88 matches
-
înțelepciunii între furtunile Bărăganului și stepele încremenite ale Siberiei, mânjind cu denigrările mârșavei lor mișelii, neaua iernii ninsă ca prolog al viitorului de pe frunțile străluminate de aura eroic-mucenicească. Dacă boierimea locală basarabeană s-a calicit cu poporul și s-a căciulit mai mult cu muscalii, ca pe vremuri cu fanarioții, datinile, tradiția, limba, credința, veșnicia, au rămas în grija puținilor boieri și vlădici demni și a țăranilor din sânul cărora au țâșnit marile personalități basarabene ce au aprins Rugul Românismului. Un
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
fiecare zi care trece, că, poate, dacă m-aș mai naște o dată aș reuși să mă „aciuez” și eu într-un loc unde să pot munci, să pot să-mi câștig cinstit pâinea cea de toate zilele, fără să mă căciulesc, fără să mă umilesc, fără să bat la porți închise sau la uși pe care scrie: „Nu deranjați, OCUPAT!” Tac și-nghit de câțiva ani buni, de când am trecut pragul celor 50 de ani și încerc să găsesc o oportunitate
MĂ SIMT STRĂINĂ ÎN PROPRIA MEA ŢARĂ ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_ma_simt_s_georgeta_resteman_1365847116.html [Corola-blog/BlogPost/345882_a_347211]
-
cu legături între ele prin poduri. Prima impresie a fost favorabilă. Încă mai exista zăpadă prin oraș și eram deja pe 12 aprilie, iar munții erau în general complet acoperiți cu zăpadă. Deși zona muntoasă încă mai purta pe vârfuri căciuli și mai jos dulmana din omăt, clima nu era aspră ca la noi în Dobrogea în asemenea cazuri, în ciuda temperaturilor scăzute. Fiordurile îmi făceau cu ochiul și parcă îmi spuneau amabile un: “Bine ai venit pe malurile mele pescarule român
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418110191.html [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
lucrează cu Stelică al meu, la C.F.R.! -Și pă măta cum o cheamă? -Luminița. -Și a cui e? -A Stănichii a lu Gogu lu Guțoiu. -A...ăla dă e acar la Fusea! Mai face el la cojoace? -Mai face. -Și căciuli? -Da. -Câți ani ai? ...aici o mai schimbam din când în când, mai adăugam câte o lună! -Ce clasă ești, ai învățat și tu vreo poezie?....și atât așteptam, începeam să spun o poezie pe nerăsuflate, mereu aceeași să fiu
AMINTIRI II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1494952662.html [Corola-blog/BlogPost/376857_a_378186]
-
au luptat împreună, cot la cot, și că n-au de gând să le necinstească nevestele. Și Safta lui Ghiță Pâslă se grăbeste să-i dea lămuriri Frăsânei: - Anicăi, cum-necum, i-o făcut mare poznă un sălbatic din aceia cu căciuli țuguiete. Da' ci zâc eu di unu', când știu ghine că nici ceilalți n-au fost mai omenoși cu ea ... Și de la Frăsâna au aflat taina asta jumătate din femeile satului. Destule dintre ele, când îl vedeau pe bietul băiat
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
secolul al XVI-lea) Nu cred că versiunea în românește reproduce exact sensurile din cea originală. **Alfio- personajul vizitiului din opera " Cavaleria rusticană" de Pietro Mascagni ; poartă o căciulă cu pompon,lungă, care cade pe umăr. Așa îi spuneam eu căciulii roșii pe care mi-o tricotase mama și la care țineam mult. Referință Bibliografică: CĂCIULA CEA ROȘIE / Adina Rosenkranz Herscovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1685, Anul V, 12 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Adina Rosenkranz Herscovici
CĂCIULA CEA ROȘIE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1439339280.html [Corola-blog/BlogPost/369724_a_371053]
-
Interviuri Anul acesta vedem prima stea pe Aleea Celebrităților pentru un mare actor român. Cum v-a venit ideea și de ce este domnul Rebengiuc primul? Români mai sunt. Îl avem pe Purcărete, îl avem pe domnul George Banu, pe Gigi Căciuleau și îi avem pe cei doi patroni ai Teatrului, primul care a fondat Teatrul care este actuala Filarmonică și Radu Stanca, care a fost ctitorul spiritual și care este și patronul Teatrului, deci practic sunt cinci nume care vin din
Interviu cu Constantin Chiriac, directorul FITS by http://www.zilesinopti.ro/articole/12688/interviu-cu-constantin-chiriac-directorul-fits [Corola-blog/BlogPost/100105_a_101397]
-
capătul căreia banul îți așează lumea întreagă la picioare. Că și tu, te-ai săturat să tot stai în această umilitoare, inacceptabilă și incomodă treaptă în societate, ai tot tins, te-ai îmbătat cu apă rece și te-ai tot căciulit și-acum ca Ion, din “Socoteala” românului lui Vlahuță, ai făcut-o în sfârșit bine și ai ajuns la ... divan sau liman, totuna până la un punct! Adormim cu poveștile arabe sub căpătâi și-i “dăm bice” norocului care va să
NUNŢILE UTC-ISTE, TOGILE VIRILIS ŞI PROPRIETARII LUI PEŞTE ÎN VEGAS ! (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Nuntile_utc_iste_togile_virilis_si_proprietarii_lui_peste_in_vegas_vi_.html [Corola-blog/BlogPost/366659_a_367988]
-
din partea mareșalului Malinovski, care fiind oaspetele (sau „gazda”) lui Gheorghe Gheorghiu-Dej l-a întrebat de fostul său camarad de front cu care a făcut campania în Cehoslovacia. S-a pus pe rol procesul și a fost achitat, dar ajungând la Căciulești a găsit casa naționalizată, deposedat de pământ și acuzat de tribunalul local ca sabotor agricol, pentru că timp de 4 ani cât a fost sechestrat nu a predat cotele agricole obligatorii. După 68 de cereri-memoriu de repunere în drepturi statul i-
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Temnita_comunista_ultimul_domiciliu_al_multor_eroi_romani_ai_celui_de_al_doilea_razboi_mondial.html [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
este o invitație, o chemare la sfințenia cu care bunicii noștri așteptau Sărbătorile, iar icoana bunicii este învesmântata totdeauna în valuri de borangic, cu fir subțire de matase sau în fuioare de lâna răsucite din fus, viitoarele hăinuțe, ciorăpei și căciulite pentru nepoței. Meritorie este încercarea autoarei de a oferi copilașilor, în Prag de Nastere Sfântă, asemenea giuvaeruri lirice! Totul e feerie aici, de la portretul Doamnei Iarnă: “Alb anotimp”: Iarnă, mare ștrengărită,/ A iesit azi la portița/ Cu unelte speciale/ A
PASTEL DE BORANGIC (VERSURI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Colectia_magic_a_editurii_armonii_cul_gheorghe_stroia_1329412484.html [Corola-blog/BlogPost/345062_a_346391]
-
dar totuși!... Până mi-a deschis cineva capul, ascultă Tandule, mi-a zis, mi-e milă de tine că te tot dai cu dinții de piatră, de ce nu te duci tu unde trebuie, că dacă umbli numai pe aici, te căciulești cam degeaba. Și-mi zice numele cuiva, nu pot spune cine, mă iertați, persoană importantă, mi-a rămas în minte vorba asta pe când învățam despre Caragiale la școală. Îl cunoșteam pe individul, încă dinainte de a se ajunge mare mahăr, așa că
CRAVATA CU PICĂŢELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1439278211.html [Corola-blog/BlogPost/383137_a_384466]
-
fiica lui Cimpeanu Ioan și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 1090 Viena, Alserstr. 26/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cristian, str. IX nr. 35, județul Sibiu. 143. Moraru Venera, născută la 24 iulie 1957 în localitatea Căciulești, județul Neamț, România, fiica lui Marian Constantin și Ecaterina, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Viena, Humboldtgasse 15/1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Piatra-Neamt, Str. Orhei nr. 8, sc. A, ap. 13, județul Neamț. 144. Gann Cornelia-Florentina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131124_a_132453]
-
ai lui Hristos, dintre care unii au devenit chiar monahi. A fost prieten cu sfântul Paulin de Nola (353-431) care confirmă: Aleargă la tine geții și amândouă felurile de daci: cei ce cultivă pământul în interior și cei ce poartă, căciuli de oaie și cresc bogate turme de vite pe malurile mănoase”. Așadar, sunt pomeniți sciții, geții și dacii, toți ocupând aceleași regiuni. A ocupat scaunul episcopal între 366-414. În 389 și 402 a călătorit la Roma și Campania pentru a
NICETA DE REMESIANA de ION UNTARU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/24_iunie_niceta_de_remesiana_ion_untaru_1372045691.html [Corola-blog/BlogPost/364026_a_365355]
-
Doar grăunți de pământ și perdele de praf îi întunecau privirea. Un duduit ca la sfârșit de lume îi dezvălui că se afla în mijlocul unei lupte. Înmărmuri când i se perindară prin fața ochilor cai nechezând a disperare, pierzându-și călăreții, căciuli de miel, ișlice încurcându-se în cădere cu turbane colorate, străluciri de săbii și iatagane încrucișate, flinte șuierând amarnic... Și tot așa... Până să se dumirească de primejdia ce-l înconjura, se pomeni față-n față c-un pârdalnic de
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1480233055.html [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
spre exil în Germania unde cunoaște lagărele germane până la 23 August 1944, când se reîntoarce în țară, pentru a-și urma destinul: calvarul temnițelor comuniste garnisite cu continua supraveghere, desconsiderare și marginalizare. Vasile Hanu nu cedează, nu îngenunchează, nu se căciulește, cum spune Marele rapsod național Tudor Gheorghe: „căci dacă m-oi căciuli la ce dracu oi mai trăi”, ci slujește Neamului și lui Hristos ca un creștin desăvârșit, ca un Român drept și răbdător, ca un Dac nemuritor și biruitor
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1420113417.html [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
când se reîntoarce în țară, pentru a-și urma destinul: calvarul temnițelor comuniste garnisite cu continua supraveghere, desconsiderare și marginalizare. Vasile Hanu nu cedează, nu îngenunchează, nu se căciulește, cum spune Marele rapsod național Tudor Gheorghe: „căci dacă m-oi căciuli la ce dracu oi mai trăi”, ci slujește Neamului și lui Hristos ca un creștin desăvârșit, ca un Român drept și răbdător, ca un Dac nemuritor și biruitor, precum și un iscusit mânuitor de condei și de har: „Românismul integral”, Ed.
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1420113417.html [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
impozite, ci pentru că îi ia cum lua sultanul haraciul: cu japca și cu umilirea plătitorului. În epoca tehnologiei, când poți să faci orice plată pe net, încă trebuie să te apleci la ghișeu, să pupi papucul inspectorului fiscal, să te căciulești în fața caschetei. Realitatea e că taxpayerul sau antreprenorul nu au fost niciodată socotiți partenerii, necum rațiunea de a fi a Fiscului, ci de-a dreptul dușmani ai poporului. Fiscul a fost prea mult timp brațul armat al unui stat care
Războiul celei mai urâte televiziuni cu cea mai urâtă instituție. Și victima Cioloș by https://republica.ro/razboiul-celei-mai-urate-televiziuni-cu-cea-mai-urata-institutie-si-victima-ciolos [Corola-blog/BlogPost/338168_a_339497]
-
un ceai, la o cafea, că și-a făcut pretene aci în sat pe potriva ei. Ce să știe Marița lu’ Făsui ce e aia distracție boierească? Stă cu nasu-n război sau în tigaie pe când Zgherda să reșpectă. Da... Are și căciuli multe, numai eu am numărat freo cinci, asortate, cu haina, se înțelege. Da, că are și hainele asortate, și gențile: pe verde, pe roșu, pe bleumarin are două: una mai deschisă și alta mai închisă, bate cam spre negru, i-
PERUCA de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1488380937.html [Corola-blog/BlogPost/340440_a_341769]
-
bocanci tip alpin: a) de iarnă; b) de vară; - costum alpin (pantalon de vară, bluză de vară, pelerina de ploaie, pantalon de iarnă, bluză vătuita, șosete de lâna, suprapantalon, vestă vătuita, parazăpezi, hanorac impermeabil); - bocanci de schi; - costum de schi; - căciulită de schi; - mănuși de protecție; - schiuri complete (schiuri, bețe de schi, legături alpine, legături de tură, piei de focă); - ochelari de protecție; - cască de protecție; - vestă de siguranță; - colțari; - piolet; - rucsac; - aparatură de emisie-recepție radio; - telefon mobil; - binoclu; - trusa medicală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147729_a_149058]
-
de în Joseni Joseni Harghita 50. Întreprinderea de în Ulmeni Ulmeni Maramureș 51. Întreprinderea de în Ghindari Ghindari Mureș 52. Întreprinderea de cînepă Ludus Ludus Mureș 53. Întreprinderea de în Sighișoara Sighișoara Mureș 54. Întreprinderea de în și cînepă Neamț Căciulești, comuna Girov Neamț 55. Întreprinderea de în Ploiestiori Blejoi, municipiul Ploiești Prahova 56. Întreprinderea de în și cînepă Cirta Cirta Sibiu 57. Întreprinderea de în și cînepă Suceava Suceava Suceava 58. Întreprinderea de în și cînepă Cărei Cărei Satu Mare 59
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134525_a_135854]
-
componență satele Dochia și Balusesti, prin reorganizarea comunei Girov din același județ. ... (2) Reședința comunei Dochia se stabilește în satul Dochia. ... Articolul 2 (1) În urma reorganizării prevăzute la art. 1, comuna Girov, județul Neamț, are în componență satele: Girov, Boțești, Căciulești, Danesti, Doina, Gura Văii, Popești, Turturesti și Versesti. ... (2) Reședința comunei Girov rămâne în satul Girov. Articolul 3 (1) Până la constituirea, potrivit legii, a autorităților administrației publice locale în comuna Dochia, județul Neamț, rezolvarea problemelor curente se asigura de doi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150475_a_151804]
-
de în Joseni Joseni Harghita 50. Întreprinderea de în Ulmeni Ulmeni Maramureș 51. Întreprinderea de în Ghindari Ghindari Mureș 52. Întreprinderea de cînepă Ludus Ludus Mureș 53. Întreprinderea de în Sighișoara Sighișoara Mureș 54. Întreprinderea de în și cînepă Neamț Căciulești, comuna Girov Neamț 55. Întreprinderea de în Ploiestiori Blejoi, municipiul Ploiești Prahova 56. Întreprinderea de în și cînepă Cirta Cirta Sibiu 57. Întreprinderea de în și cînepă Suceava Suceava Suceava 58. Întreprinderea de în și cînepă Cărei Cărei Satu Mare 59
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134452_a_135781]
-
coloana 4 va avea următorul cuprins: "1999"; - coloana 5 va avea următorul cuprins: "159.151"; (xxv) poziția 38 se modifică după cum urmează: - coloana 3 va avea următorul cuprins: "2 buc"; - coloana 4 va avea următorul cuprins: "sat Girov și sat Căciulești"; - coloana 5 va avea următorul cuprins: "2.000 și 8.000"; c) se completează cu pozițiile de la 39-47 conform anexei nr. 17 la prezenta hotărâre. ... 21. La anexa nr. 34 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Gârcina": a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191199_a_192528]
-
de Jos, Corni, Oșlobeni Comuna Boțești Sate: Boțești, Barticești, Nisiporești Comuna Dragomirești Sate: Dragomirești, Borniș, Hlăpești, Mastacăn, Unghi, Vad Comuna Dulcești Sate: Dulcești, Brițcani, Corhana, Cârlig, Poiana, Roșiori Comuna Făurei Sate: Micșunești, Budești, Climești, Micșunești Comuna Girov Sate: Girov, Boțești, Căciulești, Doina, Dănești, Gura Văii, Popești, Turturești, Verșești Comuna Grumăzești Sate: Grumăzești, Curechiștea, Netezi, Topolița Comuna Horia Sate: Horia, Cotu Vameș Comuna Negrești Sate: Negrești, Poiana Comuna Petricani Sate: Petricani, Boiștea, Țolici, Târpești Comuna Războieni Sate: Războienii de Jos, Borșeni, Războieni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
sunt descrise de învățătoarea Elena Damian într-o lucrare pentru avansarea în grad didactic. Ea arată că acestea s-au păstrat mai bine decât altele din zona Buzăului, din cauza izolării comunei. Înainte de industrializarea prelucrării lemnului, localnicii purtau pe cap iarna căciuli din blană de miel cu fundul drept și marginile răsfrânte puțin, în care își țineau amnarul, iasca și cremenea pentru aprins țigările, iar vara, pălării din pâslă neagră cu boruri mici, pe care le procurau de la Brașov. Cămășile purtate de
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]