11,186 matches
-
1989, regimul comunist din România nu ar fi căzut, majoritatea celor care au fost arestați cu o zi înainte ar fi fost împușcați. Evenimentele ar fi avut deja cursul deja exersat de criminali la Timișoara: bătaie, arest, tortură, împușcare - distrugerea cadavrului. Din acest motiv, pentru că știu cui îi datorez viața, pentru mine, din 22 începând, oamenii se împart în două categorii: cei care au ieșit în dimineața zilei de 22 să demonstreze știind că riscă să fie împușcați, - și cei care
În preajma ştreangului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82788_a_84113]
-
în care voi medita la faptul că acum cativa ani n-aș fi stat să colectez foarte multe informații, l-aș fi luat pe tip tare din prima servindu-i “în sânge” imaginea care ma bântuia: “Dumneata știi cum arata cadavrul unui copil proiectat prin parbriz și făcut terci de caldarâm?” (interesant e că nici eu nu știu, dar se vede că țin neapărat să-mi imaginez). Ultima imagine: pistă pentru bicicliști coboară pe o pantă la dreapta, face un ocol
Anger management by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82778_a_84103]
-
BE WITH YOU SKYWALKER!!:)) Ce mizerie.. V-ați întrebat vreodată, mândri purtători de penis, ce este în inima unei femei adevărate? lacrima strivita între un fum de țigară și un trântit de ușă în urmă ? ...ce este dincolo de pasiune ? câte cadavre de vise ? Din păcate, în cele mai multe cazuri, acele femei...sunt singure... Pe cât de interesantă experiență...pe atât de dureroasă...nu cred că a fost ușor să scrii
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
tot pe unde e bine dozat. Pimul spot (cel cu fructele)e mediocru, daca nu slab. Aruncarea / “eliberarea” mielului e peste medie. Nu că realizare, ca idee. Hm... e scabros video #2. Nu e chiar de ris să vezi un cadavru jupuit cazind pe asfalt. Chiar nu și-a atins scopul efortul respectiv de marketing, ba dimpotrivă. Mi se pare slab totul dar cum tu ai un simț comercial foarte dezvoltat probabil știi mai bine de ce le-ai băgat pe blog
Olimpiadele schizofrenizarii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82988_a_84313]
-
dind curs,în fond, asumpției tale polemico-chtone :”... Vreau să fiți de acord cu mine că nu putem fi de acord..”. Scriitorul îți explică băbește că, de vreme ce tu omorî polemică înainte să înceapă, n-are rost sa-ntindeti amindoi de un “cadavru”(basca argumentul cavaleresc “că-i ești simpatic” și vrea să te protejeze și mai ales suspiciunea de marxism-simulat din “cauza” de trend ).Și tu ...ce faci!?Te prostești și ne prostești! Scoți din context cîteva propoziții de-ale lui Pleșu
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
prieten cu condeiul mai ductil să-i scrie articolele, celebrul romancier fiind - după părerea lui Umbral - un jurnalist mediocru etc. Cît despre titlul cărții, încărcătură să ofensatoare se diluează considerabil dacă sintagma este înțeleasă în context, dincolo de decupajul publicitar. Formula "cadavru de lux" nu este aplicată doar lui Cela, ci tuturor participanților la o cină de Anul Nou (între care, Umbral însuși), în pragul Mileniului. Aceștia sînt considerați - pe un ton persiflant, dar și amar-melancolic - o adunare de oameni de soi
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
panegiricul mai credibil. Și, bineînțeles, măi vandabil. Cel puțin în aceeași măsură în care dezvăluie o persoană, Umbral construiește un personaj, ale cărui legături cu adevăratul Cămilo José Cela sînt relativizate și revizuite de cerințele interne ale literaturii. Cela: un cadavru de lux aparține unui registru mixt, în care biograficul este subminat în permanență de românesc. Constrînși de canoanele genului, atît apologetul, cît și pamfletarul sînt mai radicali, măi plastici și mai hiperbolici în discursul public, decît în fața propriei conștiințe. Figurile
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
interesantă. Adevărul simulat are mai multă forță decît adevărul autentic, pentru că autenticul este uluitor și asta nu se transmite sau se transmite cu totul nesatisfăcător". Nu este singura dată cînd imaginea autorului se suprapune peste imaginea personajului sau. Cela: un cadavru de lux este, în mare măsură, un "autoportret în oglindă" al lui Francisco Umbral. Un autoportret ambiguu, în care trăsăturile reale se deosebesc cu greutate de cele ale unui eu dezirabil: "Umbral vrea să fie Cela", spune Campmany în articolul
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
prietenul de-o viață al autorului Vieții lui I. L. Caragiale), Pompiliu Constantinescu și, evident, mirificul G. Călinescu. Îi leagă un aer de familie. Cu toții ar fi putut contrasemna următoarea opinie a patronului Sburătorului: "Critica modernă nu este o disecție de cadavre, fără relații cu viața, nu e o scolastică uscată și o complilație de texte, ci este străbătută și de un spirit creator însuflețind viața cărților în raporturile lor multiple, la fel cu acțiunea scriitorului asupra vieții însăși". Lărgind unghiul de
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
unde vă aflați dumneavoastră acum, pe scaunul acela, în fața fotoliului în care stăteam cînd m-am văzut intrînd în încăpere. Stăteam cu coatele sprijinite de masă, cu fața între palme și îmi vedeam trupul neînsuflețit zăcînd în fotoliu. Era un cadavru; paloarea lui nu lăsa loc de îndoieli. Puțin mai liniștit m-am ridicat, mi-am luat pulsul, m-am aplecat să-mi ascult bătăile inimii și, încredințat că murisem, nu m-am mai gîndit decît cum să ascund acea întîmplare
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
lui nu lăsa loc de îndoieli. Puțin mai liniștit m-am ridicat, mi-am luat pulsul, m-am aplecat să-mi ascult bătăile inimii și, încredințat că murisem, nu m-am mai gîndit decît cum să ascund acea întîmplare, făcînd cadavrul să dispară. Am ieșit, am închis ușa cu cheia, am căutat un pietroi și o funie și, după ce s-a întunecat de-a binelea, am scos cadavrul în grădină, i-am legat picioarele de pietroi și l-am aruncat în
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
murisem, nu m-am mai gîndit decît cum să ascund acea întîmplare, făcînd cadavrul să dispară. Am ieșit, am închis ușa cu cheia, am căutat un pietroi și o funie și, după ce s-a întunecat de-a binelea, am scos cadavrul în grădină, i-am legat picioarele de pietroi și l-am aruncat în fîntînă. Mi se luase o piatră de pe inimă. M-am întors acasă și, vreme de cîteva zile, m-am temut ca nu cumva să fi aflat cineva
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
de oameni) duce mereu la fetișizări; presupunem mai mult decât este, în timp ce ignorăm date pe care nici nu le bănuim. Dacă poți, fii misterios în claritate. "Antijurnal"? (cochetărie Blandiană) "Antimemorii"? Orice fenomen are în el propriul său "anti". Chiar și cadavrul, în măsura în care e viu. Simțim mai puternic tragedia ireversibilității timpului atunci când e vorba de viața oamenilor. Ideea de a stăpâni propriul corp (care este atât de folositoare omului, care stă la baza Yoga, care este temelia medicinii ce consideră corpul nostru
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
Mai târziu citesc povestea finlandezului Lauri Rappala care a inventat undița de pescuit pentru a salva satul său de la foamete. El observase cum peștii sănătoși atacau peștii bolnavi, fiind, după Emil, un fel de �debarasori" ai apelor, curățind apele de cadavre, în același fel cum fac corbii și alte păsări pe pământ. Rappala a luat un băț și un simplu metal lucios, reușind să-i păcălească pe peștii înfometați, foamea lor salvând vieților celor din sat. Pescuitul era considerat în timpurile
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
un Atilla fără arme, dar Învingătorul rivalilor pe care I-ai făcut datornici astrelor, Înfeudându-i cerului cu Puternica pârghie a Eu-lui. (1921-1922) Însinguratul Atâta timp cât peste Țarskoe Selo Se revărsau cântecul și lacrimile Ahmatovei, Eu, deșirând ghemul vrăjitoarelor, ca un Cadavru somnolent abia-mi împleticeam Picioarele prin pustă, unde Murea neputința. Actor obosit Pășeam oricum, răpus, la întâmplare. Dar între timp în grota-ntunecoasă Cârlionțatul cap al taurului tenebrelor Devora oameni, clefăind sângeros În agresiva roire de insecte. Din mila lunii
Velimir Hlebnikov (1885-1922) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/15306_a_16631]
-
televizorului, urmărind declarația președintelui, legistul arde urmele poveștii: o cămașă de noapte de dantelă, cîteva icoane pe sticlă eretice, scrisorile fostei soții plecate în America. Totul, putem crede, n-a fost decît reveria unui pensionar înainte de vreme, sătul de despicat cadavre și obsedat de o studentă. Formula romanului polițist este doar parțial respectată, ancheta glisează spre fabulos, criminalul în serie trece în plan secund, acoperit de criminali de ocazie și răpiri misterioase. Circul lumii prezintă bărbați cu frică sau inconștienți care
Demonii și harmonia mundi by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15388_a_16713]
-
viziuni care i se datorează, medievalitatea se prelungește excesiv de mult și își golește treptat conținutul, fără a lăsa loc liber noilor mentalități. Când, foarte târziu, lucrul acesta se întâmplă, sub ochii tinerilor de atunci nu se mai află decât un cadavru care le stă în cale. Dar acest cadavru a fost cândva viu, plin de putere și de succes. Cred că pentru noi, azi, este imperios necesar să-i privim adevăratul chip, chiar dacă prejudecățile "modernității" ne fac demersul nu prea comod
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
excesiv de mult și își golește treptat conținutul, fără a lăsa loc liber noilor mentalități. Când, foarte târziu, lucrul acesta se întâmplă, sub ochii tinerilor de atunci nu se mai află decât un cadavru care le stă în cale. Dar acest cadavru a fost cândva viu, plin de putere și de succes. Cred că pentru noi, azi, este imperios necesar să-i privim adevăratul chip, chiar dacă prejudecățile "modernității" ne fac demersul nu prea comod. Mai mult, efortul nici măcar nu ar fi prea
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
se supăra dacă la masa ospățului se oploșeau bucătăresele, șoferii sau oamenii de serviciu. Generația lui Gușă n-are astfel de scrupule: e o generație fără Dumnezeu. Cu ochii doar pe busola guvernării, e în stare să calce peste oricâte cadavre pentru a rămâne conectați la țâța generoasă a puterii. Nu știu în ce măsură Cosmin Gușă este împins în mod deliberat în prim-planul vieții publice sau dacă debordanța mediatică e consecința propriei inițiative. Oricum ar sta lucrurile, dl Năstase are gata
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
medie, cu fruntea proeminentă, înveșmîntat într-un impecabil costum de gală, demodat însă. La examinare s-a constatat că are un dinte în cerul gurii, o măsea, că lipsește sîngele și nu apar semne de violență. Obiectul crimei dispare însă, cadavrul e furat de la morgă, revine de cel puțin patru ori, în locuri diferite, în momente diferite. Mortul e ca o placă turnantă, se mută încolo și încoace, bătîndu-și parcă joc de agenți. Cineva observă că victima nu moare decît pentru
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
pe toți într-o singură zi cu mijloace atît de primitive, asasinii i-au împins pe evreii rămași, cu bîtele, pînă în hambarul unui consătean, i-au închis înăuntru, au turnat gaz pe pereții exteriori și le-au dat foc. Cadavrele au stat trei zile sub cerul liber, fiindcă ucigașilor le era scîrbă să le-ngroape. Din toată populația evreiască din Jedwabne, au supraviețuit războiului 12 oameni, șapte dintre ei fiind adăpostiți de niște fermieri catolici care au trebuit să părăsească
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
de faptele trecutului. La Jedwabne însă nu s-a petrecut așa ceva. Povestea s-a transmis peste generații; chiar dacă nu sînt dispuși s-o mărturisească față de străini, locuitorii de toate vîrstele știu ce s-a petrecut, știu unde-au fost îngropate cadavrele evreilor, deși mormintele nu sînt marcate. Una din problemele pe care și le pune Gross e cît se poate de simplă și îndreptățită - ce-ar mai putea șoca în materie de oroare o generație crescută cu imaginea recurentă a lagărelor
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
nu sînt marcate. Una din problemele pe care și le pune Gross e cît se poate de simplă și îndreptățită - ce-ar mai putea șoca în materie de oroare o generație crescută cu imaginea recurentă a lagărelor de concentrare, a cadavrelor împinse cu buldozerul, a săpunului din grăsime umană? El însuși mărturisește că, auzind pentru prima dată povestea eliminării tuturor evreilor dintr-un sat polonez, a luat-o drept o metaforă; ceea ce nu putea admite era acel "toți" - "toți" evreii din
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
creatori diferiți de el prin concepție și expresie. Sigur că e o mizerie să propui drept cadru al acțiunii o morgă și drept personaje - autopsierii, în plin exercițiu al muncii lor, extrăgând organe, comentând, reducând ființa umană la condiția de cadavru și cadavrul la suma organelor din interiorul lui. Nu la autopsie poate fi găsit sufletul și nimic nu ne lasă să presupunem că oamenii care o execută au vreo idee în legătură cu existența lui. Ei intră și ies din subsolul cu
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]
-
de el prin concepție și expresie. Sigur că e o mizerie să propui drept cadru al acțiunii o morgă și drept personaje - autopsierii, în plin exercițiu al muncii lor, extrăgând organe, comentând, reducând ființa umană la condiția de cadavru și cadavrul la suma organelor din interiorul lui. Nu la autopsie poate fi găsit sufletul și nimic nu ne lasă să presupunem că oamenii care o execută au vreo idee în legătură cu existența lui. Ei intră și ies din subsolul cu sertare, spațiu
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]