1,714 matches
-
aminte. De luminițe-i plin orașul Și pui de brazi mulți s-au tăiat; Securea -n codru a fost nașul Și bieți purcei i-am înjunghiat. Se suie, spre piscuri de Carpați, Sfânt, mirosul de sarmale Și multe arome de cârnați Fumegă, spre cer, agale. În noi lumina nu se-aprinde, Căci burții suntem credincioși; Cântăm Crăciunului colinde, Dar avortăm prunci de Hristoși. Dacă ochiul tău a zăbovit, Pe ce-am scris, măcar o clipă, Să știi că-atunci te-am sorcovit
TE COLIND IUBITE CITITOR de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Te_colind_iubite_cititor_.html [Corola-blog/BlogPost/350898_a_352227]
-
și animații, mai trebuie spus că în iarnă vom avea tăiatul porcului, tot la Cârciuma din bătrâni. Este un eveniment care a prins la public și care a ajuns în al treilea an. În paralel pregătim și produsele specifice perioadei, cârnații, slana și murăturile, care sunt foarte căutate și apreciate de vizitatori.
Interviu Ovidiu Baron, Complexul Național Muzeal Astra by http://www.zilesinopti.ro/articole/3459/interviu-ovidiu-baron-complexul-national-muzeal-astra [Corola-blog/BlogPost/97413_a_98705]
-
nici șaua lui de aur, Lăsăm gândul să ne poarte Cât se poate de departe, Despicăm firul în trei, Punem mâna pe condei. Condeiul îl ascuțim, Cuvântul îl pritocim, In slovele tari ca fierul, Punem sarea și piperul. Mămăligă și cârnați Sunați zurgălăi, sunați! Lângă cârnați, murătură, Să ne lase apă-n gură. Țuică fiartă-n cești de lut, Pentru anul ce-a trecut! Pentru anii care vin S-avem urcuș fără chin, Punga să ne fie plină, Grâul fără de neghină
PLUGUŞORUL SCRIITORILOR , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/_plugusorul_scriitorilor_de_ioana_stuparu_1388577763.html [Corola-blog/BlogPost/365720_a_367049]
-
Lăsăm gândul să ne poarte Cât se poate de departe, Despicăm firul în trei, Punem mâna pe condei. Condeiul îl ascuțim, Cuvântul îl pritocim, In slovele tari ca fierul, Punem sarea și piperul. Mămăligă și cârnați Sunați zurgălăi, sunați! Lângă cârnați, murătură, Să ne lase apă-n gură. Țuică fiartă-n cești de lut, Pentru anul ce-a trecut! Pentru anii care vin S-avem urcuș fără chin, Punga să ne fie plină, Grâul fără de neghină, Muză la nepriceput, Somn ușor
PLUGUŞORUL SCRIITORILOR , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/_plugusorul_scriitorilor_de_ioana_stuparu_1388577763.html [Corola-blog/BlogPost/365720_a_367049]
-
împreună cu tata și vreo 2 vecini, purcedeau voinicește la tăiatul porcului...Gospodinele, (mama și mamaia) trebăluiau prin casă, fierbeau țuica si vinul pentru “pomana porcului” ce avea să urmeze și pregăteau toate vasele pentru bunătățile ce aveau să le facă: cârnați, caltaboși, șuncă, tobă, jumere... După ce-l pârleau pe “Ghiță”, îl “bărbiereau” și-l spălau bine, îl înveleau cu o pătură, să nu-i fie frig, iar noi ne suiam călare pe el, tata îi făcea semnul Sfintei Cruci pe frunte
AFLAT ÎN LUCRU) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/O_iarna_ca_n_povesti_cristian_gabriel_groman_1351706663.html [Corola-blog/BlogPost/346349_a_347678]
-
care coace așa frumoase rulade (învârtite)?. Cum se numește ansamblul de dansuri, conducătorul și alte informații interesante din viața cultural-istorică a satului?... După prezentarea s. Săiți se face o mică reclamă de genul: «Doar numai la Domulgeni se cunoaște secretul cârnațului de casă...», dar, bine, că noi, românii basarabeni suntem cu toții meșteri la cârnățuri și... Despre satul Chetrosu la fel, doar câteva cuvinte din frumoasele cântece populare ale domnițelor care arată frumosul obicei înainte de a începe semănatul, dar care sunt numele
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
sau jamonul nu lipsesc din meniul cu specialități culinare iberice pregătit de La Madrileña. Moro frito, din fălci de porc la placă și cartofi, Boquerones, o specialitate spaniolă de pește mărinat sau Callos a La Madrileña, specialitate din burtă de vită, cârnați Chorizo și sos, sunt câteva dintre delicatesele din carne ale bucătăriei spaniole perfecte pentru o masă servită pe ritmuri de flamenco. Iubitorii rețetelor mediteraneene cu fructe de mare se vor bucura de o vacanță culinara pe cinste, pentru că midiile, calamarii
La Madrileña - Primul Spanish Restaurant amp; Wine Bar din Iasi by http://www.iasi4u.ro/la-madrilena-primul-spanish-restaurant-wine-bar-din-iasi/ [Corola-blog/BlogPost/95804_a_97096]
-
mâncare de post: varză călită, fasole bătută cu garnitură de „troșie”( corcodușe puse la murat într-o putină specială), sfeclă fiartă cu mujdei, coleș (ciulama) din zeamă de sfeclă de zahăr, fasole fiartă cu sfeclă, urzici, praz și ridichi negre(„cârnați” și „brânză” după cum glumeau țăranii din Purani), mâncărică de gutui sau prune afumate. Săptămâna de dinaintea Paștelui se numește Săptămâna Mare, fiind cea mai aspră săptămână de post. Bunicuțu, în Joia mare, Vinerea (numită Vinerea Neagră) mare și Sâmbăta Mare ținea Post
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Purani_de_videle_traditii_de_floarea_carbune_1367566522.html [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
brațe, l-am dus acasă și i-am dat lapte să mănânce. Ei, da, de-acum aveam din nou câine, eram fericit... Bulfei creștea pe zi ce trece, îndopat de mine cu lapte, mămăligă, pâine, chiar și cu mușchi și cârnați de la oală, firește - spre dis- pe-rarea maică-mii, care era (și mai este încă, slavă Domnului!) o zgârcită notorie. L-am în- vățat să rămână cu vacile la păscut, se ținea săracul după ele toată ziua, timp în care
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1475818715.html [Corola-blog/BlogPost/350258_a_351587]
-
Nenu, elev la Colegiul Național „Nicolae Bălcescu”. Pentru delectarea cititorilor revistei „Zile și nopți”, redau aici un fragment din Dicționarul literar... în două ape, semnat de scriitorul umorist Mihai Frunză: „ De ce iubim femeile? De mine. (Mircea CĂRTĂRESCU ) Am servit doi cârnați și zece mititei cam arși. (Agatha CHRISTIE ) Am auzit că Moldova a ajuns de nedescris! (Dimitrie CANTEMIR ) Am avut noroc că scrisoarea nu era anonimă! (Ion Luca CARA GIALE ) Dacă pun mâna pe un roman bun, nu mă las până
Revista Poem Caffe by http://www.zilesinopti.ro/articole/2913/revista-poem-caffe [Corola-blog/BlogPost/97306_a_98598]
-
ar fi de tare vacarmul lor, nu reușesc să îmi acopere suspinele. Dar, oricum nu îi interesează. Se prefac că mă sărbătoresc, că mă iubesc și că le pasă. Mâine mă vor scuipa din nou! Miros de mititei. Varză cu cârnați. Esența sufletului meu, rădăcinile-mi vechi de mii de ani, întreaga-mi ființă și istorie sunt dezbătute în talk show-uri ieftine. O goană sălbatică după audiențe. Până și ce e frumos și sfânt sună a gol, fals și strident
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
că nu i-ar fi convenit ci, pentru că: - Ce localuri, mai ales din Buzău, ar dori un bucătar, la pregătirea sa, să facă artă din această meserie. Aici, la noi, umple omul burta de mici, friptură, sarmale, ciorbă de burtă, cârnați cu fasole... Și, totuși, dorința fratelui de a-l știi aproape, a fost atât de mare, încât, când a venit pe acasă Profesorul, a plecat cu el la Complexul turistic Măgura. La Investitorii-inteligenți și valoroși, pe care-i cunoștea. Cândva
COMPLEXUL DE LÂNGĂ FÂNTÂNA LUI MIHAI VITEAZUL de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1459929720.html [Corola-blog/BlogPost/381598_a_382927]
-
cumsecade. Să vezi cum se îmbracă duminica și ies la plimbare ca boierii, beau bere, o băutură amară, bea și tu mamă ziceau că-i bună, ce să beau eu poșirca aia...dar micii mi-or plăcut, nu-s precum cârnații noștri da-s buni... -Dar băiatul, pe el nu-l trage ața la oraș, la trai mai ușor, să se facă și el domn, că știu că-i plăcea cartea, interveni un bărbat mai bătrân, cu plete ce-i ieșeau
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1465905579.html [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
mai citită de pe aici. Nu mă suportă hârtia să-i spun titlul ... - Punct și de la capăt. Omul ăsta, viitorul nostru cititor, dorește ceva de la noi. Și noi? Îi povestim porcării? - Da' cine a pomenit nene' Punctule, de tobă, de caltaboși, cârnați, porcării d'stea? Vorbeam și noi așa, din plictiseală. Nu vezi că nu ne mai citește nimeni? Subliniez: nimeni! - Hai, nu te mai ambala atâta! Puteai să-mi pui ghilimelele că tot aia era. - Eu, ca Liniuță de dialog, și
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Cuvantul_care_rade_lica_barbu_1371196894.html [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
Imperiu Roman e mereu prezent în subconștientul celor dezmoșteniți de soartă. 4. După războaiele mondiale, o ocupație militară și o reeducarea cu larg caracter de masă, nemților li se baga mereu bețe în roată: Ucraina, NSA/CIA, Euro, Grecia, FIFA, cârnați cancerigeni, gaze VW plus 1 milion de refugiați. Ce mai urmează oare? 5. SUA, pe linia „To keep the Russians out, the Americans in, and the Germans down”, a creat o zonă militară tampon de la Baltică la Marea Neagră pentru a
INVAZIA BARBARILOR – 10 TEZE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1446529664.html [Corola-blog/BlogPost/373777_a_375106]
-
FĂRĂ ECHIVOC Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1088 din 23 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului fiindcă, mă apostrofase una cu apelativul porc (dar nu cel de guineea) i-am propus, zâmbind, un troc: să-i dau, de crăciun, cârnațul, iar, ca să fie echitabil, ea să-mi pună pe cântar toată chifteluța ei. meditând preț de-o țigară (dând apoi un fum pe-o nară) îmi răspunse lapidară: nu știu dacă-i profitabil, totuși, din ce spui că-i... mațul
FĂRĂ ECHIVOC de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Fara_echivoc_george_safir_1387803254.html [Corola-blog/BlogPost/363554_a_364883]
-
pâini micuțe). În timp ce aleargă de la o poartă (ușă) la alta utilizează strigături specifice evenimentului: „Dă-mi și mie un pițărău, / Cât de rău, / Să mă duc cu Dumnezeu.“ Primului pițărău i se dă de către gazdă și câte o bucată de cârnaț, cârnațul simbolizând bogăția casei „Ne dați ori nu ne dați, pâine cu cârnați.“, dar și boabe de porumb etc, simboluri ale bogăției unei gospodări. Seara, în Ajunul Crăciunului, se merge cu colindul. „Colinde, colinde / E vremea colindelor.“ (Mihai Eminescu) Colindele
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1419613505.html [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
micuțe). În timp ce aleargă de la o poartă (ușă) la alta utilizează strigături specifice evenimentului: „Dă-mi și mie un pițărău, / Cât de rău, / Să mă duc cu Dumnezeu.“ Primului pițărău i se dă de către gazdă și câte o bucată de cârnaț, cârnațul simbolizând bogăția casei „Ne dați ori nu ne dați, pâine cu cârnați.“, dar și boabe de porumb etc, simboluri ale bogăției unei gospodări. Seara, în Ajunul Crăciunului, se merge cu colindul. „Colinde, colinde / E vremea colindelor.“ (Mihai Eminescu) Colindele sunt
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1419613505.html [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
evenimentului: „Dă-mi și mie un pițărău, / Cât de rău, / Să mă duc cu Dumnezeu.“ Primului pițărău i se dă de către gazdă și câte o bucată de cârnaț, cârnațul simbolizând bogăția casei „Ne dați ori nu ne dați, pâine cu cârnați.“, dar și boabe de porumb etc, simboluri ale bogăției unei gospodări. Seara, în Ajunul Crăciunului, se merge cu colindul. „Colinde, colinde / E vremea colindelor.“ (Mihai Eminescu) Colindele sunt cântece populare ce mărturisesc nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. „Când vine iarna geroasă
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1419613505.html [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
la cuscra, zâc... Sanchi! S-o fi prins, nu s-o fi prins, scăpai eu întreg, scăpai!? Ei, și dă-i pregatire... Carnea fu aleasă, furdaua la sarmale, macra la friptură și cârnăciori, că nu ne lăsarăm și făcurăm și cârnaț’, ba umplurăm și mațăle groase. Că ne și atinsă tata Nițu, cum stă el și le dă: ”Vă aranjarăț’, zâce, pe toată iarna! Pe toată iarna v-aranjarăț’!” Scaicani.! Ne ieși pe nas bufetu’ lu’ nașa Reta, că ăștia măturară tot
BUFET SUEDEZ (SCHECI À LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1486973803.html [Corola-blog/BlogPost/383266_a_384595]
-
iarna v-aranjarăț’!” Scaicani.! Ne ieși pe nas bufetu’ lu’ nașa Reta, că ăștia măturară tot dupe masă, de nu rămasă nici să tragi cu praștia, m-auz’! Și luni la rachiu n-avusărăm decât să punem la bătaie și restu’ de cârnați și de mață. Da’ și eu fusăi deștept. Păi!? Oltean prost și gâscă înecată ai văzut!? Lăsai la o parte rușine și făcui nuntă cu strigare. Cum începură țâganii să strige daru’, îi și văzui că să cară acas’ dupe
BUFET SUEDEZ (SCHECI À LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1486973803.html [Corola-blog/BlogPost/383266_a_384595]
-
succes. Cultura brașoveană și germană, spiritul bavarez au cucerit și cetatea lui Bucur și burgul de pe Bega. Pentru că Oktoberfest înseamnă și seri multiculturale, dansuri bavareze, parada costumelor etniilor brașovene. Și mai înseamnă și hectolitri de bere degustați și kilometri de cârnați mâncați. Dacă îi punem cap la cap nu ajungem în Bavaria. Fix în China! Garantat. Chiar, cum o fi un Oktoberfest la chinezi?! O poveste care începe cu “A fost odată” dar care nu se va termina prea curând. Moșul
Albă ca Spuma şi cei 7 ani by http://www.zilesinopti.ro/articole/9903/oktoberfest-2015-alba-ca-spuma-si-cei-7-ani [Corola-blog/BlogPost/99096_a_100388]
-
Ia și tu un pahar cu noi! - Nu pot! Nu beau țuică! se codi fata rușinată. Cu tot dichisul gătelii, fata a fost pusă de maică-sa să ne servească la masă, să caute mere și nuci prin cămară și cârnați în pivniță. Se vedea că fetei îi era tare ciudă pe maică-sa că o punea la treabă, în loc s-o așeze moț pe un scaun, să se zgâiască la musafir. Mie nu-mi tihni deloc seara aceea la nea
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1463551089.html [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
Tata? Nici de el nu știe... Că tot se-nalță peste gard, La stâlpul porții, lângă brad Și tot oftează, ros de dor, Strigând la tine în pridvor. Fără tine casa-i goală, Nu mai fierb sarmale-n oală; Nici cârnați n-avem, nici chișcă, Toate le făceai, mămică!... Eu știu că Domnul este bun Și, poate-n seara de Ajun, O să-ți dea o învoire, Măcar, de Crăciun, trei zile. Referință Bibliografică: Vino, mamă, de Crăciun! / George Safir : Confluențe Literare
VINO, MAMĂ, DE CRĂCIUN! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Vino_mama_de_craciun_.html [Corola-blog/BlogPost/341486_a_342815]
-
-i nici-o bucurie. Burtă mare tu de ai, Ai să dai de vai și bai. Cu slănini de te-nveli, Inima ți s-a opri. Treci, te rog, la pătrunjel, Morcov crud și dovlecel. Mere și cu portocale, Fără porc ,cîrnați, sarmale. Pește poți să ai la masă, Că acela nu îngrașă. Dulciuri,junk food dacă ai, Dă-le și tu la dușmani. Nu-ncerca să treci măsura, Că acuși te dau de-a dura. Referință Bibliografică: NU TE ÎNGRĂȘA / Lucia
NU TE ÎNGRĂŞA de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Nu_te_ingrasa_lucia_tudosa_fundureanu_1390278749.html [Corola-blog/BlogPost/361607_a_362936]