773 matches
-
m-au emoționat nenumărate figuri, întîmplări și cuvinte, dar cele mai multe s-au șters fără urmă, ca pașii de pe țărmul mării, spălați de valuri, ca să-mi amintesc pînă în ceasul din urmă această terțină fără noimă, menită să-i aducă norocosului cîrciumar clientelă". Constantin C. Giurescu, vorbind despre anii de școală, o joacă împănată cu jocuri. În fine, ca să pun un capăt selecției mele din șirul lui Gheorghe Parusi, Henri Stahl, împătimitul de mahalale colorate, aș risca să spun elegante, și de
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
ca un despre preocuparea librăriei nu pentru cartea în sine, ci pentru cartea ca obiect. Deja din prima încăpere, senzația de librarie-muzeu-instalatie se strecura în aer, insidioasa că umezeală venețiana. Librarul, un italian plinuț și jovial, te imbia, asemenea unui cârciumar, să treci și în odaia cealaltă. Aici, aceeași dezordine frumoasă, doar că actorii erau cărți de anticariat. O ușă lăsată deschisă în buza canalului dădea o perspectivă lichidă întregii scenografii. Într-o cadă de baie se lăfăiau suprarealist o colecție
Carte la Venezia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83039_a_84364]
-
1862), procedeul apare, de pildă, într-o conversație popular-argotică destul de autentică, la crîșmă: „Ș-apoi cine poate tăgădui că Stănuță vătășelul și baș-paznic de noapte al Batiștei nu este îndelicat cu toată lumea? - O să-ți dea îndelicatețea pîn pele, zise cîrciumarul”. Muntenismele pașoptiste reapar, parodic, în Levantul lui Mircea Cărtărescu: „Părînd piepțeni trecuți molcom printr-un păr împarfumat”. Evident, prezența sau absența prefixului a produs și cuvinte diferite sau măcar specializări parțiale (a muia/a înmuia, a roși/a înroși etc.
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
care scriu acest raport - 24 de ani în capitalism. Cînd voi împlini 27 de ani în capitalism viața mea va fi egal trăită în ambele epoci voi putea imparțial să spun ce cred despre ele. Bunicul meu a fost liberal, cîrciumar, mic întreprinzător rural Și a ieșit la pensie de la CAP ca șef de atelaj. Ce mîndru eram în copilărie de asta! De unde să știu că un biet căruțaș poate fi atît de pompos botezat de masoreții epocii... Vara la scaldă
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/3649_a_4974]
-
-o de fraier. Fii atent ce-ți zic, bagă la minte. Tu ești înalt și ai alonjă mare, bună să-i ții la distanță. Trebuia să te folosești de-o eschivă, să izbească alături. Acum hai până la grădină, la Moise cârciumarul, să-ți dea Titi o bucățică de carne crudă, s-o pui pe ochi, până n-apucă să se învinețească. Eram pe strada lui Ionel, întâmplător botezată Sfântu' Ioan Moși, unde Moise își ridicase o cârciumă mai arătoasă tocmai vizavi
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
și Nicolae Grigore Mărășanu am « tras o fugă » până la Ploiești, pentru a vizita Casa Memoriala Nichita Stănescu. Îmi amintesc cu mare plăcere acea călătorie În orașul lui Cebei. Nu mai țin minte cine mi-a povestit că Cebei era un cârciumar vestit În Ploieștiul de odinioară, plin cu cârciumi. De aici și gluma cu orașul lui « ce bei ? ». Am avut surpriza de a găsi un oraș curat și frumos, cu respect pentru marele fiu al său, poetul Nichita Stănescu. Casa Memorială
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
alinarea pe care vreua să ți-o aduc vorbindu-ți despre lucruri învățate din cărți. Moartea o să te așeze într-o poziție ridicolă, fără-ndoială. Vei înțepeni repede, iar gura ta larg căscată va deveni întâi adăpost pentru muște. Serioja cârciumarul va avea un mușteriu mai puțin - sau poate îți voi lua eu după ceva timp locul: tătucă, cineva trebuie s-o facă și pe-asta.
Poemele cu Tătuca - o poveste basarabeană pentru Ruslan by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/10571_a_11896]
-
reduși mintal. Au un mare dispreț pentru oamenii visători și idealiști. Din punctul acesta de vedere, pe mine mă consideră la pământ. Idealul lor de viață este diferit de al meu, pentru Mitică este un unchi de-al lui, fost cârciumar cu veleități de mare viclenie, iar pentru soția lui, modelul a fost și a rămas Elena Ceaușescu. Deși sunt ascunși, oamenii din jurul lor îi simt și se feresc de ei. De aceea ei nu au prieteni, nu vizitează și nu
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
obiele, sulf și motorină. Părea în largul său, așa că se îndreptă spre tejgheaua slinoasă scoase un pumn de bancnote din buzunar și, în liniștea mormântală care săpa dungi inestetice pe fețele consumatorilor, dădu, ferm, comanda: - Broacaca, zvâârt, tzuuu, tzuuu! Doar cârciumarul, un gras cardiac, căzu grămadă în spatele tejghelei. Ceilalți se porniră pe un râs nestăvilit nici măcar de dorința fierbinte de a-l bea pe nenorocitul de Lirică până o rămâne fără nici o lețcaie. În mijlocul bălții, peștișorul de aur, regele tuturor peștilor
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
titularei și... se apucă la rîndu-i de treabă. În lumea bună însă. Tariful urcă rapid la 5000 de lei. O scrisoare, așadar, poate schimba viața unui personaj. Chiar dacă e mistificată, așa cum se întîmplă cu vestea morții fratelui său brigand către cîrciumarul din În vreme de război. Întrebarea: - Credeai că-am murit, neică? ar putea căpăta răspunsul legitim: - Dacă așa mi s-a comunicat în scris... Alteori, depeșa nu are nici o consecință pentru că vine pea tîrziu. Precum telegrama că lemnele vor fi
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
cutremur, după care, spunându-i că nu acceptă nici un refuz, a mai comandat „un coniac mic pentru tovarășu’“. Între timp, a mai apărut și profesorul de istorie care i-a spus că știa de unde este și i-a atras atenția cârciumarului că fiica sa nu merge prea bine la școală și că ar fi bine să facă cinste cu „un coniac mic pentru tovarășu’“. Cum cu o seară înainte înghețase cerneala în aparatul de înregistrare seismică, a vrut să verifice dacă
Agenda2004-13-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282221_a_283550]
-
stigmate vestimentare erau frecvente în Evul Mediu, cînd era folosită și pălăria țuguiată galbenă (judenhut). Cînd se trece la analiza portretului profesional al evreului, așa cum îl fixează literatura populară și cultă, e pomenit clișeul despre evreul negustor, meseriaș, cămătar și cîrciumar. Aceste clișee mentale echivalate, adesea, de chipul evreului real au creat o întreagă colportare invectivantă. Firește că evreul negustor este și un înșelător prin profesiune, deși inteligent. Un astfel de stereotip simplist a fost preluat și folosit pînă și de
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
prejudecata despre cupiditatea evreului, pe care o găsim, larg ilustrată, în folclor și literatura cultă. În Europa sud-estică și centrală, știe autorul nostru, "rolul de stereotip profesional al evreului nu l-a jucat atît cămătarul, cît negustorul și, mai ales, cîrciumarul. Locul cămătarului în imaginarul colectiv l-a ocupat în bună măsură acesta din urmă". Crîșma, în credințele și legendele populare românești, devine un spațiu al păcatului, un templu demonic. Și, deși în 1903-1904, în Moldova numărul cîrciumarilor evrei era de
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
și, mai ales, cîrciumarul. Locul cămătarului în imaginarul colectiv l-a ocupat în bună măsură acesta din urmă". Crîșma, în credințele și legendele populare românești, devine un spațiu al păcatului, un templu demonic. Și, deși în 1903-1904, în Moldova numărul cîrciumarilor evrei era de numai 2,57% din totalul cîrciumarilor, s-a creat o întreagă literatură folclorică și cultă (inclusiv politică) potrivit căreia evreul, otrăvind băutura, îl otrăvește pe țăran. Lipitorile satului de Alecsandri e un exemplu edificator, din altele posibile
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
l-a ocupat în bună măsură acesta din urmă". Crîșma, în credințele și legendele populare românești, devine un spațiu al păcatului, un templu demonic. Și, deși în 1903-1904, în Moldova numărul cîrciumarilor evrei era de numai 2,57% din totalul cîrciumarilor, s-a creat o întreagă literatură folclorică și cultă (inclusiv politică) potrivit căreia evreul, otrăvind băutura, îl otrăvește pe țăran. Lipitorile satului de Alecsandri e un exemplu edificator, din altele posibile de citat. Iar, în 1936, C.Z. Codreanu va
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
tot antisemitismul său recunoscut, Nicolae Iorga însuși recunoștea că "multe femei frumoase" se află printre evreii din Bucovina. Una dintre cele mai rezistente prejudecăți cu privire la evreu trimite la abilitatea sa înnăscută și neîntrecută de a-i înșela pe ceilalți. Negustor, cîrciumar sau cămătar, evreul a fost întotdeauna afectat de "prejudețele românilor contra comerciului" (Moses Schwarzfeld, la sfîrșitul secolului XIX), de incompatibilitatea demonstrată dintre spiritul ortodoxiei și capitalism. Un sîmbure de adevăr probabil că există în asemenea clișee rezistente, dar ele capătă
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
notează în jurnalul său apărut în anul 1914 la Paris: "...Poftește-l înăuntru, spusei funcționarului. Își făcu îndată apariția un omuleț îndesat, gras, cu mutră de brutar, aspect de cîrpaci, spate de dogar, aer de vînzător de lenjerie, straie de cîrciumar, și uite-așa! N-are un chior, și el vrea să plece în Rusia; pleacă în Rusia, și el n-are nici un chior..." Acest personaj, care scrisese Journal de Victor de Balabine, este unul dintre cei mai mediocri martori ai
Balzac în Rusia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16196_a_17521]
-
păcat, a zis ea, că n-a călcat-o cu treizeci de ani în urmă, că atunci cu siguranță s-ar fi măritat." (p. 151). Întîmplările, ca și personajele, sînt din sfera cotidianului; întîlnim la tot pasul distribuitori de fructe, cîrciumari, antreprenori de pompe funebre, microbiști, inși suciți, în genul lui Metek, colecționarul de obiecte inutile, încîntat că și le-a putut procura la prețuri convenabile. În prima povestire, Botez 1947, protagoniști sînt un antreprenor de pompe funebre, (fost paracliser, fost
Hrabal, Baltisberger, bestialul doctor Quartz și a treia Europă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16350_a_17675]
-
inutile, încîntat că și le-a putut procura la prețuri convenabile. În prima povestire, Botez 1947, protagoniști sînt un antreprenor de pompe funebre, (fost paracliser, fost cartofor profesionist) și un șofer-braconier; într-o alta - un fost medic și un fost cîrciumar etc. Lumea aceasta măruntă ne-ar putea trimite cu gîndul la povestirile lui Gogol sau chiar Cehov, căci în spatele neistovitei trăncăneli, se ghicește o realitate imposibil de suportat în lipsa unui refugiu. Rămasă tăcută lumea aceasta ar fi îngrozitor de tristă. Un
Hrabal, Baltisberger, bestialul doctor Quartz și a treia Europă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16350_a_17675]
-
repede au uitat de răposații acuzați pentru subminarea economiei naționale, dispreț față de traiul supușilor și presupuse conturi în bănci străine. Pe vremurile Marelui Pitic, cine se deda la tunuri mari se procopsea cu un glonte în căpățână, precum Ghiță Ștefănescu, cârciumarul de pe Grivița, zis și Bachus (Gheorghiu-Dej fixase și limita superioară a furtișagului: 100 de mii). De furat, se fura ș-atunci în draci, de la vlădică până la opincă, de unde și controlul personalului muncitor la ieșirea din schimburi, delict tolerat de portari
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92514_a_93806]
-
Bicuță): "Săndel - 300 de votcă săniuță; Domnu Profesor - o cola și 6 Bergănbir; Dan a lui Nașu - 5 coniace; Mișu electricianu - 2 romuri (achitat); Poetu - cinșpe beri și 10 cafele; Bidigaie țambalagiu - 7 romuri și 4 pungi de semințe". Caietul cârciumarului este un indicator al gusturilor și al disponibilităților lor financiare, mai performant decât cardurile bancare. Dincolo de această clarificare inițială, clienții lui Bicuță își pierd individualitatea în fumul dens al bodegii. Ei vorbesc aproximativ la fel (diferențele de nivel cultural nu
Marea pălăvrăgeală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8471_a_9796]
-
Așa că m-am retras prin nouășapte, exact după ce luaseră puterea. Am vrut să mă duc la liberali, dar ăia nu primeau decât indivizi cu bani, mi-au spus-o în față: ŤN-ai lovele, nu pupi la noiť. Oricum, numai cârciumari și angrosiști conduc filialele astea locale, mă vedeți pe mine printre ei? Așa că am lăsat-o baltă, nici la alegeri n-or să mă mai prindă" (pp. 93-94). Cârciuma lui Bicuță și alte povestiri este o carte aflată la frontiera
Marea pălăvrăgeală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8471_a_9796]
-
la restaurantul lui Fănică. Nu se băga în discuțiile despre politică, nici în cele de afaceri. Cînd îl vedea pe Fănică îl saluta înclinînd din cap. Iar dacă nu-l vedea, întreba chelnerii ce mai face. Așa că într-o seară cîrciumarul i-a adus chiar el carcaletele la masă. Cezărel s-a ridicat - nu trebuia să vă deranjați! - și l-a invitat să ia loc. Boiangiul venise, domnu Theodorescu, să-i facă două propuneri. Mai întîi o afacere. Să-i ia
Cumetria tocmai cînd by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7777_a_9102]
-
Nu, domnule Theodorescu, ăstuia nu-i era frică de nimeni. Și reputația asta a lui de om corect și om al legii o să ne ardă rău. Dacă nu-l dau legionarii jos, și atunci o să ne ardem și mai rău. Cîrciumarul își cumpărase pistol, dar nu i-l arătase nevestei lui, să n-o sperie. Îl ținea la restaurant, într-un dulap a cărui cheie n-o avea decît el, încît era aproape ca și cum nu l-ar fi avut. Maiorul Scipion
Pistolul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8022_a_9347]
-
mare, se cunoaște. Scutirea se practică, pretutindeni în lumea Momentelor și a comediilor, unde orice ieșire prin spate este exploatată, orice tertip e încercat, pentru a cruța "viața și onorul", de-a pururi nesigure. Un căpitan de gvardie, fost "birjar, cîrciumar, binagiu, samsar de slugi, spion de poliție, bătăuș", un adevărat moftangiu, deci, din toate cîte nimic, găsește un compromis salvator: bietul debil se "înlocuiește" cu o rublă, și scapă de persecuțiile armatei și de tovărășia mitocanilor. Cînd prețul devine prea
Garda civică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6939_a_8264]