1,915 matches
-
nu mai știu să râd,sunt tristă,sunt planșa ,toți primesc cadouri și râd ,eu n-am de ce să râd,si chiar nu m-ai știu să rad.De când m-am îmbolnăvit m-am închis în mine.Cand eram mică cătam în fiecare seară,dar nu m-ai să cânt,m-am închis în mine.Craciunul nu -mi aduce bucuri ci tristețe. O persoană extraordinară! Știe cineva când este ziua dânsei? Am un ziar din 6.2. 1934 Cairo cu vizita
Marina Sturdza by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82765_a_84090]
-
unui graffiti care spune Nu ne temem. Și eu chiar nu mă mai tem. (Dilemă nr. 184, 19-25 iulie 1996) off topic. Nu spui despre vacanță prelungită din decembrie pana în ianuarie? Ai fost în America Latină? Dacă da, plssss, deapănă cate ceva la un moment de răgaz și nostalgie. Por favor:) Să ști că nare față de aurolac, cu toate astea. Dumnezeu să i dea Lumină Irinei Nicolau, căci ea a împrăștiat Lumină cît a pășit pe pamant! Dragoș, nu te credeam
Dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82892_a_84217]
-
și delicatese culturale. Încet, încet, bucureștenii reînvață să se spele, să meargă la teatru, să se îmbrace bine și să vorbească frumos. Pentru că e viu, pentru că-și trăiește a doua tinerețe, pentru că are toate șansele, după ce le-a pierdut una cate una, pentru că e spectaculos de trashy și dezastruos de glam, Bucureștiul îmi face mereu cu ochiul, inca stricat, inca fragil, dar nespus de frumos. Iubesc Bucureștiul așa cum iubești un mare animal rănit, cu blană deshidratata și gură urât mirositoare, dar
Bucurenci + Bucureşti = LOVE by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82902_a_84227]
-
și din atenția pe care ți-o dau cititorii,... nivelul e încă de rubrică meteo. tine-aproape de cel care decide ce se publică, e un prieten bun de-al tău. fă-i un cadou și din două în două zile cate un compliment. Îți țin pumnii să reziști pana cand reușești să adaugi valoare cumva. Bucurenci nu te lasă, tine-o tot așa . Ești OK ,nu te lua după ei! link-ul articolului domnului Pleșu http://www.revista22.ro/html/index
Manele vs Rahmaninov by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82942_a_84267]
-
o plăcere nebună să scrie în CV toate traducerile de articolașe pe care le-au făcut... și după aia să se planga că nu-i vrea nimeni... hmmm,,,,nu e chiar așa. Studiile șunt bune și posibilitățile nelimitate să ai cate MĂ vrei sau doctorate. Problema e că poți uita pe traseu de ce le faci... dar de cand înveți “to get a job” ?se poate învăța și din motive mai nepalpabile...de exemplu poate că nu îți găsești locul...mai șunt și
Supradoza de studii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83062_a_84387]
-
la acest proiect de anvergură, și-a putut lesne întocmi o echipă de 300 de profesioniști de clasă, 20.000 de figuranți și cîteva duzini de actori, dintre care cîțiva remarcabili - maturii Ian McKellen, Ian Holm și tinerii Liv Tyler, Cate Blanchett, Viggo Mortensen, Elijah Wood - care l-au urmat cu entuziasm în patria sa unde descoperise locații extrem de spectaculoase cu o vegetație luxuriantă, conformă cu viziunea aleasă pentru configurarea peliculei: modern style în varianta sa ondulatorie și - din păcate - cu
Carte - film - carte by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15432_a_16757]
-
impresia unui grilaj în spatele căruia personajele sînt prinse într-o rețea din care nu există scăpare, un apus de soare în Toscana, lîngă un copac care nu se poate să nu-ți amintească de "Balanța" lui Pintilie, sub care protagoniștii - Cate Blanchett și Giovanni Ribisi - ca un Adam și o Eva a unui nou mileniu ar putea da omenirii șansa unui nou început, și secvența finală a elicopterului înălțîndu-se la cer, secvența pentru care ești însă pregătit din deschiderea filmului, o
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]
-
oamenilor simpli care nu se lăsaseră doborâți la băutură de cotropitori. Apărură și cântecele de vitejie care proslăveau setea noastră de libertate, independența și suveranitatea unei țări mici, dar de neînvins, așa cum era scris și În cărțile de istorie.„Evropa căta cu admirație și multă mirare la noi”, scriau unii În limba vechilor cronici. Erau triști doar cei din micul trafic de frontieră care speraseră la o liberalizare masivă a comerțului cu șuruburi, bormașini, mixere, dopuri și baloane. Dar cine să
Războiul. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog-Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/81_a_327]
-
ziua cînd tocmai împlinise 97 de ani. Cum e obiceiul, bucuria se stropea cu un păhăruț pentru că udătura nu merge singură, nu lipsea, firește, nici uscătura. Ion Irimescu era în formă, starea lui de cumpănită mulțumire sufletească învingea osteneala, ce căta a-și face loc peste dînsul. Cu umorul lui funciar, de o subțirime cultivată, el depăna istorii felurite, povestindu-le cu vorbă rară și scăzută, condimentîndu-le cu ironii și cu rîsul lui de zurgălău. Din cînd în cînd se lăsa
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
ambițiile și frământările secolului. După cum s-a observat, nostalgia "paradisului pierdut" apare cu pregnanță în cronicile moldovene; muntenii, mai activi, sunt însă hotărâți să-l regăsească aici și acum. Consecințele vor fi considerabile, căci, fiind vorba de momentul când românii cătau să se facă națiune, această "proiecție evazionistă" va deveni și una din cele mai importante mărci identitare: noi suntem cei care știm să gustăm clipa care a încremenit, în opoziție cu ceilalți, care știu să facă războaie, gonind clipa, iar
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
-n minte Cum sta deasupra surii Carul Mare Parcă lăsat la margine de târg? Dar ziua ta sfârși pe bulevarde, Prin timpul citadin, printre lumini Si nu în contemplările agreste Până târziu după roiri de stele. Te chinui în zadar cătând Ideea Când ea-i ascunsă-alăturea în rafturi Ori chiar în lutul tău, de nu cumva De-ar fi să fie, -i urma de cenușă Din vatra măturată cu-o aripă De înger ori de pasăre, totuna. Ce faci acum e-
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
i-oi colinda dasaga În Ajun Și-n cozonac mi-oi Îngropa năpasta, Mi-oi pune-n brad doar lacrimi ce apun Și nu mă lasă Bunul Domn În iarna asta. LA STEAUA LUI VIERU urca-n cer poeții, unul cate unul, poate e mai bine printre flori de ler. pe Pamant ne bate Dumnezeul bunul cu furtuni și cnuturi ticluite-n cer. a plecat VIERU, a plecat pe jos cu o cruce-n spate, dusa-n anii grei. a urcat
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
basul Mihnea Lamatic, cu un comic bine controlat; de altfel, această problemă a trecerii de la cânt la text vorbit constituie, deocamdată, pentru artiștii Operei o dificultate, remediabilă doar prin experiență. Din echipa destul de omogenă a rolurilor secunde (Ion Dimieru, Gabriel Cate, Florin Simionică, Cristina Eremia, Paul Basacopol, Lucian Cioroianu și, ca invitat, actorul Dumitru Rucăreanu ) care a făcut față onorabil, Horia Sandu mi s-a părut a se detașa printr-o prezență mai conturată. Una dintre caracteristicile operetei ca gen, este
Văduva putea fi mai veselă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12816_a_14141]
-
inima nebună cată iar să-nfrîngă slaba-mi judecată. Închid ochii și nu mai vreau să te văd. Doar tihnă vreau! Cu orice preț, acum, cît încă am puterea minții-ntreagă. Căci azi, de cum văzut-am al tău chip... Dar am cătat în mine-acea putere de-a nu ridica mîinile a rugăciune, ca în fața lui Dumnezeu, de a nu striga, de a nu mă prăbuși în genunchi. O, ce supliciu, Doamne, și nervii de-ncordare îmi plesnesc! Poate c-aceasta-mi
Sisi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12835_a_14160]
-
ediția din 1959 se citește: "Și ne simțeam acasă, în cer, ca-ntr-o odaie", a fost modificat: "Și ne simțeam acasă, subt cer, ca-ntr-o odaie". 4. în Blesteme versurile 34 și 35, în loc de : "Gâtlejul, de sete/ Să cate scuipat să se-mbete", se citesc, în noua lor "varietate": "Gâtlejul, fierbinte de sete/ Să cate scuipat să se-mbete". 5. în Despărțire, versul 5 a fost schimbat, și în loc de: "poate mai bate încă momentul de atunci", se citește: "Poate
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
fost modificat: "Și ne simțeam acasă, subt cer, ca-ntr-o odaie". 4. în Blesteme versurile 34 și 35, în loc de : "Gâtlejul, de sete/ Să cate scuipat să se-mbete", se citesc, în noua lor "varietate": "Gâtlejul, fierbinte de sete/ Să cate scuipat să se-mbete". 5. în Despărțire, versul 5 a fost schimbat, și în loc de: "poate mai bate încă momentul de atunci", se citește: "Poate mai bate încă secunda de atunci". Și-i mai aud și-acum vocea spunându-mi: "Să
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
față. În stilul savuros deja gustat de cititor, fragmente din romanul lui Defoe alternează cu inserțiile lui Ștefan Agopian. Precizia și echilibrul robinsonian sunt contrabalansate de trăirile și ipostazele concupiscente ale tinerei Orjen: „Coborînd din sălașul meu din copac, am cătat din nou Împrejur. Era, cred, pe la nămiezi. Marea era foarte liniștită și retrasă de la Țărm cam cu un sfert de milă decît În mod obișnuit. O corabie eșuase aproape la o milă de mine. M-am dezbrăcat În pielea goală
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
vers melodic: Vânătorul *) „De nu-l cunoști, e foarte simplu Să-l întâlnești în câte-o seară Trecând cu pas ușor și suplu Către vreo baltă solitară... Cu pana de la pălărie Împunge cerul de argint, Un rătăcit pare să fie Cătând iluzii care-l mint!... În diminețile de vară Tu poți să urmărești din prag O siluetă singulară Brăzdând lucerna în zig-zag!... Iar arma lui de vânătoare Sclipește-n zare fumurie De parc-ar duce în spinare Un fir enorm de
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
Emil Brumaru Mereu te-ascundeai fără rost Sub pînzele moi de painjeni Din colțuri cătînd adăpost Și-n spatele tufelor macre De rouă pe brînci te piteai Doreai să dispari prin oglinde Rupîndu-le vechiul pospai De-argint și în lumea cealaltă În raiul în care-am mai fost Erai nu erai doar cu ochii De
Erai atît de ferită by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12023_a_13348]
-
nevăzului rămâne din greșeala rozei la zenit mersul înlăuntru prigonit pe versanți de rămurate rune. Cataractelor nuntaș și mire cu icoane limpezit colinzi scara îngerilor suferinzi orbi tăind în sare cimitire. Leagăn și mormânt De ce? apari doar noaptea mormântul meu cătând. La naștere nu fost-am? ethericul pământ și laptele sugându-l din sânul aural dulceam în aur plumbul cu sângele letal. Pământul meu din tine creștea pe dedesubt. nălțându-mi dealu-n oase din trupul tot mai supt mai străveziu ca
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
-o în voia dulce-cumplitului Dionysos, dulful Korin să-i fie bărbatul de abur, dar și de mătase, ochii și inima zeița mea să i le roada pînă la oase. Faunul În după-amieze cu smochini lovind în fereastră, hălăduind printre cactușii cătarăți lîngă mare, zăritu-l-am pe dulful Korin stînd singur pe țărm, gol, mirosind a rom, ca un marinar din Pireu. Dar cînd să-l ating și să-i cînt la ureche, văzut-am copitele nepotcovite și coada-nfoiată și coapsele
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
vină în nesfârșita lor procesiune și de pe dealuri, scuturând acății, ce străjuiesc hotare din vecie, nămeți întunecați, apar țăranii din iarna îndurării lor de veacuri... Cu ei, pe drumul nebătut de sănii, te stingi și tu sub fulgii de cenușă cătând la înțelesuri mai înalte suite-n furci prin munții lor de piatră. Răsare-n tremur steaua de cu seară și către miezul nopții, Carul Mare urmează-n cerc umbroasele ogășii în jurul unei osii nevăzute. Le însoțești, ori tu ești însoțitul
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
mediului, cât și față de instituția căsătoriei, ca să reducem numărul divorțurilor, în creștere de la an la an”. Nu v-ați prins ce legătură are plantatul de pomișori cu scăderea numărului de divorțuri, nu? Va explic eu. Știți cum rămân cuplurile împreună cate-o viata-ntreaga “pentru copii”? E, exact așa vor rămâne împreună și brașovenii care au împreună un pom. Pentru pom, ca să nu sufere, săracu’, si sa creasca traumatizat la cap.
Daca azi plantezi un pom, nu mai divortezi de-un om! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21183_a_22508]
-
fapt mai spre vest. Și azerii șunt la fel de europeni că și ține, ca și polonezii și ca si britanicii. Pentru că trăiesc pe continentul numit Europa - care din intamplare are peste 60 de țări, adică de mai bine de două ori cate șunt în UE.
La plecarea lui Havel by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82430_a_83755]
-
mielul ,ouăle roșii,etc,insă eliminând tradițiile nu înseamnă că am facut un lucru bun.Cred că ar trebui să avem mai mult autocontrol și să nu facem dintr-o sărbătoare sfântă un prilej de îmbuibare cu carne și alcool.Cate puțin din fiecare cred că e ok,mai ales că această sărbătoare vine după o perioadă de postire (pentru cei ce au postit). Numai bine! Ai perfectă dreptate.. Religia că preocupare de bază, obiceiurile astea barbare, puse în practică doar
Tăierea mieilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82632_a_83957]