndârjită ațintită spre tainele vieții, în care sălășluiește o îndreptățire mai adâncă a lucrurilor decât ne-ar putea divulga contemplația suprafețelor...” Privirea poate fi echivalentă cu gestul acuzării, așa cum este privirea satului aruncată Anei în momentul păcatului: ”Spre sfârșitul Câșlegilor se răspândi zvonul în sat că Ana lui Vasile Baciu ar fi însărcinată. Nimeni nu știa de unde a pornit vorba și mulți nu credeau. Vorba umbla din casă în casă, în șoaptă, ca un tâlhar. Femeile o înfloreau, o dichiseau
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
potrivite, bune și ,,norocoase de pornit în pețit, de logodit și de cununat" sunt joia și duminica. Timpul cel mai uzitat pentru încheierea sau facerea nunților e toamna, după ce s-a sfârșit "tot lucrul câmpului si s-a stors vinul." "Câșlegile de iarnă" sau "cârnilegile" sunt perioade menite pentru celebrarea nunților; sfârșitul acestor câșlegi cade în ziua lăsatului de sec. În celelalte "câșlegi" se fac nunți mai mult pentru cei văduvi, "care au rămas cu mulți copii și care nu sunt
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
-s mari... Pe Verona, care-mplinește îndată 18 ani, am s-o mărit la toamnă, după un om tânăr și frumos, Cosatche Grecu, din Sasca Mare; e om de treabă, harnic, cinstit, gospodar și ține la dânsa; și-n toate câșlegile, numai cu dânsa joacă; și-i tare dragă și se potrivesc de minune!... Ce zici tu, s-o dau, ori să mai aștept?"... Avea o filozofie țărănească, ancestrală și ideală, pe care-o propaga și-o urma, ca pe o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
dans. N-am mai fost de mult cu capul limpede. Aceste petreceri numeroase ucid mintea”4). Aduse din străinătate, carnavalul și balul pătrund, din ce în ce mai mult, și la noi, pînă și în cele mai mici tîrguri. Perioada desfășurării lor o constituie cîșlegile de iarnă, adică de la Crăciun pînă în postul mare. Atunci, „Halal de cine știe să petreacă!... E viva baluri..., strigă cavalerii”, scria un poet5). Pe lîngă plăcerea dansului, mai era și loteria sentimentală. De aceea, convorbind cu publicul în schița
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
brumă, prin petreceri nesfârșite. De la Crăciun și până la Sf. Toader gem crâșmele de gospodari și flăcăi, iar muzicile fac să răsune, duminica și sărbătorile mai ales, toate mahalalele. Îndeosebi, horele de la Crăciun, Sf. Vasile și Bobotează, că și nunțile din câșlegi, au fastul lor aparte, atrăgând prin originalitatea costumelor și a obiceiurilor pe curioșii târgului. Altădată, mai ales fetele și nevestele, se distingeau prin purtarea salbelor de aur, „lefții” , a barizurilor și a cațaveicilor, iar bărbații și flăcăii prin căciulile de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
lăutari citeră coajă scoarță coaja mămăligii și scoarța copacului scoarța carului scoarța (țesătură) Șalgării dela ocnă Tătarii își adunau iepele la câșle alcătuiți în stărostie în preajma Moldovei la iernat cu biroul de Ocna săptămâna albă săptămâna brânzei calfe și maiștri câșlegi cârmeleagă dobânda zece în doisprezece paresimi dai zece și primești 12 20% Hârț Cincizecimea Rusaliile dobândă = salam (cuman) Ciruleagă cad 50 zile după Paști camătă unghi sau ugri a brânzei zloți lăsatul de câșlegile Sân Petrului brânză (r.t.) 27
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
albă săptămâna brânzei calfe și maiștri câșlegi cârmeleagă dobânda zece în doisprezece paresimi dai zece și primești 12 20% Hârț Cincizecimea Rusaliile dobândă = salam (cuman) Ciruleagă cad 50 zile după Paști camătă unghi sau ugri a brânzei zloți lăsatul de câșlegile Sân Petrului brânză (r.t.) 27 zile peveț cântăreț de biserică pevețoaie A clocit un ou subsuoară (r.t.)* din care a ieșit un diavolaș (r.t.) pe care îl ține în steclă (r.t.) curături soroc (r.t.) siliște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]