323 matches
-
de industrie, proclamă eronat că LDL ar fi „colesterolul rău“ și HDL „cel bun“ - acestea, faptic, nici măcar nu sunt colesterol, ciPROTEINE CĂRĂUȘE de grăsimi. Colesterolul se transportă cu cărăuși (lipoproteine VLDL/LDL și HDL) specializați pe „transportul în sens unic“: cărăușii de tip VLDL, LDL direcționează transportul de colesterol și trigliceride de la ficat înspre țesuturi/celule cărăușuii de tip HDL direcționează transportul de colesterol de la țesuturi/celule înapoi la ficat, și de la intestin la ficat. Ambele direcții de transport sunt normale
FRICA DE COLESTEROL – un “balaur” [Corola-blog/BlogPost/93895_a_95187]
-
treceau, se mângâia și ațipea în el astfel iubindu-se ori măsurându-și blând singurătatea. Pe vremuri greul era dus în saci, o cobiliță ca un jug ținea pe umeri balanța, pârghia în echilibru grumazul, carnea roză și cicatricea deselor cărăușii. Crește din ea sideful și sângele visează planul înclinat pe care urcă și coboară prăpastia, un sunet, brațele împrejmuind spinarea și sânii, cleștele lui Dumnezeu. Spiritul se odihnește în asemenea clipe Spiritul se odihnește în asemenea clipe, totul devine frunziș
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]
-
drum pustiu de munte: pericolul iminent, care este depășit prin transfigurarea interioară a personajului. Un primar dintr-un sat francez care povestește despre activitatea sa din Rezistență - extrem de periculoasă în sine, dar limitându-se în plan concret la o monotonă cărăușie ilicită. O confruntare în zilele demolării Zidului Berlinului cu un grup de șapte tineri neonaziști, care amenință să degenereze urât, dar care se încheie lamentabil pentru aceștia. Personajele mediază de fapt o trecere de la un general abstract și impersonal al
Violența domenstică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17263_a_18588]
-
cu posibilități de învățare și adaptare, dar fără o experiență a ”lumii largi” în care te poti întâlni și cu pericole majore cum sunt „ samsarii de droguri”. Acesta ar fi profilul „victimei”, așa cum îl vedem aici, în cazul fenomenului de cărăușie de droguri. - Mediatizarea cazului Ionuț Alexandru Gologan, condamnat la moarte în Malaysia, a generat un val de emoție în România, existând și voci, care apreciază că Ambasada României de la Kuala Lumpur n-ar fi făcut demersurile necesare pentru a-l
Traficul de droguri. Cetățean român condamnat la moarte [Corola-blog/BlogPost/92516_a_93808]
-
reținut la 26.06.2012, având ascuns în bagajul de cala 3,2 kg metamfetamine, cantitate brută. Era al treilea cetățean român arestat în decurs de 9 luni pe aeroportul internațional din Kuala Lumpur, sub acuzația de trafic de droguri. Cărăușie, fiindcă, vă rog sa retineti, nici unul dintre cei arestați nu este un distribuitor de droguri. În toate etapele procesuale, ultima cale de atac fiind la Curtea Federală a Malaysiei, instanța nu a considerat argumentele sale ca fiind îndestulătoare pentru a
Traficul de droguri. Cetățean român condamnat la moarte [Corola-blog/BlogPost/92516_a_93808]
-
de droguri seamănă teroare. În acest context, lupta cu narcotraficanții poate fi considerată o nouă provocare și pentru diplomația română? Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu Agenția Națională Antidrog, a inițiat o campanie antidrog care atrage atenția asupra fenomenului de cărăușie - transportul de droguri peste hotare, incepand încă din septembrie 2012. Sub titlul „Drogurile îți schimbă destinația”, campania de conștientizare atrage atenția asupra riscurilor pe care le implică transportul de droguri, prin informarea publicului larg despre aspecte mai puțin cunoscute din
Traficul de droguri. Cetățean român condamnat la moarte [Corola-blog/BlogPost/92516_a_93808]
-
Licsandru, nu ai tu ceva cu care să leg covorul de portbagaj? - Caută un gard p-aci, poate gasești o sârmă...dar vezi, să fie ruginită...ha, ha, ha...ce să am, omule, tu crezi că noi ne ocupăm cu cărăușia? - Poate ai o curea la paltaloni? - Ceee! Ești nebun, omule?...cum să-ti dau cureaua de la paltaloni!?...am o pafta personalizată!...tu știi cât m-a costat ca să o am?...1000 de euro! Nu stii!...Doamneee!...hai, uite, să ti-
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378112_a_379441]
-
de muncă. Demn de reținut este faptul că nu sunt considerate conflicte de drepturi conflictele dintre angajatori și persoanele care prestează diferite activități pentru aceștia În temeiul altor contracte decât contractul individual de muncă, precum contracte de comodat, de Închiriere, cărăușie, depozit etc. Desigur, acestor din urmă conflicte (litigii) le vor fi aplicabile prevederile dreptului comun (Codul civil, Codul comercial, Codul de procedură civilă etc.) și nu regulile stabilite raporturilor juridice de muncă prin Codul muncii și alte legi speciale din
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
dârste ce foloseau energia apelor Prahovei (despre care vom vorbi într-un capitol separat). Prezența punctului de vamă în Breaza de Sus, între anii 1834-1852, a favorizat, între altele, dezvoltarea din punct de vedere a localității, dar mai ales a cărăușiei și comerțului. În vadul Prahovei existau, la mijlocul secolului trecut și unele ateliere meșteșugărești de prelucrarea lemnului și a pietrei cât și fabricarea varului. Mărturia în acest sens este Moara de mozaic, Fabrica de ciment Gura Beliei, azi Fabrica de var.
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de prelucrarea lemnului și a pietrei cât și fabricarea varului. Mărturia în acest sens este Moara de mozaic, Fabrica de ciment Gura Beliei, azi Fabrica de var. Hanurile de altădată, existente aici, și-au adus contribuția la înflorirea comerțului și cărăușiei. În ele se adăposteau negustorii și chirigiii pe timp de noapte, vreme rea și pe furtună. Târgul săptămânal și mai apoi Bâlciul anual care se ținea în fiecare an în ziua de octombrie, de unde și numele de Bâlciul Vinerii Mari
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și un călăreț. Dezvoltarea producției mestesugărești, avântul unor însemnate centre urbane ca Ploiești, Câmpina, au creat condițiile necesare includerii drumului de pe Prahova într-un larg schimb commercial. Un rol important în mentinerea traficului commercial pe Valea Prahovei l-au avut cărăușii, oameni cunoscuți sub numele de “prahoveni”. Pentru transportul mărfurilor se întrebuințau în acele vremuri 5000 de cai. La 27 decembrie 1854 au fost construite și organizate stații de postă în lungul drumului prahovean. În secolul al XX-lea și aici
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Cară tot timpul. Ori îi vară ori îi toamnă sau iarnă, ei sunt pe drumuri - a vorbit Alecu, cu părere de rău în glas. Ce ar fi să-l rugăm pe moș Dumitru să ne ia și pe noi în cărăușie? a întrebat Gheorghe Amnar. Stii că nu ar fi o treabă rea? Daa! S-ar putea să avem noroc, Gheorghe. Il întrebi tu pe moș Dumitru? Tu ești mai îndrăzneț. Si apoi o întrebare nu strică niciodată. Carele, purtându și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cam așa-i, Alecule. La vârsta voastră, eu nu aș face greșeala să lipsesc de acasă vreme îndelungată. Acuma eu nu mai am nici-o teamă...Baba mea abia își duce păcatele... Moș Dumitre, nu ne iei și pe noi la cărăușie? Care bune avem, brațe bune de muncă avem. Ce ne lipsește? a intrat în vorbă Gheorghe Amnar, așa cum s-a înțeles cu Alecu Slobodă. Dacă ar fi după mine, și mâine v-aș lua, dar nu hotărăsc eu, ci jupân
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să șezi la masa noastră! Este loc berechet. Te văd om la locul dumitale și îți plac poveștile lui Pâcu. Ba ai mai spus că știi și dumneata destule. S-a găsi ea vremea când să le spui... Noi aiștia, cărăușii, așa ne mai descrețim frunțile. Pe la câte un popas ca aista... Mulțămim frumos. Si dacă nu-i nimeni împotrivă dintre tovarășii dumitale, iaca am să-ți dau ascultare. Spunând acestea, și-a luat ulcica de pe măsuța lui și s-a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Jupâne Aizic. Am avea o întrebare - a deschis vorba moș Dumitru. Ce întrebare, bade Dumitre? Apoi noi am avea doi flăcăi buni de treabă. Au care cu boi buni. Ei sunt gospodari și... Si ai vrea să-i iei în cărăușie cu dumneata și cu badea Pâcu. Nu-i așa? Ai gâcit, jupâne Aizic. Noi am venit doar să te întrebăm dacă se poate... Nu-i nevoie să mă rugați, că am nevoie de cărăuși ca de aer. Anul ista grâul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
le spun eu, tot atâta-i - a răspuns, conciliant, moș Dumitru. Cei doi,Gheorghe și Alecu, priveau unul la altul și nu știau ce să creadă și ce să spună. „O fi fost de acord ovreiul să ne primească la cărăușie... N-o fi fost...Cine știe? Da’ tare mă tem că aici îi o ghidușie de-a lor. Alta nu-i.” Cu aceste gânduri în minte, Alecu Slobodă l-a privit apăsat în ochi pe moș Dumitru și a vorbit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
tare mă tem că aici îi o ghidușie de-a lor. Alta nu-i.” Cu aceste gânduri în minte, Alecu Slobodă l-a privit apăsat în ochi pe moș Dumitru și a vorbit: Stim că Aizic ne-o primit la cărăușie, dar nu știm ce pretenții are de la noi... Păi asta-i întrebarea, flăcăii tatii. Că nu știți ce pretenții are jupân Aizic de la voi. Spune-le tu, Pâcule, și au să se lecuiască de cărăușie! Ai dreptate, Alecule. Aizic v-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Aizic ne-o primit la cărăușie, dar nu știm ce pretenții are de la noi... Păi asta-i întrebarea, flăcăii tatii. Că nu știți ce pretenții are jupân Aizic de la voi. Spune-le tu, Pâcule, și au să se lecuiască de cărăușie! Ai dreptate, Alecule. Aizic v-o primit la cărăușie, dar știți cum? Cum, moș Pâcule? au întrebat cei doi. Pe jos,flăcăilor! Pe jos! Să rupeți măcar zece perechi de ochinci - a sfârșit vorba Pâcu, într-un râs hârâit. Ii
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ce pretenții are de la noi... Păi asta-i întrebarea, flăcăii tatii. Că nu știți ce pretenții are jupân Aizic de la voi. Spune-le tu, Pâcule, și au să se lecuiască de cărăușie! Ai dreptate, Alecule. Aizic v-o primit la cărăușie, dar știți cum? Cum, moș Pâcule? au întrebat cei doi. Pe jos,flăcăilor! Pe jos! Să rupeți măcar zece perechi de ochinci - a sfârșit vorba Pâcu, într-un râs hârâit. Ii bine și așa. Decât nimic - au intrat în joc
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să merg undeva...țup în căruță și pe aici ți-i drumul... Stii, Dumitre, că sticleții tăi sunt de soi? Apoi dacă așa stau lucrurile, mă ai tovarăș, băiete. Suntem cam de-o baie, Dumitre. Așa că, dacă ne lăsăm de cărăușie, o facem amândoi odată. Imi iau și eu un cal, că așa mi-am dorit toată viața... Fie, Pâcule, dar cal să fie, pentru că eu mă tem că tu ai să-ți iei o mârțoagă și... Dumitre, dacă gândești așa
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
descoasem pe Aizic și pe urmă... Aflăm astăzi. Dacă zice că are nevoie de cărăuși, atunci îi spunem că avem noi unul pe cinste. Iar te grăbești, Pâcule. Cum adică mă grăbesc, Dumitre? Dar dacă omul nu vrea să facă cărăușie? La asta te-ai gândit? Si ce ar fi de făcut, Dumitre? Eu zic să-l căutăm întâi pe om...Dacă îi de acord, după aceea avem să vorbim cu Aizic și gata. Iar ai dreptate, Dumitre. Ce să fac
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
v-o pus mâna în cap. Tocmai o trecut dimineață spre târg. Trebuie să se întoarcă. O întrebat de voi - a dat răspuns sigur crâșmarul. Gând la gând cu bucurie. Spune, te rog, crezi că ar vrea să meargă la cărăușie cu noi? Avem multă treabă în toamna asta și un om în plus nu ne-ar strica - a vorbit moș Dumitru. De ce nu ar merge? Car bun și boi de soi are, iar el îi om muncitor... Atunci îl așteptăm
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ce îi vorba, moș Dumitre? Ti-am spus că îi vorba de o...Mai degrabă îi o întrebare. Aștept, moș Dumitre. Sunt numai urechi. Uite. Eu cu Pâcu și cu ceilalți ne-am gândit să te luăm cu noi la cărăușie. Ce zici? Ai merge? Asta ar veni cam așa: „Calule, mănânci ovăz?” Si eu mă gândeam...dar nu îndrăzneam să vă spun. Că, de, dumneavoastră sunteți din același sat și faceți cărăușie de ani buni, iar eu... Dacă vrei să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
am gândit să te luăm cu noi la cărăușie. Ce zici? Ai merge? Asta ar veni cam așa: „Calule, mănânci ovăz?” Si eu mă gândeam...dar nu îndrăzneam să vă spun. Că, de, dumneavoastră sunteți din același sat și faceți cărăușie de ani buni, iar eu... Dacă vrei să mergi cu noi, atunci îi bine. Eu și cu afumatu’ ista de Pâcu l-am întrebat pe jupân Aizic dacă are nevoie de încă un cărăuș. El ne-o spus că are
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
dincolo de pădure ne așteaptă partea ce mai grea a drumului - a propus moș Dumitru, cu vădită pornire spre dădăceală a noului venit. Cunosc drumul, moș Dumitre. Il cunosc de când eram tânăr holtei. Am făcut și eu, dragă-doamne, un pic de cărăușie...Căram, însă, altceva - a vorbit Vasile Hliboceanu. Ce cărai, gospodarule, dacă nu-i cu supărare? a întrebat Pâcu. Căram piatră. Numai că drumul cu încărcătură îl făceam la deal... De unde luai și unde duceai piatra, om bun? a fost curios
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]