119 matches
-
în căruța învelită toată în alb, ca o mireasă (foaie de nailon), o femeie, nevasta și un copilaș care se joacă singur cu o rotiță de lemn de cărucior stricată. Țiganul fumează tot timpul, țigare de la țigare. Alături de el o căldărușă de plastic în care își ține mărunțișul pe care-l vântură între degete ca pe niște grăunțe... E clar că face o aluzie... Îi dau de înțeles că vreau să contribui și eu... Îmi întinde căldărușa, depun ceva în ea
Exerciții de proză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13619_a_14944]
-
țigare. Alături de el o căldărușă de plastic în care își ține mărunțișul pe care-l vântură între degete ca pe niște grăunțe... E clar că face o aluzie... Îi dau de înțeles că vreau să contribui și eu... Îmi întinde căldărușa, depun ceva în ea. Printre bancnote curente, de valoare mică văd și două hârtii mari, împărătești, două bumășci străvechi, rusești, de câte cinci și zece ruble tipărite cu slove chirilice cum se văd în evanghelii, ambele emise în anul 1909
Exerciții de proză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13619_a_14944]
-
părăsește orice context, își pierde orice memorie, își abolește orice funcțiune episodică, se desubstanțializează pînă la limita arhetipului, și devine, prin solitudine și prin monumentalitate, o axă a lumii, o realitate unică și desăvîrșită. Fie că este cuțit, secure, căuc, căldărușă sau lingură, și trebuie observată fascinația lui Mitroi pentru formele umile, fără mitologii înalte, dar cu o profundă rezonanță afectivă și domestică, obiectul-motiv evadează subit din propria sa natură și devine hieroglifă, efigie, mit. Materia se preschimbă prompt în concept
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12651_a_13976]
-
părăsește orice context, își pierde orice memorie, își abolește orice funcțiune episodică, se desubstanțializează pînă la limita arhetipului și devine, prin solitudine și prin monumentalitate, o axă a lumii, o realitate unică și desăvîrșită. Fie că este cuțit, secure, căuc, căldărușă sau lingură, și aici trebuie observată fascinația lui Mitroi pentru formele umile, fără mitologii înalte, dar cu o profundă rezonanță afectivă și domestică, obiectul-motiv evadează subit din propria natură și devine hieroglifă, efigie, mit. Materia se preschimbă prompt în concept
Florin Mitroi (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10082_a_11407]
-
prostule; eu te întreb, acel sat pe a cui moșie este și cum îi botezat? - Doamne! da’ nu știi că moșiile sînt boierești, și asta-i a cuconului nostru, ce șede la București? Iar satul îl botează popa, într-o căldărușă cu apă, cum îi scrie lui în cărți. Atuncea negustoriul, privindu-l îndelung, își spuse: «Ara, aista-i chiar Pîcală!» - Da’ cum te cheamă pe tine? - Ce-ntrebare! Mă cheamă ca pe toată lumea: «Vino-aici» ori «Fă-te-ncoace!»” (Pîcală
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
și încă se vor înmulți ca-n smocuri mărăcinii. Într-o Românie cu de toate nici cerul și nici pământul nu ne mai iartă! Și păsările s-au îmbolnăvit de atâta otravă doar pentru că nu cei curați introduc busuiocul în căldărușe. Privesc fix, pe nesăturate la leșiatice nădejdi m-aș cufunda într-o adâncă visare ca trezindu-ne rând pe rând să simțim o astfel de libertate ca o arcadă a...armoniei! Referință Bibliografică: Ca o arcadă a ... armoniei! / Dumitru K
CA O ARCADĂ A ... ARMONIEI! de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381708_a_383037]
-
părăsește orice context, își pierde orice memorie, își abolește orice funcțiune episodică, se desubstanțializează pînă la limita arhetipului și devine, prin solitudine și prin monumentalitate, o axă a lumii, o realitate unică și desăvîrșită. Fie că este cuțit, secure, căuc, căldărușă sau lingură, și trebuie observată fascinația lui Mitroi pentru formele umile, fără mitologii înalte, dar cu o profundă rezonanță afectivă și domestică, obiectul-motiv evadează subit din propria sa natură și devine hieroglifă, efigie, mit. Materia se preschimbă prompt în concept
Singurătatea lui Florin Mitroi(II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8152_a_9477]
-
pastă de idei. Fugi de faptologi, căci faptologia este sensul comun mort, mort, fii atent, mort pentru că îl aruncăm din propriul teren, din acela care dă roade comune, dar utile. Nici pentru asta nu te lăsa ghidat de alții, de căldărușa lui Odin. Sunt aceștia cei care ridică în semn de salut pălăria, ca zeul scandinav, o mare căldare, o enormă formă de brânză, a cărei margine le cade până la călcâie și care îi privează de a vedea lumina; merg cu
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Taie luminișuri rare,/ Printre plopi se vede fumul/ Hanului din Vadul-Mare.// Calul, vesel, simte locul/ și s-abate scurt din cale, - / C-a-nvățat și dobitocul/ Patima sfinției-sale...// Iar hangița iese-n ușă,/ Bucuroasă de cîștig./ Ochii-i rîd spre căldărușă:/ - Frig, părinte?/ - Strașnic frig!". Comedie cu replici eludate, croind portrete de cucernici ca-n Creangă. Dăm, de bună seamă, peste aceeași impertinență poznașă, de credincios cârcotaș, din Minunile Sfîntului Sisoe. De amintit frumoasele, cît ar fi de naive, cu prospețimea
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
prea târziu să mă-ntorc și, în plus, am plecat special de acasă să particip la o îngropăciune. Chiar aproape de prag, în semiântuneric, o femeie în genunchi spală cu cârpa scândurile chioșcului. Fără să se ridice, împinge încetișor în față căldărușa. - Domnu’, dacă vrei prescură și lumânări, mai așteaptă, mai am de șters și de frecat, se-ncuibă mucegaiul, cât clor aș turna, am mâinile arse de-acum, a doua zi văd înapoi firișoarele verzi. Nu se duce, păcatele mele, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
spune că nu se poate: unde s-a pomenit așa ceva? S-a pomenit! i-a tăiat-o Caludi care studiase dreptul în Franța și avea o diplomă bună pentru Orient. Se învoiește Cristescu, trimite după dascăl, să aducă busuiocul și căldărușa și să fie de față. Cînd erau ei doi gata să-i sfințească puștile, se răzgîndește Caludi și îi lasă să plece. Ciudățeniile astea i se trăgeau de cînd îi muriseră amîndoi fiii pe front, unul la Turtucaia, iar celălalt
Dom Caludi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8063_a_9388]
-
părăsește orice context, își pierde orice memorie, își abolește orice funcțiune episodică, se desubstanțializează pînă la limita arhetipului și devine, prin solitudine și prin monumentalitate, o axă a lumii, o realitate unică și desăvîrșită. Fie că este cuțit, secure, căuc, căldărușă sau lingură, și aici trebuie observată fascinația lui Mitroi pentru formele umile, fără mitologii înalte, dar cu o profundă rezonanță afectivă și domestică, obiectul-motiv evadează subit din propria natură și devine hieroglifă, efigie, mit. Materia se preschimbă prompt în concept
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7093_a_8418]
-
fi zis preotul. Se dusese la primărie să ceară bani pentru reparații la zidărie, că se adînceau crăpăturile făcute de cutremur și stă să cadă turla bisericii - și primarul că n-are! Obraznic, l-a sfătuit să mai meargă o dată cu căldărușa din poartă-n poartă și să le bată obrazul enoriașilor. Cînd îl aude, să cadă părintele în păcatul mîniei, care și-așa îi cam dădea tîrcoale în timp ce număra banii din cutia milei. Îi ținea sub ochi pe credincioși după predică
Botezul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7236_a_8561]
-
nu sune și să-i dea de gol pe cei înstăriți, bancnote prăpădite, de nu le mai primea ni-meni, pînă și bucăți de ziar tăiate de-acasă și împăturite în pa-tru. Dacă s-a dus acasă la fiecare cu căldărușa și cu catastiful să-i scrie, ca să nu creadă careva că bagă el banii în buzunar, s-a ales doar cu cîteva sute de lei și cu promisiuni de donații. Își face preotul cîteva cruci cu limba după ce aude îndemnul
Botezul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7236_a_8561]
-
8 (opt) componente (foarte complexe): brățări cu pandantive multiple nedetașabile, engolpion, tăvi ornamentale, sfeșnice, geantă din plasă, icoană mică și mare, trusă de botez, ibric, aplică de perete, trepied, pafta, tablouri metalice, brichetă, scăpărătoare, afumătoare, cutie ornamentală, bidon, candelă, cădelniță, căldărușă, potir, copaie, panaghiar, diademă, mitră, chivot, policandru, candelabru, raclă, evanghelie cu încuietoare, catapeteasmă, anaforniță, coif, sabie, teacă de sabie, placă cu ornamente, samovar, jungher, truse diferite și altele asemenea IV 17,00 6,79 20,31 20,31 5. Ceas de mână fără curea
ORDIN nr. 150 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255695]
-
8 (opt) componente (foarte complexe): brățări cu pandantive multiple nedetașabile, engolpion, tăvi ornamentale, sfeșnice, geantă din plasă, icoană mică și mare, trusă de botez, ibric, aplică de perete, trepied, pafta, tablouri metalice, brichetă, scăpărătoare, afumătoare, cutie ornamentală, bidon, candelă, cădelniță, căldărușă, potir, copaie, panaghiar, diademă, mitră, chivot, policandru, candelabru, raclă, evanghelie cu încuietoare, catapeteasmă, anaforniță, coif, sabie, teacă de sabie, placă cu ornamente, samovar, jungher, truse diferite și altele asemenea IV 23,95 11,65 23,31 23,31 5. Ceas de mână fără curea
ORDIN nr. 150 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255695]
-
interesează decât holograma care i s-a suprapus peste viața reală. Cavalerul Johanes de Herseny. Ploua de câteva ceasuri bune, pește colinele provinciei. În fosta bazilica medievală liniștea este și mai densă, moale că o țesătura de fetru veritabil. În căldărușa de la intrare este apa sfântă. Lumânarea din sfeșnicul prins În nișă, arde singură, În timp ce un fir de aer penetrează prin fereastră, pe care a deschis-o, aer ce poartă cu el, miros și pulberi de pământ din grădina. Cele patru
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
însă tace, Și supărat se preface. Cel mai mult la el îmi place Că nu-i e frică de ace; La doctor când dau de greu, O vrea acu-n locul meu? 42.Nușa O fântână sapă Nușa Și legănând căldărușa Vrea s-aduca din izvor Apă, în ograda lor. Însă soarele de vară O golește până-n seară. Acu-și bate căpușorul, N-o putea muta izvorul? Bondarul E negru, burduhănos, Dar mie-mi pare frumos, Că e foarte grijuliu, Îmi
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
viață tradițional din zonă. Într-una din săli se află unelte tradiționale pentru munca la câmp, în centru o masă rotundă, joasă, înconjurată de scaune mici, obiecte de uz casnic: pirostrii, ploscă, putinei, dublă pentru măsurat cantități, vase de metal: căldărușe, talere, tăvi, oale de ceramică. Vizitatorii pot admira un costum tradițional păstoresc pentru bărbați alcătuit din iamuruc „glugă ciobănescă”și torba „traistă” țesută în război, cu figuri geometrice de diferite culori. În ea se află un caval, iar alături ghega
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
hîrdaie, cofe și cofițe, cofăiele și cofăieșe pe care nu le mai folosiseră de ani și ani de cînd cu căldările iestea de tablă și de plastic. Să nu uit de chiupuri și ulcele, ulcioare și ulciorașe, oalele de lapte, căldărușa cu feleștiocul pentru păcură, cazane, ceaune, ciubere, bărdace, garafe și gărăfioare, deje și linuri - toate erau pline ochi! Ba unii dădeau jos din pod și oboroace hîrbuite de pe vremea lu' bunelu', din celea făcute din coajă de tei, și le
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
scaldă a copilului nou-născut, este parte componentă a unor amestecuri folosite în "vrăji" și "farmece"(toate de dragoste), se stropește cu ea prin casă în caz de furtună și trăsnete etc. Mie îmi plăcea să stropesc cu “aiasmă”. Bunicul ținea căldărușa cu “aiasmă” iar eu mănunchiul de busuioc, legat cu fir roșu, cu care stropeam peste tot.Cel mai mult îmi plăcea să stropesc văcuța care ne dădea lapte și oile din târlă. Uneori, în târlă era și câte un mieluț
BOBOTEAZA -6 IANUARIE ÎN PURANI, JUD. TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361849_a_363178]
-
pentru fete cu internat”. Eleonora Tănăsescu Slavici avea și ea o activitate literară notabilă, s-a specializat în literatura pentru copii, a făcut traduceri din Andersen și a publicat în reviste ca „Tribuna”, „Albina”, „Curentul”, etc., lucrări precum Papucul auriu, Căldărușa cu trei picioare, etc. Dacă Ion Creangă și-a deschis o tutungerie, C. D. Gherea a concesionat restaurantul de la Gara de Sud din Ploiești, I.L. Caragiale restaurantul gării din Buzău și se aproviziona cu vin din podgoria tatălui Agathei Bacovia
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
din lemn sculptat. Prima cameră cu vedere spre mare are tavanul de lemn cu romburi lucrate din stinghii, perdele țesute în război și reprezintă principalele ocupații ale Nessebarului: pescuitul, viticultura și vinăritul. Aici sunt expuse unelte de pescuit, amfore, ploști, căldărușe de aramă, lanternă, felinar. Salonul central are tavanul din lemn sculptat, cu ornament sub forma unei stele mari. Vizitatorii pot admira câteva obiecte specifice stilului de viață urban din epocă: o măsuță cu față de masă croșetată, rochii de damă foarte
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
oferă o sinteză a unui mod de viață tradițional, obiecte de îmbrăcăminte: opinci, marame, obiecte de uz casnic: linguri, străchini, ulcele și ulcioare din lut, putinei, lămpi, copăiță din lemn, vase din aluminiu și aramă, tăvi și bidoane de argint, căldărușe, fiare de călcat, foarfeci. Sunt amplu reprezentate principalele ocupații ale locuitorilor: țesutul (darac, suveică, spată, scripeți), munca la câmp (spice de grâu, greble, furcă de lemn), păstoritul (o colecție amplă de clopote pentru animale, coarne de animale, foarfeci de tablă
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
de nerefuzat și cu ieșire la drum public etc. Ofițerași de nădejde, aghiotanți dintre foști „folbalagii” de județ, promovați pe bărbi și dat voturi (famile mare, voturi multe, după număr și ceva frănguți), cațe cu alonjă de ghicitoare, țigănuși cu căldărușe cu vopsea de lipit afișe pe stâlpi și trunchiuri de copac de pe marginea drumului, câțiva foști prieteni (câți mai rămăseseră!) dar mai ales „moșimea” de ambele sexe „extaziată” de expuneri cucernice presărate cu apropouri de gâlceavă sexoasă (vârsta însăși se
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]