108 matches
-
pe cine să rog... În cine am eu nădejde? Cu întrebarea asta, mama m-a pus la treabă 20 de ani. Era ”Sesam, deschide-te!” pentru peștera mea cu comori. Și iată-ne, Unchiu tot un zâmbet și eu mai cătrănit decât lupii de la Grădina zoologică, lângă o oaie de o mie de ori mai norocoasă ca mine. În fotografie Unchiu Niculaie (Foto Marcu Jura, arhiva foto personală) - Vezi, întăi șî-ntăi trăbă să știi să pui oaia gios. Cu o mișcare
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
putea vini, că ies cu oile-n Deluț. Mni-o dat a lu Dănilă iarba la colibă... Sângur nu pot. N-am zis nimic. Ultimele cuvinte le-am prins din mers. Nu, nu din mers, că mă târam, apăsat de disagi, cătrănit, cu gura uscată, cu greața-n stomac, încătușat și smucit de lanț de către un călăreț nevăzut. ”Cu dragoste, îmi răsuna la fiecare smucitură, șî cu post. Cu dragoste... șî cu post. Cu dragoste... șî cu post.” Ce dragoste? Tocmai sfârtecasem
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
În lume poate s-a lăsat vreo stâncă/ Mai grea, pe pieptul altei seminții.// Ci noi bolnavi de-atâta neputință,/ Privim zadarnic înăspritul drum./ Din cele ce ne-ar fi de trebuință/ Ne sunt de lipsă scuturile-acum.// Sub cerul țării, cătrănit sinistru,/ S-a răstignit Hristos ca la-nceput,/ Cu palma stângă sângerând pe Nistru,/ Cu palma dreaptă înflorind pe Prut.// Privindu-Ți Fiul dăruit pierzării/ Îți mulțumim de codrii și de grâu,/ Dar ne revoltă, Doamne-al îndurării,/ Că nu
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
În lume poate s-a lăsat vreo stâncă /mai grea, pe pieptul altei seminții./ Ci noi, bolnavi de-adâncă neputință,/ privim zadarnic înăspritul drum./ Din cele ce ne-ar fi de trebuință /ne sunt de lipsă scuturile-acum./ Sub cerul țării, cătrănit sinistru,/ s-a răstignit Hristos ca la-nceput,/ cu palma stângă sângerând pe Nistru,/ cu palma dreaptă înflorind pe Prut./ Privindu-Ți Fiul dăruit pierzării/ îți mulțumim de codri și de grâu, dar ne revoltă, Doamne-al îndurării, /că nu
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
să umezească și să preia cu boarea lor ultimele străfulgerări ale stelelor nopții, împânzind în haine matinale uscăciunea mototolita a orașului, locuitorii în majoritate nu-și lepădaseră “dulcile lentori” ale somnolentei, nu se dumiriseră asupra iureșului unei munci încă patriarhale cătrănita zilnic de soarele arzător și nici nu se dedară în cea mai mare parte activităților curente ... Un vaier prelung, o “mugitura” demențiala și fără asemănare din adâncuri țintuiește timpul și devastează spațiul, timpanele oamenilor asurzesc de-a binelea, ecoul amplificat
PĂLITURA COSMICĂ DIN 1906 DIN SAN FRANCISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/_palitura_cosmica_din_1906_din_san_francisco.html [Corola-blog/BlogPost/367246_a_368575]
-
își blestema zilele că era doar taximetrist, fiindcă, la cât de șmecher era, ar fi putut ajunge departe dacă soarta ar fi fost puțin mai binevoitoare cu el. De-aici i se trăgeau, nu e exclus, și rictusurile de pe fața cătrănită. Ceva mă face să cred că și dacă mi-ar fi cerut 100 de lei și acceptam, aceeași față mofluză ar fi avut. Nu a pus în funcțiune niciun aparat, evident. După 8 minute am ajuns la destinație. Am deschis
„- Bă, mi-ai dat decât 15 lei!...” Antidot contra taximetriștilor care îți cer pe o cursă dublu față de cât face by https://republica.ro/z-ba-mi-ai-dat-decat-15-lei-antidot-contra-taximetristilor-care-iti-cer-pe-o-cursa-dublu-fata-de-cat-face [Corola-blog/BlogPost/338254_a_339583]
-
de veci femeile asta vor face ... Am părăsit-o-ncredințat că totul merge ca pe roate - când cuplul este închegat, păcatu-i doar pe jumătate! Mult n-a trecut și amândoi - după ce-n măr s-au dedulcit - amarnic fură beșteliți de Domnul foarte cătrănit. Dar s-a pornit un circ pe cinste: Bărbat și soț adevărat, Adam plângea și se jura că nu se știe cu păcat și că doar Eva-i vinovată de-ntreaga tărășenie, deși era normal să știe că-s condamnați
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_lucifer_pan_george_petrovai_1371735215.html [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
rămas din dorul meu Care-i singurel și greu. Să și-o frigă, să și-o ardă Liniștea pe veci să-și piardă Că mi-e dragul un izvor De durere și de dor, E izvor neprihănit, Leac pe suflet cătrănit. Referință Bibliografică: Aș vrea, dragule! Eugenia Mihu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1971, Anul VI, 24 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Eugenia Mihu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
AȘ VREA, DRAGULE! de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1464117917.html [Corola-blog/BlogPost/381644_a_382973]
-
întrebă tăios Maria. - Nici nu știu, mormăi Nicoleta. Maria o mângâie pe buclele blonde: - Hai, fetiță, dezleagă baierele sufletului și deșartă-ți veninul care ți l-a otrăvit! Aici e locul tău în noaptea asta! Mamă-ta știe că ești cătrănită? Nicoleta dădu din cap aprobativ și izbucni în plâns: m-am certat cu ea. Violeta interveni și ea cu vorbe calde: - Să știi, Nicoleta, că și eu am venit la tanti tot cu gânduri disperate și morbide. De fapt, încă
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1487102728.html [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
nedreptate! Nimănui, niciodată nu i-a făcut un rău, Tatiana Stepa, iar ei, răul i-a pătruns până la oase! Cântecele, parcă-i erau rugi, știa și simțea cum îi roade sâmburele vieții o gheară de moarte. Vedea îngerul morții negru, cătrănit, pornit pe ucidere neînduplecată, și de aceea, cântecele-i erau rugi ce nu se-auzeau. Îi plângea sufletul, pentru că era tot mai aproape de neant, la o margine de prăpastie a timpului care nu a mai lăsat-o, n-a vrut
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440915568.html [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
se treziră în zori, De curcan, printre poiene, Mai erau câteva pene, Spre tristețea tuturor. Dacă ne aveam că frații, Spun acum împricinații; Puteam să îi dăm de veste Ca vulpoiul ne pândește. Dar din fundul de ograda, Cine vine cătrănit!? Biet curcanul, fără coadă, Sângerând și jumulit. Lătrând, vine-n urma Azor. Drept să spun, cred că îl ceartă Și curcanul moțu-și pleacă. În fața la-nvingător. Jumătate de ureche Își pierdu viteazu-n lupte, Ninja e fără pereche Și singur stăpân
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
Cumătra șireată se opri în fața lui, prefăcându-se bucuroasă că îl vede, dar în minte își pregătise deja răzbunarea: - Să fii sănătos, Ursache, cum o mai duci? - Mulțumesc dumitale, cucoană, ce să spun, nu chiar pe roze! Uitase, sărmanul, ce cătrănită rămăsese vulpea când plecase din slujba ei și începu să-și spună oful: - Ce să zic, hrană se găsește tot mai greu, râul a sărăcit în pește, ghinda s-a terminat, iar albinele și-au ascuns bine stupii! Colind zilnic
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1495905869.html [Corola-blog/BlogPost/375920_a_377249]
-
sufletul parcă rupt din Rai și de multe ori, ce visa se împlinea; așa s-a întâmplat și într-o zi frumoasă de toamnă, când veneau vitele de la pășune și unul dintre boii lui lipsea, probabil se rătăcise de cireadă. Cătrănit nevoie mare, a fost bietul om, și în zadar l-a căutat, boul n-a fost de găsit. În noaptea de Sfântul Nicolae, în același an a visat că boul lui s-a întors acasă. S-a trezit și a
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
depășind obstacolele unui drum sinuos și deloc ușor - nea Brăilă era legionarul fără lege! Era un răzvrătit fără margini, nemulțumit până și de cei din rândurile cărora făcea parte, legionarii: nici ei nu au făcut nimic pentru România - îi spusese cătrănit lui Dumitru Sinu. Era un om inteligent și drept, cu suflet mare, plin de bunătate. În țară, Stoian Brăiloiu fusese învățător. Cum câmpurile de muncă iugoslave erau amplasate în diferite regiuni, mai mult sau mai puțin aproape de granițele iugoslave cu
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4.html [Corola-blog/BlogPost/356446_a_357775]
-
ca unealtă de bază a unui târnăcop împrumutat de la un vecin. Oricum, în faptul serii, se odihneau stând liniștiți la masă, cu stacanele în față și proiectând, din vorbe, acoperișul fântânii, unul frumos, meșterit tot după tradiție, desigur cu șindrilă cătrănită, pentru a da acea notă de lucru trainic, făcut să dăinuie peste vremuri. - O fi vorba oare doar prostie, că asta, la drept vorbind, nici nu-i păcat fundamental, sau sunt niște lichele leneșe, care-și râd de bietul om
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 196 din 15 iulie 2011 Toate Articolele Autorului 14/15 Iulie 2011. Unui a-mic... Mi-ai umilit aducerile-aminte, Cele dinspre Neam și dinspre Țară, Îmi scriu din Munți o seamă de cuvinte Moții cătrăniți din cale-afară! De când mă știu și-n vremea care vine, Nu am urât pe nimeni, niciodată, Durerea lor o simt acum în vine Și-n mâna care scrie-nfiorată... De-o vârstă cu tristețea dacă sunt Nu-s lacrimile mele de
MI-AI UMILIT ADUCERILE-AMINTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 by http://confluente.ro/Mi_ai_umilit_aducerile_aminte_.html [Corola-blog/BlogPost/367090_a_368419]
-
depășind obstacolele unui drum sinuos și deloc ușor - nea Brăilă era legionarul fără lege! Era un răzvrătit fără margini, nemulțumit până și de cei din rândurile cărora făcea parte, legionarii: nici ei nu au făcut nimic pentru România - îi spusese cătrănit lui Dumitru Sinu. Era un om inteligent și drept, cu suflet mare, plin de bunătate. În țară, Stoian Brăiloiu fusese învățător. Cum câmpurile de muncă iugoslave erau amplasate în diferite regiuni, mai mult sau mai puțin aproape de granițele iugoslave cu
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX by http://balabanesti.net/2011/12/09/exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-6/ [Corola-blog/BlogPost/339932_a_341261]
-
Blăgești au mai plecat spre lumea nouă, nebănuită, urbană, alți sârguincioși ai învățatului, ajunși azi intelectuali onorabili, printre care doctorița Elena Mazilu, reumatolog, doctorița internistă Elena Alistar, renumitul doctor al inimii Eduard Apetrei... (atâția medici ar trebui să sperie oricare cătrănită boală, dar cu toate acestea, satul Blăgești are și el bolnavii lui!). Pe un asamblaj de date biografice nu se poate face o creionare afectivă, a doctoriței Cătălina Lăzăroiu, căci nu doar în funcție de principiu de coerență se poate vorbi despre
DR. CĂTĂLINA LĂZĂROIU. INTERIORIZAREA APTITUDINII RAPORTABILE LA ADMIRAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_catalina_lazaroiu_int_aurel_v_zgheran_1386673839.html [Corola-blog/BlogPost/363295_a_364624]
-
stropi ca gheața, plângi la mine-n geam Lacrimi ude-n sticla veche, boabe de mărgean Stropii grei, cuprinși de ură, prăpădiți în ceață Se preling în tinda frântă, iz de vechi răsfață. Nu ai milă, n-ai nici suflet, cătrănită-mi ești Ai tăi picuri, roi de apă, spun nopții povești Rece boare de umbrire se presară-n lut Frig și ploaie, noapte neagră și un vânt părut. Plouă pragul dintre prispe, streașinile curg... și curg Șarampoii de la grinde lăcrimează
DU-TE PLOAIE, IA-ȚI ȘI STROPII! de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ciprian_antoche_1491561396.html [Corola-blog/BlogPost/375887_a_377216]
-
depășind obstacolele unui drum sinuos și deloc ușor - nea Brăilă era „legionarul fără lege”! Era un „răzvrătit fără margini”, nemulțumit până și de cei din rândurile cărora făcea parte, legionarii: „nici ei nu au făcut nimic pentru România” - îi spusese cătrănit lui Dumitru Sinu. Era un om inteligent și drept, cu suflet mare, plin de bunătate. În țară, Stoian Brăiloiu fusese învățător. Cum câmpurile de muncă iugoslave erau amplasate în diferite regiuni, mai mult sau mai puțin aproape de granițele iugoslave cu
STOIAN BRĂILOIU – LEGIONARUL ROMÂN EXPULZAT DE PREŞEDINTELE CHARLES DE GAULLE ÎN CORSICA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Stoian_brailoiu_legionarul_roman_expulzat_de_presedintele_charles_de_galle_in_corsica_.html [Corola-blog/BlogPost/372645_a_373974]
-
stropi ca gheața, plângi la mine-n geam Lacrimi ude-n sticla veche, boabe de mărgean Stropii grei, cuprinși de ură, prăpădiți în ceață Se preling în tinda frântă, iz de vechi răsfață. Nu ai milă, n-ai nici suflet, cătrănită-mi ești Ai tăi picuri, roi de apă, spun nopții povești Rece boare de umbrire se presară-n lut Frig și ploaie, noapte neagră și un vânt părut. Plouă pragul dintre prispe, streașinile curg... și curg Șarampoii de la grinde lăcrimează
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
Ploaie rece-n stropi ca gheața, plângi la mine-n geamLacrimi ude-n sticla veche, boabe de mărgeanStropii grei, cuprinși de ură, prăpădiți în ceațăSe preling în tinda frântă, iz de vechi răsfață.Nu ai milă, n-ai nici suflet, cătrănită-mi eștiAi tăi picuri, roi de apă, spun nopții poveștiRece boare de umbrire se presară-n lutFrig și ploaie, noapte neagră și un vânt părut.Plouă pragul dintre prispe, streașinile curg... și curgșarampoii de la grinde lăcrimează-n putred pârg,Du
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
să nu se ia din nou la harță cu nevasta. - Da` ce-i baiu`? întrebă Ilona mirată. - Nici n-or pus bine mâna pă putere, că vor să confiște averile oamenilor, să-i lase în turu` gol! o lămuri el cătrănit. - Poi și ce treabă avem noi? Suntem săraci lipiți, abia ne ducem traiu` de azi pe mâine, ce să ne ieie, zâlele? întrebă Ilona, nedumerită. - Mă femeie, da` ușoară mai ești de minte! își pierdu Niculaie iar cumpătul. De hectarele
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1492772757.html [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
-i numai cântec,/ Doina dorurilor noastre,/ Roi de fulgere, ce spintec/ Nouri negri, zări albastre.// Limba noastră-i limbă sfântă,/ Limba vechilor cazanii,/ care o plâng și care o cântă/ pe la vatra lor țăranii.” (Alecu Alexei Mateevici) „Sub cerul țării, cătrănit sinistru,/ s-a răstignit Hristos ca la-nceput,/ cu palma stângă sângerând pe Nistru,/ cu palma dreaptă înflorind pe Prut.” (Robert Cahuleanu alias Andrei Ciurunga) Dorul sfânt al lui Eminescu prelins din Dulcea Bucovină s-a împletit cu fibrele Limbii
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1427503296.html [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
Atunci se gândiră la cei care aveau pământ precum Șoican. Însă aceștia erau puțini și nu le-ar fi fost de mare folos. Într-o noapte urâtă, ploioasă, cu vânt puternic, legionarii se duseră acasă la Șoican. Toader trudit și cătrănit de vremea de afară, se dezbrăcase și se culcase lângă Firica. Legionarii bătu cu putere în ușă. „Cin’să fie la ceasul acesta?, se întrebă Toader sculându-se cu greutate din pat”. - Deschide camarade, deschide!, desluși el glasul lor, dumirindu
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]