55 matches
-
deputatul Nicolae Bud; - scriitorul și poetul de mare anvergură Vasile Morar; - inspectorul școlar și jurnalistul Dragomir Ignat; - juristul - director executiv în cadrul Consiliului Județean Maramureș, poetul Ioan Dragoș; - inginerul și scriitorul Florica Bud; - primarul comunei Băsești, Maramureș, medicul și scriitorul Ioan Călăuz; - poetul Vasile Dan Marchiș; - poetul și jurnalistul Ioan Romeo Roșiianu; - scriitorul și criticul literar Nicolae Scheianu; - inginerul silvic Vasile Dulf; - scriitorul și profesorul Gelu Dragoș; - profesorul, muzeograful și etnologul Emil Domuța; - poetul Gelu Dragoș jr.; Gândindu-mă la numărul mare
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
uitare”); prof. drd. Gherasim Domide (cu un eseu-metaforă despre „Izvorul Someșului”) iar poezie în această „Revistă cu Rază Medie de Cultură de la Asuajul de Sus la Mireșu Mare și retur prin tot N-V țării”, publică următorii: Dorel Macarie, Ioan Călăuz, Ioan Voicu, Vasile Mureșan, Gavril Giuban și Ioan Romeo Roșiianu. Revista este cu atât mai valoroasă cu cât ea conține picturi (reproduceri) ale pictorului și poetului româno-canadian Ion Georgescu! (după Cristian Laurențiu, miercuri, 19 ianuarie, 2011) Am să mă opresc
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
revistă, ce ziceți de următoarea frază: ,,... în care căutăm să vă apropiem mai mult de zestrea culturală a ținutului ,,de sub Codru”, să vă stârnim interesul față de propria ,,Noastră” și a ,,Voastră” identitate”. Chiar reușiți domniile dumneavoastră, mai aducem rostire! Ioan Călăuz - primar de Băsești, poet, scriitor, medic, soț și tată - prin articolului său: Încercarea de asasinare a lui George Pop de Băsești la alegerile din 26 ianuarie 1905 din cercul electoral parlamentar Cehu Silvaniei” - o lecție de istorie veritabilă. Citind articolul
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
10.000 de locuitori ai orașului Ulmeni și împrejurimi. Pentru o mai bună cunoaștere a împrejurimilor localității Ulmeni a fost organizată o excursie în Țara Codrului unde vizitatorii călăuziți de poetul Vasile Morar și de primarul cu nume simbolic, Ioan Călăuz, au avut posibilitatea de a admira frumusețile peisajului de-a dreptul mioritic din Țara Codrului, porțile maramureșene ce au sculptate pe ele chipul lui Iisus și al Mamei Sale, Troița greco-catolică, salvată de distrugere în vremuri vitrege de către spinii din jurul
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
lemn, sticlă și coji de ouă. Tot cu această ocazie a fost realizat vernisajul Expoziției Taberei de Pictură „Ars Campus,” organizată timp de o săptămână la Ulmeni de către Asociația Creștin Umanitară „Ars Vivat”,președinte preot Radu Botiș, prof.ing.drd. Gina Călăuz,secretar. La această activitate culturală, coordonată de profesor Marcel Stanciu, au participat zece pictori aparținând Școlii de la Iași, Școlii de la Cluj și Școlii de la Baia Mare. Școala de la Iași a fost reprezentată de sculptorii Diana Firicel Rău și Radu Firicel, Școala
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
de grafică, de studenții Raul Filip, Filip Horbert și de un student de la Facultatea de Litere, Nicu Gogea, Secția foto reprezentată de actualul artist consacrat Violeta Radu și Secția de design total, de Ioana Stanciu, Școala de la Baia Mare de studenții Călăuz Doris și Călin Firizan. Scopul activităților a fost cunoașterea împrejurimilor localității Ulmeni și surprinderea prin compoziție și culoare a peisajului de-a lungul unei săptămâni. Expoziția a fost realizată pe două registre, unul ce a prezentat secvențe sau ipostaze văzute
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
un costum alcătuit din năframă neagră, cu ornament floral, cămașă cu ornament floral, poale cuflori în partea de jos, în față zadie albastră cu ciucuri și ornament floral, în spate zadie albastră, în dungi colorate și ornament floral și ciucuri. Călăuz Camelia a purtat un costum din Maramureșul istoric, format din năframă, cămașă de pânză brodată, poale de pânză brodată, zadie cu dungi roșii și negre, brâu împletit, opinci. Patrisia Moldovan și Demian Andreia au îmbrăcat și prezentat costume din localitatea
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
moment aparte a fost recitalul poetului Mihai Ganea, recital pregătit în colaborare cu criticul literar Virginia Paraschiv. Ne-a încântat cu câteva epigrame poetul Ion Bogdan. Nu au lipsit nici poeții Nicolae Scheianu, Dragomir Ignat, Aurel Pop, Ioan Voicu, Ioan Călăuz, Vasile Mureșan. Oaspete de ... Citește mai mult Cenaclul Scriitorilor din Maramureș a sărbătorit, în cadrul întâlnirii din 26 martie 2011, Ziua Internațională a Poeziei, zi fixată de către U.N.E.S.C.O pe data de 21 martie. Sărbătoarea Poeziei și a Poeților a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_bud/canal [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
moment aparte a fost recitalul poetului Mihai Ganea, recital pregătit în colaborare cu criticul literar Virginia Paraschiv. Ne-a încântat cu câteva epigrame poetul Ion Bogdan. Nu au lipsit nici poeții Nicolae Scheianu, Dragomir Ignat, Aurel Pop, Ioan Voicu, Ioan Călăuz, Vasile Mureșan. Oaspete de ... XVI. FEMEI ȘI FLORI, de Florica Bud , publicat în Ediția nr. 79 din 20 martie 2011. „Mi-e inima din flori țesută și din petale ce mă dor...” (FB) De ce mă voi fi simțind descoperită atunci când
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_bud/canal [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
și se preocupă cu precădere de problemele moralei și ale filozofiei. Gândirea sa oscilează între raționalism și scepticism, între știință și religie, încercând să le împletească armonizându-le. În acest context Pascal dă în vileag neputința rațiunii omului de a călăuzii existența abulică, lunatecă a omului, toropită de letargia somnului, acest prolog al morții. Însă adevărul este că Pascal alături de Descartes au luptat pe aceași baricadă a rațiunii, fiecare cu ideile lui. Cei doi au “ asediat “ pe Hipnos și Morfeu și
HYPNOS ŞI MORFEU ÎN LUPTĂ CU PASCAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Hypnos_si_morfeu_in_lupta_cu_pascal.html [Corola-blog/BlogPost/351471_a_352800]
-
legende” și romanul „Femeia din vis”, Editura Enesis, Baia Mare; Traian Rus - „Povești din Codru”, volumul II; Viorel Pop - „Bunica, farmec și durere”; Gelu Dragoș - „Opinii”, Editura Singur Târgoviște. Moderatorul evenimetului a fost scriitorul Milian Oros și gazdă bună doamna Gina Călăuz, care i-a avut ca invitați de onoare pe membrii Ligii Scriitorilor din România, filiala Maramureș. A fost prezentată revista de cultură „Clepsidra de cristal” care îi are în colectivul redacțional pe Aurel Jentea, Emil Crâncău și Angelica Cristescu. Scriitoarea
„TOAMNA SOMEŞEANĂ” 2015 DE LA ULMENI A FOST UN SUCCES de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1444076660.html [Corola-blog/BlogPost/347115_a_348444]
-
au avut activitate scriitoricească și au contribuit la promovarea culturii și spiritului românesc, a zonei Ulmeni, printre care Viorel Mureșan, Florica Bud, Radu Botiș, Vasile Morar și cei care și-au prezentat cărțile. Am să închei cu spusele doamnei Gina Călăuz: „Mă bucur că sunteți în număr atât de mare prezenți aici, în orașul de pe Someș. Ne plac cărțile, ne place să ne cuibărim mintea și sufletul în ele. Consider că prin cititul cărților ieșim din viața cotidiană și uităm de
„TOAMNA SOMEŞEANĂ” 2015 DE LA ULMENI A FOST UN SUCCES de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1444076660.html [Corola-blog/BlogPost/347115_a_348444]
-
moment aparte a fost recitalul poetului Mihai Ganea, recital pregătit în colaborare cu criticul literar Virginia Paraschiv. Ne-a încântat cu câteva epigrame poetul Ion Bogdan. Nu au lipsit nici poeții Nicolae Scheianu, Dragomir Ignat, Aurel Pop, Ioan Voicu, Ioan Călăuz, Vasile Mureșan. Oaspete de onoare a fost artistul plastic Ioan Marchiș, directorul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu, Maramureș, care ne-a prezentat o elocventă lecție de istorie a culturii reflectată în comorile arheologice descoperite cu ani în urmă în
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ŞI A POEŢILOR de FLORICA BUD în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_poeziei_si_a_poetilor.html [Corola-blog/BlogPost/341653_a_342982]
-
ajutor. "„În ianuarie oamenii lui Uzun Hasan au venit prin Cetatea Albă la Cracovia pentru a spune lui Cazimir despre biruințele câștigate și a cere un ajutor ca să le poată duce mai departe. Ei se duseră până la Roma cu un călăuz polon, și Veneția, căreia i se scrise de Uzun Hasan cu același scop, printr-o solie ajunsă în martie, trimese la dânsul pe Cattarino Zeno,”" scrie istoricul român N.Iorga. Ishaq bəy a venit la Caffa și după ce a plecat
Uzun Hasan () [Corola-website/Science/303380_a_304709]
-
spectacolele cu propriile sale ,saynete", în care era și regizor și actor, cu membrii Institutului și asistenții săi. Mi-au fost însă povestite și-mi lăsa gura apă. Bucureștii n-au avut, ca Iașii, un singur cenaclu, un unic necontestat călăuz literar, un bloc scriitoricesc unitar, nici băutori de legendă, ca Păstorel, care, însă, la ocazii solemne, se punea la ,ștaif" ca nimeni altul, și vestimentar și în alocuții. Ca și cum ar fi fost adepții dictonului ,variatio dilectat", scriitorii capitalei noastre preferau
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
comunitare cu care suntem obligați cu sila să fim egali. Theodor Codreanu ne-a dat o carte incitantă și substanțială care ne prezintă un Eminescu poet al ființei în liniile directoare ale eminescologiei noi, un Eminescu poet al ființei naționale călăuz al mersului nostru de azi în istorie. "Moldova suverană", nr. 90, 15 iunie 1993 Sandra CRISTEA Theodor Codreanu: "Modelul ontologic eminescian" Cartea Dlui Theodor Codreanu Modelul ontologic eminescian, apărută la începutul acestui an la Editura "Porto Franco" din Galați, ni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
centru (centru al lumii), turnul e un mit ascensional și, precum clopotul, traduce o energie solară generatoare" (Jean Chevalier, Alain Gheerbranat, Dictionnaire des symboles, 1982). Cezar Ivănescu se lasă în voia simbolismelor arhaice, cu solemnitățile lor semi-ermetice, drapându-se în călăuz știutor: Turnul se numea Turnul Prințului Fericit, Turnul Perfecțiunii Violate, Turnul Unghiului, Turnul, Turnul Cavalerului Plâns, Turnul Copilului mort, Turnul Blând, Turnul Palid, Turnul Iubitorului Morții: Blum-blum se auzea Viermele căzând cu capul de marmora treptelor: fratele meu, nu-ți
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
putem nici prețui, nici înțelege, le vizitam călăuzit de un bătrân mazil din Cotnari, la care trăsesem la gazdă. Nu știi care e balta unde au pierit atâta călărime leșească în vremea domnului Constantin Cantem ir, am î ntrebat pre călăuzul meu. — N a fost niciodată baltă, ci numai un loc hleio s, p lin de mlaștini, colo devale. — Unde mi se înglodaseră roțile trăsurii? — Așa; și încă acum e vară, dar toamna nu e d e îmbiat și leșii au
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Redăm în continuare acest subtitlu de la capi tolul VI care vorbește despre dumnealui răzeșul Griga și de spre un vin de la Mateaș, precum și despre niște lăutari și niște sarmale - totul despre desfătarea domnului abate de Mar enneș. „Pâlcul, sporit de călăuzul cel din frunte, intră dintr-o dată în codru și-n întuneric. Caii, cu frâiele slobode, umblau unul după altul în șirag liniștit. - Măria ta - zise glasul lui Griga, aista-i drum tainic al nostru. Cine nu-l cunoaște se duce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nu mai avu îndoială că acel care-i călăuzea prin templul lui Dumnezeu doarme, ori cel puțin dormitează, cu obrazul în coama calului, sing ura pern ă pe care o avea la îndemână. Înțelese îndată că nu șătrarul era adevăratul călăuz, ci animalul cel cuminte al șătrarului, care pășea harnic pe drum știut, cumpănindu-și spre pământ botul și afirmându și la fiecare pas înțelepciunea. Din lum ina poienii dădură iar în întuneric și umblară așa multă vreme. D omnul de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
care au scris despre monument: Theofil Beudella (“Die Bukovina”, Vien, 1845), fost rector al Seminarului diocezan din Cernăuți, Dr. Karl Denarowski, Ioan Mikiewiez, Ernest Rudolf Neubauer. Autorul se adresează cititorului invitându-l la o călătorie în care “eu aș fi călăuzul tău. Și așa te aduc îndată în mijlocul țării, prin care ne-am propus să călătorim, și-ți arăt valea cea atrăgătoare “Prisaca” în a cării frontispiță zărești o coloană numită “Monumentul Tătarilor”... Valea aceasta este strâns înconjurată de promontorii urieșilor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Butterworh-Heinemann, Oxford, 1995, p. 5. footnote>, fiind rezultatul discuțiilor dintre cei avizați și al negocierilor de resurse, termene și costuri. Cel mai bun plan de proiect este cel care este realist, în special în ceea ce privește termenele. Rolul său este acela de călăuz ă și, în al doilea rând, de monitor al progresului. Planul coordonează acțiunile tuturor celor care lucrează, semnalând întârzierile și aducând măsuri corectoare. În planul de proiect sunt cuprinse toate activităț ile, grupate de obicei pe faze și încadrate în
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
război nu mai fac parte din materia cărții și nu sunt decât un epilog polemic pus la urmă de autor, probabil, cum insinuam, după 6 iulie 1928. Ca soitariu, Pirgu e o forță. El e însuflețitorul părții „realiste” a Crailor, călăuzul psihopomp în zonele ei interlope, tartorul „jivinelor strejinopți” ale orașului, pravățul vieții bucureștene, al „călătoriei în viața care se viețuiește, nu în aceea care se visează”, cum spune naratorul într-un loc. Aceasta e partea cea tare a cărții, cea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Ne-am așezat în popas la o vilă a consiliului de miniștri, la 33 km. de Moscova, în pădure, lângă râul Moscova. E un loc tihnit, cu desăvârșit confort. Am stat de vorbă la cină ora 23 cu Ivan Ivanovici, călăuzul nostru, cu D-rul de aici, un bătrânel cu cioc Neculai Alexeevici, și cu administratorul vilei, care-i pescar și mi-a dat unele informații despre știucă și costrăș okuna. Ivan Ivanovici mi-a povestit o legendă despre lacul de la Soci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a deschis. Autorul lui Mitrea Cocor e un vechi luptător pentru eliberarea umiliților și objduiților vieții; realizarea omului nou care e Mitrea Cocor nu se putea săvârși însă decât în împrejurările nouă de care vorbesc. Poporul însuși mi-a fost călăuz și colaborator. Pentru participarea mea într-o nobilă lucrare colectivă cu experiența și însușirile mele artistice, primesc cu recunoștință, mulțămind din toată inima, partea de distincție cuvenită scriitorului. De aceea cu emoție deosebită primesc distincția Cons. Mond. P. considerând-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]