144 matches
-
cu ,,Sapienței”), sesizează principalele etape corespunzătoare unui ,,proces evolutiv al creației lui Caragiale, între ne(răbdare) și înțelepciune, de la tinerețe până la maturitate”. Prima etapă este cea „jurnalistică” în care se remarcă acea înclinație naturală de a observa totul a publicistului ,,cârtitor”, cultivând un ,,stil viu, direct, nervos, cu viziuni de calambur, anecdotic, paradoxal, bășcălios și nonconformist”. Urmează etapa ,,comediografică”, unde apare o ,,lume burgheză, voit caricaturizată și șarjată, de realism social, de moravuri, cu verism și culoare locală”. Etapa ,,nuvelei tragice
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
de mână din cer pentru israeliți. Însă, doar atât cât puteau strânge într-un pumn, ca să mănânce în ziua aceea. Și să nu aibă grijă zilei de mâine. „Ajunge zilei răutatea ei” - mai spune Cartea Sfântă. Dar, cum omul e cârtitor de cum a văzut lumina zilei, a vrut mai mult decât un pumn de mană cerească, gratuită și care se putea mânca fără mari eforturi. El râvnea la oalele cu carne de vițel din Egipt și au început să murmure. Nu
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Tableta_spirituala_pelerini_si_str_cezarina_adamescu_1335348271.html [Corola-blog/BlogPost/359201_a_360530]
-
doar pentru că este orașul copilăriei mele și doar atât. Mi-e drag ca un solstițiu de vară, ca un bunic cu barbă albă pierdută de ani. Mi-e drag pentru lucrurile mici, pentru piața centrală în care se înghesuie târgoveții cârtitori pe nimicuri, pentru mica prefectură aruncată între case, pentru străduțele laterale din care poți să ajungi oricând în centrul orașului. Mi-e drag orașul acesta mic care poartă și un nume:Rîmnicu-Sărat. Referință Bibliografică: Orașul pierdut / Florentina Udeanu : Confluențe Literare
ORAŞUL PIERDUT de FLORENTINA UDEANU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Orasul_pierdut.html [Corola-blog/BlogPost/360707_a_362036]
-
de toate, Să trăiți în sănătate. Observăm că timpul trece, Avem anul două mii zece Îl dorim un an mai bun, Mai bogat ca cel bătrân. Anul care s-a încheiat, Nu a fost el prea bogat, Să nu fiu un cârtitor, Îl numesc; mulțumitor! Referință Bibliografică: Anul 2010 / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 478, Anul II, 22 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ANUL 2010 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Anul_2010_mihai_leonte_1335110930.html [Corola-blog/BlogPost/357162_a_358491]
-
dor... Să revenim! Catharina Siegel... Da, ea a fost, de fapt, femeia de la Stâlpul Infamiei! Ea, frumoasa ibovnică a voevodului. Vlad era urât de mulți. Îi amenințse cu sabia pe pretendenții la mâna adoratei lui. Era aspru cu negustorii sași, cârtitori și intriganți, cum îi credea - și-i trăgea în țeapă. Trăia cu cea mai frumoasă femeie, pe care o răpise și o seduse ulterior, deși era căsătorit cu alta. Domina, teroriza. Iar femeile negustorilor sași, în timpul execuțiilor soților lor, au
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1472198821.html [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
drum liber ales și asumat, un imaginar exercițiu de admirație falnic (sic !) și jalnic deopotrivă, într-o infatigabilă procesiune inversată : sunt trecuți mai întâi lăncierii - cu instrumentele propagandistice din dotare ; se țin aproape și marșează cu pieptu-i bombat pedestrimea salonardă cârtitoare, cheia și levierul birocrației intimidante aflându-se în mâinile sale ; cei hliziți (și mai târziu primii maziliți) clăbucarii se situiază în ariergarda reprezentanților nu prea smeriți (rebeli) ai vulgului. Cocoțați de fațadă pe principiul (și criteriul) omul potrivit, la locul
UN ALT FEL DE... SCHINDLER ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_un_alt_fel_de_schindler_.html [Corola-blog/BlogPost/372734_a_374063]
-
CE-A FOST A FOST, CE ESTE E ȘI VA MAI FI CE SE CUVINE ”: SCRIITORI VRÂNCENI, DE IERI ȘI DE AZI[1], de MIRCEA DINUTZ A mai apărut o carte. „Mare lucru! Câte cărți nu apar degeaba ” - ar spune cârtitorii și paraziții aculturali. Din fericire (sau din nefericire, pentru mulți!), nu e o carte ca altele, din moment ce „era (scandalul despre ea) pe când nu s-a zărit (cartea) „azi o vedem” (cartea) și „el” (scandalul!) nu numai că „E”, ci se
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
perfectă, nici măcar terminată, în proiectul ei, estetic și mental. Autorul nu poartă vina non-desăvârșirii ei, decât în mică parte: dacă sponsorizarea ar fi, în România, un mecenat firesc (iar nu, prea des, gest aleatoriu, de aroganță capricioso-mofturoasă!), dacă paraziții și cârtitorii, de care vorbeam mai sus, nu și-ar fi pus toate forțele lor maligne, să oprească apariția cărții dacă! - atunci, autorul și-ar fi păstrat seninul clasic, și-ar fi urmat treaba, și-ar fi continuat documentarea și scrisul - și
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
colțurile lumii ca niște adevărate comori nepieritoare. Nu trebuie să fii neapărat preot ca să apelezi la cuvintele înțelepte din Biblie. Orice credincios, orice creștin găsesște în ea un tezaur inestimabil. Un exemplu grăitor în acest sens: „Păziți-vă de vorbele cârtitoare și deșarte și feriți limba voastră de clevetire, fiindcă vorba cea mai tainică nu va trece fără pedeapsă și gura mincinosului aduce sufletului moarte” (Cartea Înțelepciunii lui Solomon, 1, 11-14). Și precum aceste învățături, sunt mii și mii în Cartea
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1474260832.html [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
exprimare a acestor năsărâmburi o reprezintă alegerile. Aproape toți oamenii așteptau cu sufletul la gură reacțiile, comportamentul aleșilor. Dar mai ales al „alesului”. Și onorarea promisiunilor, cu care cel din urmă credea că va sparge gura târgului! Mai existau desigur „cârtitorii”, dar unde nu sunt și când anume n-o fac la fereală!? Unii compuseseră „rime” de circumstanță, ziceau malițioșii pentru a „cinsti în ode” (în metru cu-antic, pentru pricepătorii în d-alde Eminescu!) numele cu care Dumnezeu Bunul, îi
SERVI(R)TUŢI ELECTORALE ŞI LA ...LOCALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_servi_r_tuti_electorale_si_la_locale_.html [Corola-blog/BlogPost/360104_a_361433]
-
curaj dictatorilor profitori și îl scoate pe om din efortul de a gândi la soarta sa, făcându-l o fiinșă care primește prostește ce-i ajunge sub nas, dacă asta asigură o asemenea comoditate. Și rămâne astfel, cam nemulțumit, cam cârtitor, dar fără prea mare chef de a schimba ceva și fără idei în această direcție, cel mult visând la a da o țeapă. O singură țeapă, care să-i schimbe soarta; nu un efort bazat pe ceva idei. Iar, fiindcă
PROLOG LA VOLUMUL „CÂINELE ÎNŢELEPTULUI” de CORNELIU LEU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ncorneliu_leu_prolog_la_volumul_ca_corneliu_leu_1343187770.html [Corola-blog/BlogPost/355107_a_356436]
-
nu o vei scoate niciodată la capăt. S-a ajuns la condamnarea aberantă a creatorului sitemului SMURD. E ușor să dai cu barda! Arafat merită o statuie, nu linșaj în piața publică! Nu uit nicio clipă „Noi suntem români!” Veșnic cârtitori. Unii nu mai vor partide. Însă o democrație implică tocmai existența partidelor. E verificat de peste 2.000 de ani. Ba da, se poate! O frumoasă dictatură! Clasa politică să fie schimbată din temelii! Un mesaj corect. Oricum, acești golani aleși
TABLETA DE WEEKEND (129): CIUMPALACII RĂZBUNAŢI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1446875697.html [Corola-blog/BlogPost/382285_a_383614]
-
Acasa > Manuscris > Impresii > PAMFLET: CINE PE CINE VERIFICĂ !? Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 226 din 14 august 2011 Toate Articolele Autorului Deunăzi s-a strecurat în presă știrea, liniștitoare pentru cârtitorii regimului, că anumiți ministeriabili unși cu toate „conturile” vor fi controlați (spălați !?) de onor Corpul de control al guvernului. Îmi imaginez un scenariu, deloc apocaliptic, cu intruziuni de dramoletă la hotar cu „inchizitorialul” de ochii lumii : celor chemați să suporte
CINE PE CINE VERIFICĂ !? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_cine_pe_cine_verifica_.html [Corola-blog/BlogPost/360105_a_361434]
-
Ediția nr. 148 din 28 mai 2011 Toate Articolele Autorului 27/28 Mai 2011. Nu am înțeles niciodată mecanismul invidiei. Știu că de la facerea lumii există. Când a zis Dumnezeu „să fie lumină” întunericul s-a tulburat în sinea lui cârtitoare... „Să facem om după chipul și după asemănarea noastră !” Și celălalt ne-chip s-a of-uscat din nou... Acum, când scriu, cineva se uită in-vidios peste umărul verbului meu numărându-i silabele... Si-labisind nici el nu știe câte le are
INVIDIA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 by http://confluente.ro/Invidia_.html [Corola-blog/BlogPost/344230_a_345559]
-
Cu multe secrete neatinse, Din plimbările mele toate, Păstrez metafore aprinse. Fragmente din zidurile vieții, Au fost din timp desprinse, Le puneau în tasuri precupeții, Vânzând metafore aprinse. Nu le lipseau cumpărătorii, Nefiind la preț respinse, Nu le știau prețul cârtitorii, Mirabile metafore aprinse. Câte lucruri nesurprinse, Au rămas mereu nestinse, Fiind în suflete cuprinse, Acele metafore aprinse. Referință Bibliografică: METAFORE APRINSE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 537, Anul II, 20 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
METAFORE APRINSE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/Metafore_aprinse_mihai_leonte_1340252979.html [Corola-blog/BlogPost/357612_a_358941]
-
încă destulă să mai dea și la alții, i-a ținut-o trează, înțelegătoare, pătrunzătoare și răbdătoare și a ajuns mai târziu să bată recorduri de inteligență, de memorie, oricum de performanță care nu e la îndemâna oricui iar gurile rele, cârtitoare, au spus despre asta că de vină ar fi „zeama lui Bacchus” și atribuindu-i acesteia funcții miraculoase, panaceul tuturor derutelor și fantasmelor ... Într-o bună zi, rapid și pe negândite, fără prea multe pregătiri, „Căpitanul” de odinioară și-a
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pacaleala.html [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
Dumnezeiască. Ce s-ar întâmpla dacă frunzele sau apa ar face grevă, așa, că nu le convine vremea de afară sau Dumnezeu a fost prea aspru cu ele? Dar nu este posibil deoarece ele trăiesc ca să muncească, nu ca omul cârtitor care muncește ca să trăiască. Tot copilul știe din propria experiență că apa nu „curge” la deal. Este adevărat! Apa nu vrea în nici un chip să suie de la nivelul râului câțiva centimetri până la porumbul care se usucă de secetă. Pompele de
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 5 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398515633.html [Corola-blog/BlogPost/347961_a_349290]
-
principala misiune a Consiliului este de a căuta un punct de convergență, un compromis acceptabil pentru toți. Întotdeauna voi menține această poziție cu rigoare, corectitudine și fermitate. În UE, se spune că cehii sunt întotdeauna nemulțumiți de ceva. Că suntem niște cârtitori de care ceilalți ar trebui să se teamă, că suntem o națiune de husiți și șovini înfierbântați. Fundamental, nu sunt deloc de acord cu acest fel de critică. Ca și primul nostru președinte, T. G. Masaryk, sunt convins că ,,chestiunea cehă
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
sale nu sunt cu morile de vânt, ci cu detractori plătiți sau rău intenționați, ca să-și asigure o ipotetică rămânere și după dispariție, agățându-se de pulpana veșniciei lui Mircea Eliade. Dintre nenumărații violatori ai adevărului istoric - și moral, ori cârtitori cu simbrie plătită, medicul Dworschak, după ce le Înregistrează numele (nu ca la o turmă, ci ca la starea civilă) se oprește doar la câțiva din spațiile limbilor engleză, franceză și română. De pe meterezele unei juste aprecieri, cu cei selectați, procedează
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
vieții scriitorului ca mare parte a romanului " Sub pecetea tainei". Textele sale heraldice, documentate și dezvoltate și însemnările istorice erau destinate uzului personal și n-au fost puse în valoare de scriitor. „Reacționar, conservator, antiegalitarist, spirit nu prea religios, veșnic cârtitor, în fine, o conștiință de boier de țară, se comporta ca un lord britanic cu ascendente nobiliare atestate de nouă secole, care, firește, nu înregistrează niciun prieten, are numai inamici si supuși”. A locuit împreună cu soția sa mai în vârstă
Mateiu Caragiale () [Corola-website/Science/297546_a_298875]
-
ori buddiste. În toate sau prin toate trece fiorul cunoașterii înfrigurate a autorului. Se dezvoltă aici miracolul cunoașterii enciclopedice, care-l prinde elegant de bine. Din acest punct de vedere, dilatarea eu ului și plasarea lui în varii ipostaze Cuget, Cârtitorul, Curiosul, Mărturisitorul, Tămăduitorul. Sunt ipostaze simbol, reînviind o tradiție bogată în semnificații Cantemir, Budai, Deleanu, Gr. Alexandrescu și cei care le-au urmat. Medicul Nicolae Radu cotrobăie în labirintul memo riei, căutând să explice natura centrilor durerii, iubirii, mândriei, lăcomiei
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
care se exprima lapidar și semnificativ despre placheta intitulată De dragoste : „Demascându-se, poetul Al.G. Croitoru se povestește pe sine se caută și se găsește, se regăsește .” 1-2 decembrie 2010 N.B. Poetul, Într-o Înțelegere deplină cu Muza lui ...cârtitoare, a provocat-o să fie bunișoară pentru a struni și pe corzile prozodiei folclorice. Dânsa i-a oferit În dicteu... automat Doina și De m-ar chema.
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
ocrotitoare cu care își prezintă personajele alături de care suferă.” Nicolae Ionescu Prefața catalogului expoziției Florin Preda Dochinoiu, decembrie 1994 “Florin Preda Dochinoiu este o certitudine a graficii oltene și nu doar a ei. Nimic de găsit de reproșat, oricât de cârtitor ar fi privitorul specializat.” Viorel Gârbaciu Motru, 27 octombrie 2000 Grafica dă toate explicațiile. Ea te mută de-a dreptul în domeniul transcedentalului!” Florin Stama Craiova, 15 aprilie 1994 “Descopăr ceva ce nimeni nu poate să-și imagineze că, în
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
pitoresc și sunt umanizate cu umor, părând să-și uite cuviința rangului; astfel Dumnezeu și Sfântul Petre sunt văzuți în chip de moșnegi binevoitori, ultimul menționând chiar că a primit o chelfăneală strașnică de la un oștean, Moartea pare o babă cârtitoare ce critică slăbiciunile lui Dumnezeu (pe care-l acuză că a dat în mintea copiilor), în timp ce dracii și Moartea au parte de suferințe fizice, ca și cum ar fi oameni, fiind bătuți cu nuiaua pe spate în văzul întregului sat precum elevii
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
Manolescu). Există, deci, două niveluri ale operei: a) povestirea propriu-zisă, care este „epopeea fricii cronice și a preocupării pentru stomac” (N. Manolescu), care parodiază motive literare consacrate, ca "ubi sunt" (eroii vestiți de altădată), muza inspiratoare, devenită aici o femeie cîrtitoare cu gură mare și minte puțină, sau lumea pe dos, căci epopeea începe cu defilarea ordonată à țiganilor și sfîrșește cu încăierarea acestora (întîi ordinea, apoi haosul); b) critica povestirii, ale cărei personaje sunt întruchipări ale modalităților de receptare a
Ioan Budai-Deleanu () [Corola-website/Science/297753_a_299082]