735 matches
-
pe tastatură) mi-a spus când toată revoluția noastră din 1990 a devenit apă de ploaie: „Ștefane, Dorule drag, nu te uita la ei, tu ești un mare poet, tu trebuie să fugi din Baia Mare că ăștia îs ca și cânii, te-or mânca de ziu”. I-am lăsat pe Pârja, pe Marchiș, pe Bârlea să pună cu botul pe labe un Maramureș care nu le aparține numai lor. Așa cum l-ați văzut pe Burnar: surd, insignifiant, umblând de la un ziar
PANA LA URMA ... S-A DUS SI ION BURNAR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pana_la_urma_s_a_dus_si_ion_burnar.html [Corola-blog/BlogPost/348211_a_349540]
-
cu scrisul de mână”, era el, Ion Burnar. Chiar am vorbit cu Vasile Dragomir să fac lansare acolo. Acum, ce rost mai are? Odihnească-te Dumnezeu în pace, bun părinte al meu care mi-ai spus: „ăștia îs ca și cânii, te-or mânca de ziu”. Ștefan Doru DĂNCUȘ Director al revistei „Singur” http://www.revistasingur.ro 21 octombrie 2010 --------------------------------------------- Burnar Ion, (24 octombrie 1947 - 20 octombrie 2010), născut la Dragomirești, județul Maramureș. Absolvent al Facultății de filologie a Universității „Babeș-Bolyai
PANA LA URMA ... S-A DUS SI ION BURNAR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pana_la_urma_s_a_dus_si_ion_burnar.html [Corola-blog/BlogPost/348211_a_349540]
-
eu oareș cum să cânt mai mândru să-m șie mnie drag șî la păsări să le placă de cântările mele. Păi, m-am pusu-mă șî pe-o parte, șî pe alta ș-auzăm, apăi cân’ auzăm cucu’ cântân’, clopotile sunân’, cînii bătân’, apăi mai fășém câteodată „U mă leliucă măăă!” Așă-m’ viné câte-on dor... Să mă duc șî eu să jioc în sat. Dapăi mă-nvârtém pingă oi, că așeea era plășerea mé. După-șeea, mă luam desară, cân’ muljém oile-n porneală
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
râde de-i sare muntele de blănuri de pe el ca și clopul de pe cap, ca să nu mai vorbim de alți doi troglodiți cu cizme de cauciuc și salopete de pușcăriași la fel de bine dispuși, curioși foc în cât timp vor termina cânii treaba pentru care fuseseră instruiți. În zadar răcnim că avem copiii, că auleooo, mamă, fluierăm, dăm cu rucsacii și cu picioarele fiindcă fiarele antediluviene atacă la baionetă iar monștrii se prăpădesc de râs. Bine cel puțin, că nu pun pariuri
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
și, simultan, îl umbrește, îi dă dimensiunea misterului, prin viziunea universului curbat. Poeta trece de la real la imaginar, grație unei uluitoare forțe a fantazării. Ca la Arghezi, regăsim capacitatea de a realiza descrierea unei gâze în viziunea marelui cosmos: „Marginalizat,/ cânele meu,/ maidanez,/ și-a luat câmpii/ și a șters-o pe ușă,/ adulmecând prin vecini/ invariabila tocană/ interetnică./ În elementul lor,/ miejii sărați ai nisipului/ scuipă coji de scoici/ de safir,/ racul își sună cleștii,/ ademenindu-mă sub patrafir.” („Racul
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1448272926.html [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
se depărtau de târlă și mai degrabă schelălăiau decât lătrau. Băiatul era destul de deprins în ale vieții ca să nu-nțeleagă că ceva nu-i la locul lui la stâna tatălui său. Sare din car și, suspicios, insistă să-și cheme cânii: - Chioru! Costachi! Aici, dulăilor! Titișor, vin-la tată-tău!...Ce-aveți, proștilor!? Ați băut rachiu' tatei?. Apropiindu-se, începe să înțeleagă că la stână s-a întâmplat ceva. Ceva rău, căci câinii păreau amețiți, iar tată-său întârzia să se-arate
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
De surioare și de frați, De morții părăsiți aici... Crăciunul fi-vă-mbelșugat, Frumoși români bogați săraci Cu un păcat neîmpăcat: De a fi miei fără de baci Să vă păzească stânele De lupii ce vă încolțesc, Nu să vă vândă cânele, Tăpșanul vostru strămoșesc Și blana de pe voi, pe voi Silindu-vă să transhumați Printre străini, flămânzi și goi: Exod de miei sacrificați! Iar cei rămași acasă, duși Cu voi și cu Păstoru-n gând, Sunteți o turmă de Iisuși Pe cruce
FI-VĂ CRĂCIUNUL FERICIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Fi_va_craciunul_fericit_romeo_tarhon_1356366257.html [Corola-blog/BlogPost/341515_a_342844]
-
lui Doauă mure negre, Obragiorii Lui Doi luceferei, Fruntea Lui Luna. Trupșoru Lui, Nalt și subțârel, Tras pint-on inel. Grâi Ion Sântion Că, dacă-i ase, L-o văzut, Da unie l-o văzut Nu i s-o-mparut, Că-l chinuia cânii de jidovi În chip ce-l chinuia: Bătea cunie Pin tălpuța, Pin pălmuța, În coastă-l împungea, Sângele cură, În pahar îl sprijonea, În țări îl trimetea, Grânațăle să făcea, Lumea să hărănea. Grâi Maica ceriului S-a pământului Ș-
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
să spală pe fata Și pe brața Și să uită-n sus și-n gios Încatro văzu Mai vedielos Și-L văzu Și grâi: Fiușoru mieu Din trupșoru mieu, Ieu putere ț-am dat, Di ce te-ai lăsat La cânii de jidovi Să te chinuie-n chip Ce te-o chinuit? Grâi IisusHristos Și spusă: Maica ceriului s-a pământului, Dacă Eu nu m-aș fi dat Chinului Ș-amarului, N-ar mai fi căutat Nici vacă de vital Nici
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
mînați de cele mai pioase sentimente patriotice, să demonstreze că nu este așa. Mai mult de atît, se poate spune că Eminescu era xenofob în genere. Este suficient să ne amintim de faimoasa Doină: „Cine-au îndrăgit străinii/ Mînca-i-ar inima cînii,/ Mînca-i-ar casa pustia/ Și neamul nemernicia.” Mda, nu e prea „corect politic” Domnul Eminescu! Nu m-ar mira ca unii „apărători ai valorilor democratice” să elimine Doina, așa cum în USA se cere ca Tom Sawyer să fie scos din școli
XENOFOBIA LUI EMINESCU de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Xenofobia_lui_eminescu_radu_parpauta_1326636873.html [Corola-blog/BlogPost/348222_a_349551]
-
Îmi iau eu mâncare, cortul, tot, numai să vin cu dumneata. Și fac și treabă. - Mă... te duci numa tu! Inima mi-a urcat în gât. - Mai am juma de săptămână, de miercuri înt-una. Io-ți bag în disagi. la câni, tot. Și te și plătesc omenește. Dintre toți ciobanii din sat, cu nea Mihai m-am înțeles cel mai bine. Fiind venetic, îi lipsea acea autosuficiență specifică vechilor comunități de oieri, cea care îi face îngâmfați, rigizi, bășcălioși. Era un
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
N-am nimic cu simplii oameni Că sunt unguri, sași, secui, Ori jidani, țigani asemeni, N-am cu neamul nimănui... Dar când unii vin, îi spurcă Și-mpricină pe români, Mai că-mi vine să-i înjur că Sunt mai câni ca răii câni... N-o fi el românul, sfântul Cel neprihănit, blajin, Dar al lui este pământul Peste care alții vin... N-am nimic cu unguretul De dihonie beteag Și mai acru ca oțetul, Însă tare nu mi-e drag
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1408382081.html [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
cu simplii oameni Că sunt unguri, sași, secui, Ori jidani, țigani asemeni, N-am cu neamul nimănui... Dar când unii vin, îi spurcă Și-mpricină pe români, Mai că-mi vine să-i înjur că Sunt mai câni ca răii câni... N-o fi el românul, sfântul Cel neprihănit, blajin, Dar al lui este pământul Peste care alții vin... N-am nimic cu unguretul De dihonie beteag Și mai acru ca oțetul, Însă tare nu mi-e drag... N-o fi
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1408382081.html [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
N-o fi el, românul, capul Cel mai luminat sau prost, Nici vecinilor satrapul Cum vecinii lui i-au fost... Dar când unii vin, îi spurcă Și-mpricină pe români, Mai că-mi vine să-i înjur că Sunt mai câni ca răii câni... N-am nimic cu simplii oameni Că sunt unguri, sași, secui, Ori jidani, țigani asemeni, N-am cu neamul nimănui... Șleahtă de șovini, retardă Hunguret fără de țară Din năvalnicele hoarde, Vrei să pui mizera-ți gheară Pe
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1408382081.html [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
el, românul, capul Cel mai luminat sau prost, Nici vecinilor satrapul Cum vecinii lui i-au fost... Dar când unii vin, îi spurcă Și-mpricină pe români, Mai că-mi vine să-i înjur că Sunt mai câni ca răii câni... N-am nimic cu simplii oameni Că sunt unguri, sași, secui, Ori jidani, țigani asemeni, N-am cu neamul nimănui... Șleahtă de șovini, retardă Hunguret fără de țară Din năvalnicele hoarde, Vrei să pui mizera-ți gheară Pe Ardealul nost, bastarde
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1408382081.html [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
mie, în piept, o tristețe. În clipa când am coborât din căruță, eram atât de ușor ca mi-aș fi luat zborul. - Băăă, pe lume-ntăi șî-ntăi mi-o fost dragi oile. După aia muierile, după aia caii și după aia cânii. Pe alceva n-am pus preț. Din școala nimica nu mi-o fost drag afar de geografie.Știu atlasu din cap, am acas doauă, unu mare și unu mic. Țară am umblat-o cu oile din Bărăgan, pe Lunca Dunării
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-zunchiu-culita-the-beginning-of-a-beautiful-friendship [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
și Eva , 1921; https://www.guggenheim.org/artwork/663 The Miracle (Seal [I]) (Le Miracle) / Miracolul (Foca[I]), 1930-32; https://www.guggenheim.org/artwork/667 Flying Turtle / Țestoasa zburătoare, 1940-45; https://www.guggenheim.org/artwork/670 Watchdog (Chien de garde) / Câne de pază, 1916, https://www.guggenheim.org/artwork/664 Oak base / Soclu de stejar, 1920 https://www.guggenheim.org/artwork/666 De asemenea, prezentarea va include o serie de fotografii ale atelierului lui Brâncuși, din Paris, și ale operelor sale
BRÂNCUŞI STRĂLUCEŞTE DIN NOU LA NEW YORK de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 by http://confluente.ro/i_c_r_new_york_1490089719.html [Corola-blog/BlogPost/363214_a_364543]
-
-am eu dus la lucru”, așa că la unii li s-a dat mai puțin, la alții mai mult, unii s-au mulțumit cu ce a rămas. Unii se dovedesc vrednici de ce au primit, alții sunt „brânză bună în burduf de câne”, unii au puțin dar fac mult. Lumea e și cu bune, și cu rele, dar o ducem mai departe, compensând răul cu mai mult bine, reînnoind-o periodic, străduindu-ne, alături de Dumnezeu și Sf. Petru, s-o perfecționăm. Fiind o
Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană by https://republica.ro/povestea-ca-viata-dumnezeu-cu-fata-umana [Corola-blog/BlogPost/338610_a_339939]
-
lumea pleca, ei rămâneau. În graiul lor aparte, ritmat (căci accentuau fiecare silabă) povesteau acolo, sub ochii sfinților, care ce-a mai pățit, cum fată oile, cum mai au lapte, cât fân mai au, ce gadini îi mai bântuie, ce câni le mai țin piept. „Legumeau” până seara o ploscă cu țuică bătrână, păstrată anume. Lumea din afara bisericii le era străină deja. Cei mai tineri se angajau la mină, își lepădau portul, graiul și credințele. Bătrânii îi numeau pe orășeni „barabe
Povestea ca viață. Oameni și catedrale by https://republica.ro/povestea-ca-viata-oameni-si-catedrale-cum-am-scapat-de-frica [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
frunza deasă) și păstoritul: „Ciobănie, ciobănie,/ În inima munților,/La poalele brazâlor,/Unde-i aeru' curat/Să văd oi la pășunat./ Refren: „Dragu mi-i s-aud cum zbiară oile sub stele-afară/Șî să mă trăzăsc în zori la lătratul cânilor./ Strofa 2: Un cioban cu ele sta/Șî din fluieraș cânta/ Își cânta anii trecuți/ Ce i-o petrect prin munți./ Refren/ Strofa 3: Ciobănie, ciobănie,/ Dragă mi-ai fost tu mie./ Anii de s-ar mai întoarce/Eu tăt
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
am observat că avem multe cuvinte comune și nu mă refer la rahat sau geamie, ci la unele neașteptate: castane, cioban, liman, divan, maidan ... Maidan este o piață largă - square, place, piazza, plaza... Pentru că veni vorba, m-am uitat după câni maidanezi și am văzut câțiva pe Hipodrom (At Meydani), cu plăcuțe la urechi. Dar, deși am trecut de câteva ori pe acolo, pentru că era drumul nostru către hotel, n-am văzut niciodată excrementele de care, în România, trebuie să te
COLINDÂND PRIN TREI IMPERII de DAN NOREA în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1403680373.html [Corola-blog/BlogPost/347432_a_348761]
-
Avea trup alb-gălbiu și pielea-i călduță îmi dezmierda mâna. - Spune-mi că mă iubești... I-am surâs. Își întinsese rădăcinile în mine precum o salcie în mijlocul izvorului. Printre rădăcini, viața nu mai țâșnea, ci se prelingea în tăcere. - Bat cânii. Bat a urs... I-auz? Bat înt-una. Nu-s câni de treabă. Câniele bun bate oțâr șî tace. Cân îl audz că tace, atuncea prinde de urs. Așe-i șî omu: cân prinde miezu lucrurilor, tace... Ușa cioplită a stânii s-
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele by https://republica.ro/povestea-ca-viata-de-cate-feluri-sunt-vorbele [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
Spune-mi că mă iubești... I-am surâs. Își întinsese rădăcinile în mine precum o salcie în mijlocul izvorului. Printre rădăcini, viața nu mai țâșnea, ci se prelingea în tăcere. - Bat cânii. Bat a urs... I-auz? Bat înt-una. Nu-s câni de treabă. Câniele bun bate oțâr șî tace. Cân îl audz că tace, atuncea prinde de urs. Așe-i șî omu: cân prinde miezu lucrurilor, tace... Ușa cioplită a stânii s-a deschis cu un vaiet prelung. Ciobanii hoiau și țolăiau
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele by https://republica.ro/povestea-ca-viata-de-cate-feluri-sunt-vorbele [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
ne sparsă una! Glasul răgușit al ciobanului părea că răzbate din iad. Am dat să ies din stână, dar Unchiu m-a prins de pieptar. - Lasă-i mereu! Or dzâs să nu-l măi scot pe Ciontu, că au iei câni. Acu, i-ote cânii! Așe fac tot anu. Îi strâcă ursu șî vin cu ruga să fac binie să-l scot la oi. Pe urmă prinde ursu frică de iel șî nu le măi trăbuie, îl bat să tune-acas. An, o
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele by https://republica.ro/povestea-ca-viata-de-cate-feluri-sunt-vorbele [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
Glasul răgușit al ciobanului părea că răzbate din iad. Am dat să ies din stână, dar Unchiu m-a prins de pieptar. - Lasă-i mereu! Or dzâs să nu-l măi scot pe Ciontu, că au iei câni. Acu, i-ote cânii! Așe fac tot anu. Îi strâcă ursu șî vin cu ruga să fac binie să-l scot la oi. Pe urmă prinde ursu frică de iel șî nu le măi trăbuie, îl bat să tune-acas. An, o tunat taiat în
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele by https://republica.ro/povestea-ca-viata-de-cate-feluri-sunt-vorbele [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]