561 matches
-
joncțiunea cu suprarealismul ce pare atît de îndepărtat de această mîzgă a concreteții sordide, în care se încheagă totuși frînturi de viziune intrinsecă. De pildă, o sugestie a dalinienelor ceasuri lichide: ,Cadrane frînte, cadrane sterpe întinse la uscat,/ ceasuri de cîlți, de seu și pînză de casă" (Ceasuri joase, fisurate, sonore). Străduindu-se a anula toate tiparele estetice sau morale, poetul aspiră să intercepteze un concret fundamental, un duh al materiei în stare să-și împrospăteze propriile sale entități, în înșiruirea
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
aglutinarea de organic și mecanic, ne trimite cu gîndul la expresioniști, cum se întîmplă în aceste versuri: "soarele se lasă cioplit în artere de electroencefalograma inerției/ ploi sînt ridicate pe scripeți în noaptea cu farurile stinse/ și trîmbiți înăbușite de cîlții umbrei/ văd pești despicați le atîrnă carnea transparentă pe frînghii/ cactușii cresc în riduri de mătase/ clovnii fac tumbe la paralele de fum." (p.49) De sorginte expresionistă este și viziunea din poemul intitulat apocalipsa de gheață : "mari roți de
Un poet neo-expresionist by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14867_a_16192]
-
mare se face durerea pe bancă, Bătrâna se pierde în pulbere, parcă, Cuvântul și el mai mult se mâhnește Sub tăcerea plecată în lacrimi de pește. Ochirea norilor mulți Ochirea norilor mulți făcută în jos spre fluid, forțarea apei în câlți, deloc picăturile-n zid. Toropeala e rece de fapt prin arderea frigului tare. acum se ia din înalt cenușa căldurii ce moare. Melodia întâmpină sobră Melodia întâmpină sobră versul sunând zurgălăi. Înălțarea jumătății de cobră, clopoțeii exaltă văpăi. Otrava nu
Ermeticale by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/6839_a_8164]
-
pierzanie a ta de tine dar dacă tu ai să treci strada pe unde a luat-o șarpele galben cu floarea de colț de sub inima mea și se grăbește să iasă în afara acestei lumi cu omuleții făcuți din gumă și câlți și răcoare de albăstrele și zumzet auriu și cerneală și coca-cola de copilul care încă se zbenguie-n bărbatul bătut de gânduri albit înainte de vreme dar dacă tu ai să treci strada ca să cerni în hăuri nisipuri și cenuși care
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/7471_a_8796]
-
ori pe zi o străbat în gând dezlegată de sforile imaginii tale nescufundate încă în umbra proaspătă ce s-a ivit alături parcă din vechi ezitări și rugăciuni potrivite - neapărat într-o zi cu soare... marioneta rămâne un pumn de câlți morții nu sunt decât niște păpuși: sufletul și voința lor în noi se luptă cu cearcănele cât ștreangul nu privi înapoi înspre mine aripile ți le-ai răsădit în umerii ei aproape transparenți sub plete castanii de basm - cortina se
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
servici și un bunic de 93 de ani. e obligat să iasă din casă și să pară că se târăște cât mai puțin pe străzi, când coboară la dristor, își vâră cu amândouă mâinile vată în urechi, și-ar pune câlți în ochi, își potrivește armura de erou pe sub cămașa albastră. exact când se îndeletnicea cu această apotropaică izolare, sună sora lui kirilă și-i spune "unde ești, vino repede". kirilă o întreabă ce s-a întâmplat, ea îi zice "l-
spitalul ilfov by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/8138_a_9463]
-
îi încalecă,/ Cu clești de aur le scot limba;/ Șomoiog de cânepă înmoaie/ În bidonul cu venin de ierburi;/ Prinsă de cap, ca lipitoarea,/ Limba țăranului e amorțită:/ Se știe locul clevetirii; rădăcina/ De unde iese vorba cârtitoare -/ Cu ștergătoarele de câlți se șterge/ Cuvântul de împotrivire." (Vara muților); Unde-i bărbatul politic, cel ce,/ Luându-și steaua-n frunte,/ Să nu fie negustorit?/ Unul singur ne-a fost trimis; și-a părăsit/ Copiii și bucuriile puterii și-ale slujbelor/ Supreme. L-
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
ce-mi opăreau pielea, mi-o jupuiau; carnea sîngerîndă se freca, sub hainele mincinoase, se măcina... urma să-mi ascund scheletul de neliniștea celorlalți, să viețuiesc pudic, aparent vioi, în mijlocul urbei împodobite cu sărbători...Urechile îmi erau înfundate, căptușite cu cîlți de ceară mov, ochii extenuați lăcrimau vernil, nările se lărgiseră păros, gura rătăcea, buimacă, știrbă, pe-o față bolborosită,cu buzele mototol... Ridurile își dezarmonizau rafinamentul vechimii austere sau, hm!, destrăbălate... se întretăiau aiurea, nemaisemnificînd decît debandadă și delir.Și-
Trebuia să transcriu... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12734_a_14059]
-
contează. De cînd cu histerical disphonia, e o liniște desăvîrșită. "Deschizi gura și nu se întîmplă nimic", spune prietena mea Linda. Adevărul devine cu totul imaginar. El umple hăul de sub privirea mea, stă în gura mea ca un pumn de cîlți pe care nu-l pot scuipa. S-a lăsat liniștea. Aud timpul trecînd, îl simt cum îmi frige vîrful urechilor. Deschid gura și nu iese nimic. Prietena mea Linda se învîrte ca un CD și cîntă despre moarte cum numai
POEZIE by Dorin Tudoran () [Corola-journal/Imaginative/13980_a_15305]
-
ghiulea de catapultă, destinată asaltului fortărețelor. Această adevărată decană de vârstă a muniției era umplută cu pulbere neagră, având un sistem de aprindere ce ar stârni zâmbetul armurierilor moderni: un dop de lemn din care ieșea un fitil confecționat din câlți de cânepă. Desigur că, după veacurile de odihnă subterană, arhaicul proiectil nu mai prezenta nici un fel de pericol, nemaifiind funcțional. „Legenda“ de la Săcălaz Există locații cunoscute de bombe care, din diferite motive, nu au putut fi recuperate și care încă
Agenda2004-9-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282110_a_283439]
-
Părul ei este stacojiu aprins și îi ajunge pe umeri. îi simte șuvițele, reci și că fără textura cum îi cad peste față cu trăsături ce amintesc de o felina capabilă încă să procreeze. Precum părul unei moarte!! Colo, niște câlți croșetați în perucă. Mărțina vorbește cu sine că și cu o străină. Nu se respectă. Nu îi este milă. Este rece și rigidă că o statuie. Doar palmele! Pâl mele, ascunse în mănușile că de ope retă, îi amintesc că
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
Blaga: Tocmai citesc românul lui Lucian Blaga Luntrea lui Caron, recent apărut, care e important și interesant din punct de vedere documentar (căci e autobiografic) dar e mizerabil scris pentru că admirabilul prozator filozofic nu stia să povestească: parcă ar avea cîlți pe limbă". Ori aceste opinii înfrigurat politice (1 ianuarie 1991): "așa cum m-ai rugat, trimițînd lui Heitmann un pachet cu textele traduse din Istorie, i-am și scris - profitînd de ocazie - mi-am manifestat îngrijoararea și amărăciunea față de starea de
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
umplu Ca să mai stăm de vorbă-n doi La stâna sufletului simplu Când urlă lupii între noi. Sub câte cergi să învelim Suflarea strânsă cute, cute Sub măști, ce le rostogolim Prin iarba vorbelor mărunte. Să facem foc mare de câlți Din gânduri spuse-ntâia oară Apoi, să îl sărim desculți Și nici o rană să nu doară. Și nici o șoaptă să n-audă Zeii setoși ce spală-n ploi Cerneala strânsă-n buza udă, Când urlă lupii printre noi. VISUL În
Poezii. In: Editura Destine Literare by Ana Iram () [Corola-journal/Journalistic/82_a_232]
-
capabil a identifica ființa genuină, adevărata ființă, cel de-al doilea factologic alienant. Deși dorită, evoluția e păguboasă, dizolvînd, în talazul mundan, edenicul basm: "Sunt eu ființa din oglindă/ Sau doar o formă umplută cu fapte/ Ca o păpușă de cîlți? Doamne,/ Cît mi-am dorit/ Să cresc mai repede,/ Să mă condamne/ Timpul real,/ Să ies din poveste,/ Dinții de lapte,/ Să mi se lepede,/ Să mă cuprindă/ Fără de veste/ Și să mă ducă/ Marele val" (Împletire). Iluzoriu situată pe
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
imaginația sugarul realității ieșind continuu din canale"; bîte cu ochi de viermi sorbind ființa de lîngă masa tăcerii; "obeliscuri se înalță din vocea de sînge răzbat prin difuzoare/ prin întunericul faraonic al sicrielor noastre"; "prin goarne de piatră se înfundă cîlții istoriei"; "voievozii eroi sub lespezile grele de cerneală simpatică"; "prin locuințele lacustre schelete de pești mocnesc ca niște menhire"; "ferestrele astupate de praful cărnii albind ca un pumn de făină"; "un arbore genealogic cu rădăcinile ciufulite ". I s-ar potrivi
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
o sapă Și poveștile voastre la lumină de lampă. Se spune și azi că viața-i cruntă și grea Dar nu au știu, nu știu bunica mea Viața ta ,acele ,,vremuri, povești pentru mulți, ...timpurile cu opinci și,, poale,, din câlți. Ați crescut cu dragoste ai voștrii copii mereu Pe unchi mei, mătuși și tatăl meu, Azi multora li se pare viața crudă și grea Voi însă meritați dragi mei toată stima mea. Chiar dacă nu mai sunteți lângă mine, aici Rămâneți
DRAGII MEI BUNICI de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384151_a_385480]
-
ca cititorul, momit de revoluția teoretică promisă în următoarele capitole, să pornească cu aviditate la lectură, încredințat fiind că va fi martorul unei cruciade a gîndului: îl va vedea pe Iason întorcîndu-se acasă, cu laurii victoriei pe creștet și cu cîlții lînei în pumni, dăruindu-le tuturor, democratic și filantropic, binefacerile adevărului mult căutat. Numai că ceea ce va urma va purta numele dezamăgirii, deoarece tema enunțată la început va fi uitată pe parcurs, iar problema pentru a cărei rezolvare autorul promitea
Tainele suferinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8136_a_9461]
-
tizul/ Cancelarului de Fier/ un mojic al cărui fler/ nu acceptă, -n preajmă, izul// finului, de alt fason,/ al Gigichii (care-i sora/ Zambilichii, care-i nora/ soru-sii) și-al lui Garson, - // cuscrul străbunicii moapsei/ Tinculinii Gaiduri,/ o nubilă cu cîlți gri/ și pluș alb de-a lungul coapsei." O lectură proaspătă, în stare să brodeze pe marginea unui detaliu semnificativ, să-și imagineze un album, ba chiar un film artistic, pornind de la o singură poză. Și să amestece, ca într-
Şcoala Iancului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9895_a_11220]
-
alegorismului încărcat, stufos, ferindu-i pe creatori de amenințarea cenzurii. Numărăm, în deceniul nouă, atâtea și atâtea romane ale falsului curaj, în care - cu o vorbă a lui Ion D. Sîrbu - se ascunde un biet ac sub un morman de câlți. Prin contrast cu acestea, într-o lectură comparativă, e aproape frapantă lim-pi-di-tatea protestului moral exprimat de Octavian Paler pe toate palierele cărții sale. El și ea fug de ei, îmblânzitorii de cobre și dresorii de câini ce răspândesc pe străzile
Gară pentru doi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9492_a_10817]
-
Cu apă. Piei, satană! Ia te uită ce zile am ajuns! Apa nu-i bună nici în ciubote, cum spune catana. Dar una și cu una fac două. Așa că am să merg mai departe cu povestea lui nena Jănel. Scoteți-vă câlții din urechi și ascultați...Vă spuneam eu că nenea Jănel, așa cum o venit la Fântâna cu răchiți, așa o plecat. Ca o umbră de nour...De atunci, în ficare zi mă uitam să-l văd prin curte sau la covălie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
nu e deloc fericit: instalația de apă a cedat complet. Țevile au spărturi peste tot și apa țâșnește din ele ca din fântânile arteziene. Roman aleargă înnebunit, ca un șobolan, dintr-o parte în alta, încercând să acopere găurile cu câlți. Cum astupă o spărtură, apa țâșnește în altă parte. E disperat. Apa are deja douăzeci de centimetri înălțime. În panică, urcă pe scara metalică. Încearcă să ridice chepengul; acesta a fost blocat de Claude pe dinafară, dacă vă amintiți. Nu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
fie? DĂNILĂ: Tare bine! (strigă spre casă) Ei, măi gloată, stați pe loc. Numai suflecați-vă și scuipați în palmă, că vă dau de treabă. Tu, Smarandă, fugi în podul șurii și adă blăstămurile părințești ragila și pieptenii de tras câlți. Că de mult nu le-am mai folosit. Eu intru înăuntru cu oaspetele ista ales. Cată de adă degrabă ce-am spus. Hai, Codârlic, să te blastăm, cum ziceam. (Smaranda iese, cei doi intră în casă. Gălăgie mare, voci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
prag.) Venit-ai, Smarandă? SMARANDA (vine cu cele cerute): Gata-s. DĂNILĂ: Bun. Dă-le-ncoace. (reintră cu uneltele. Din casă) Puneți mâna, dragii tatei, pe jupânul ista și începeți a-l blastama cu ragila și cu pieptenii de tras câlți cum îți ști voi mai bine, așa ca să-i placă și dumnisale. Cu nădejde, ați priceput? (larmă mare în casă, chiote, se aud strigătele înspăimântate ale lui Codârlic și vocea lui Dănilă care-i îndeamnă pe copii. Ușa este izbită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Apoi când a fi și-a fi să vă scurtez, ție-ți tai capul mai întâi și mai întâi, poate-așa ți-o mai tăcea gura... POSACUL: Iară pe urmă tot trebuie să-i îndese în gâtlej un șomoltog de câlți, că altfel nu-i chip! PRICINĂ: Așa c-am să vă mărit, cum am zis. Da' nu cu fitecine, cum ar crede unii și alții. Să-mi spui tu, fata mea cea mai mare, Ana, dacă dintre feciorii crailor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
noapte, s-a foit, doar spre dimineață a adormit într-un somn rău, s-a trezit cu o durere cumplită de cap, cu amețeli și cu o senzație de leșie în gură. A exersat toată ziua având senzația că are câlți în loc de creier, s-a plimbat ca o somnambulă pe străzile orașului, nu-și găsește liniștea oricât își impune să fie calmă, să transfere toată suferința undeva în spatele ei, s-o pună departe de ea, să facă abstracție, să ignore durerea
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]