26 matches
-
primul semn de înserare, ca să ne fi convins că plimbarea a existat într-adevăr, că a răsărit din mijlocul soarelui umbra acelui mers în doi, făceam drumul înapoi, ...” (p.22). De fapt nu timpul este esențial, importante sunt trăirile, acțiunile, cadrările, situările : “am descoperit de ce priveam înapoi: avem nostalgia posibilității de a fi ales mai bine la o răspântie, cândva”, iluzia că ai putea schimba ceva din destin. Autorul ne prezintă o abordare deosebită a trecerii prin Purgatoriu, a personajului, în
Dan Ionescu: Imposibilul extaz. Cronică, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-imposibilul-extaz-cronica-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339478_a_340807]
-
mii m.c.] normat în admis de solicitate livrare limita celui combustibil Seria, Cantitatea Valoarea conform aprobat de [litru] numărul de com- combustibilu- cererii combustibil și data bustibil lui achizi- [mii lei] pentru achizițio- ționat cu în- pomparea a nată cadrarea în consumul total admis [mii lei] 0 Anexa 2a) la normele metodologice DIREC IA PENTRU AGRICULTURĂ Șl DEZVOLTARE RURALĂ Județul .................................... SITUAȚIA subvențiilor ce se alocă de la bugetul de stat pentru acoperirea cotei cuvenite Administrației Naționale a îmbunătățirilor Funciare sau altor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163154_a_164483]
-
nu are "dreptul" să introducă substantive proprii fără a le asocia imediat cu o caracterizare, fie ea și minimală. În aceste condiții, cititorul leagă imediat substantivul propriu de personajul feminin încă anonim. Acest tip de prezentare este un fel de "cadrare" care înscrie noul personaj într-un spațiu balizat în prealabil; se potrivește unui roman istoric în care naratorul nu percepe lumea prin singularitatea unei conștiințe. Educația sentimentală începe cu totul altfel: [...] Frédéric, ca să ajungă la locul lui, împinse grilajul clasei
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
poate resuscita pe "alta". Există o relectură cinematografică a picturii, iar privirea lui Eisenstein asupra lui da Vinci îi dă acestuia o nouă viață. Nu-l mai vedem, după Orson Welles, cu aceiași ochi pe Tintoretto, fiindcă regăsim la el cadrările, oblicele anxioase și profunzimea de câmp a celui dintâi. Resnais ne dezvăluie un Van Gogh dramaturg, în alb-negru. Cinematograful, care "îmbălsămează timpul", cum spunea Bazin, poate uneori să desfacă unele bandaje din camerele morților. El a inventat o nouă formă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
masele". Douăzeci de ani mai târziu, s-a făcut această descoperire, întâi vizuală, apoi conceptuală: "masele" sunt o abstracție improbabilă, iar Individul este concretul însuși, pivotul de diamant al piramidei democratice. Într-adevăr: un popor nu încape pe micul ecran. Cadrarea ar fi imposibilă. Revoluția? Teatru filmat, o sală în stil italian, avangarda pe scenă, poporul la parter. Nu este democrația cea de-a douăzeci și cincea imagine (cea pe care televiziunea o adaugă în fiecare secundă celor douăzeci și patru ale cinematografului)? Viteză, destindere
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Prezumția de bază de la care Bernstein pornește aici este aceea că structura relațiilor sociale determină principiile de bază ale comunicării și prin aceasta duce la modelarea conștiinței. Relațiile sociale stabilite într-o societate determină aspectul formelor de clasificare și de cadrare, precum și ale diferitelor forme de discursuri (regulativ, instucțional, interpersonal și imaginativ). Clasificarea nu se referă la ceea ce este clasificat, ci la relația între conținuturi, la gradul de menținere a limitelor (granițelor) dintre conținuturi. Ea este cea care ne face să
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
care ne face să ne concentrăm atenția asupra puterii delimitărilor și este un factor cheie în decelarea modalității de diviziune a muncii în cazul procesului educativ se referă deci la structura de bază a curriculum-ului ca sistem mesager 20. Cadrarea 21 se referă la contextul în care sunt transmise și recepționate cunoștințele, și mai ales la puterea delimitărilor între ceea ce poate fi transmis și ceea ce nu poate fi transmis în cadrul relației pedagogice. Cadrarea este caracterizată atât de discursul instrucțional, care
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
a curriculum-ului ca sistem mesager 20. Cadrarea 21 se referă la contextul în care sunt transmise și recepționate cunoștințele, și mai ales la puterea delimitărilor între ceea ce poate fi transmis și ceea ce nu poate fi transmis în cadrul relației pedagogice. Cadrarea este caracterizată atât de discursul instrucțional, care se referă la selecția, secvențializarea, ritmarea și categorizarea cunoașterii, cât și de discrusul regulativ, care se referă la regulile de ordine socială. Trebuie însă specificat aici că există diferențe semnificative între felul în
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
care arată cu cea mai mare sensibilitate forma specifică de conștiință realizată ca urmare a utilizării unui anume cod la un subiect determinat. Reținem de aici că un sistem de învățământ poate să funcționeze indiferent de puterea clasificării și a cadrării, orice combinație fiind teoretic posibilă cel mai frecvent însă, sistemele cu o clasificare puternică sunt asociate unei cadrări puternice și invers. De asemenea sistemele care promovează o clasificare puternică cum este și cazul sistemului de învățământ românesc creează un puternic
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
cod la un subiect determinat. Reținem de aici că un sistem de învățământ poate să funcționeze indiferent de puterea clasificării și a cadrării, orice combinație fiind teoretic posibilă cel mai frecvent însă, sistemele cu o clasificare puternică sunt asociate unei cadrări puternice și invers. De asemenea sistemele care promovează o clasificare puternică cum este și cazul sistemului de învățământ românesc creează un puternic sentiment de apartenență la o anumită clasă și la o identitate de rol specifică. O cadrare puternică reduce
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
asociate unei cadrări puternice și invers. De asemenea sistemele care promovează o clasificare puternică cum este și cazul sistemului de învățământ românesc creează un puternic sentiment de apartenență la o anumită clasă și la o identitate de rol specifică. O cadrare puternică reduce controlul copilului asupra timpului, locului și modului în care recepționează cunoștințele și crește ponderea profesorului în relația pedagogică. Pe de altă parte, o clasificare puternică reduce controlul profesorului asupra a ceea ce transmite, deoarece el nu poate încălca delimitările
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
reduce controlul profesorului asupra a ceea ce transmite, deoarece el nu poate încălca delimitările între conținuturi, și reduce de asemenea puterea aceluiași profesor față de cei care stabilesc limitele între conținuturi (de exemplu față de creatorii de curriculum). În funcție de forța clasificării și a cadrării Bernstein identifică două tipuri de curriculum-uri și două tipuri subsecvente de coduri care construiesc realitatea educațională. Cele două fracțiuni ale clasei dominante determină fiecare în parte impunerea unui cod diferit. Solidaritatea organică individualizată promovează o clasificare și o cadrare
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
cadrării Bernstein identifică două tipuri de curriculum-uri și două tipuri subsecvente de coduri care construiesc realitatea educațională. Cele două fracțiuni ale clasei dominante determină fiecare în parte impunerea unui cod diferit. Solidaritatea organică individualizată promovează o clasificare și o cadrare puternică, determinând instituționalizarea codului de tip colecție. Solidaritatea personalizată favorizează o clasificare și o cadrare slabă, inițiind apariția unui cod de tip integrat. Migrarea dinspre un cod de tip colecție spre un cod de tip integrat este, în concepția lui
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
construiesc realitatea educațională. Cele două fracțiuni ale clasei dominante determină fiecare în parte impunerea unui cod diferit. Solidaritatea organică individualizată promovează o clasificare și o cadrare puternică, determinând instituționalizarea codului de tip colecție. Solidaritatea personalizată favorizează o clasificare și o cadrare slabă, inițiind apariția unui cod de tip integrat. Migrarea dinspre un cod de tip colecție spre un cod de tip integrat este, în concepția lui Bernstein, un semn al crizei societății în ceea ce privește clasificările și cadrările fundamentale pe care aceasta le
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
favorizează o clasificare și o cadrare slabă, inițiind apariția unui cod de tip integrat. Migrarea dinspre un cod de tip colecție spre un cod de tip integrat este, în concepția lui Bernstein, un semn al crizei societății în ceea ce privește clasificările și cadrările fundamentale pe care aceasta le întreprinde (nu doar cele care apar în câmpul școlar). Din acest punct de vedere codurile integrate sunt mai degrabă simptome ale unei crize morale decât o stare ultimativă a sistemului educațional. Curriculum-ul (codul) de
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
important ca și cunoștințe valide), pedagogia (care hotărăște ce este important ca transmitere validă a cunoștințelor) și evaluarea (care definește ce este important ca realizare validă a acestor cunoștințe din partea celui educat). 21 Am preferat traducerea termenului de framing prin "cadrare"; termenul a mai fost tradus în limba română de Rola Mahler prin "ordonare". 22 Sociologia americană definește grupurile minoritare defavorizate social și cultural din punct de vedere cantitativ. Analizele la care ne referim definesc grupul minoritar ca grup de emigranți
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
pe publicuri, politicieni sau personaje care trăiesc prin ceea ce produc (non)verbal. La rândul lor, aceștia devin creatori prin aceste forme de productie semiotica, în contextul unor practici și situații culturale, sociale, politice și economice specifice care vor conduce către cadrarea unei acțiuni sociale axate pe relații de responsabilitate, putere, legitimare etc. * compoziția. Rigoarea, coerentă și pertinenta structuralismului sunt adoptate și adaptate de semiotica socială în general și de lectură semiotica a Cameliei Cmeciu în particular. Valoarea informativa, proeminenta și cadrarea
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cadrarea unei acțiuni sociale axate pe relații de responsabilitate, putere, legitimare etc. * compoziția. Rigoarea, coerentă și pertinenta structuralismului sunt adoptate și adaptate de semiotica socială în general și de lectură semiotica a Cameliei Cmeciu în particular. Valoarea informativa, proeminenta și cadrarea sunt cele trei principii care infrastructurează și explică orice compoziție (non)verbală. * multimodalitatea. Semiotica socială pledează pentru o relativitate a adevărului în special dacă ne gândim la modalitatea epistemică. O teorie a semioticii sociale nu pretinde (Kress, van Leeuwen [1996
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
gândim la modalitatea epistemică. O teorie a semioticii sociale nu pretinde (Kress, van Leeuwen [1996] 2006: 154) a stabili adevărul absolut sau neadevărul unor reprezentări. Obiectivul acestei teorii este de a arăta dacă un text (non)verbal este reprezentat în cadrări adevărate sau nu. Astfel, adevărul în semiotica socială este un construct al semiozei, iar adevărul unui anumit grup social se axează pe valorile și credințele respectivului grup. Acceptarea multitudinii în reprezentări (non)verbale și a fluxului cognitiv în procesul de
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de pui cu 13% față de aceeași perioadă a anului trecut. Acest procent este un semn clar al atitudinii pozitive a românilor față de Agricolă Internațional. Efectul de priming care a modelat modul de gândire al românilor trebuie corelat cu efectul de cadrare (framing effect), care implică organizarea și ambalarea mesajelor. Principalul participant reprezentat (non)verbal este compania, care în toate aparițiile publice a fost metonimic reprezentată de Gheorghe Antochi, presedintele Agricolă Internațional. Desemnarea unei persoane unice ca purtător de cuvânt este, de
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
mesajul religios își revendică apartenența la un sistem, la o religie anume, îmbrăcând de regulă straiele și podoabele recognoscibile și recunoscute ale respectivei tradiții religioase, mesajul spiritual ca expresie „neînregi mentată“, liberă, a experienței personale se refuză, de regulă, în cadrării sistemice. Buddha nu a fost buddhist, Hristos nu a fost creștin, Mahomed nu a fost musulman, așa cum nici un om nu se naște tâmplar, jurnalist sau cofetar. înregimentările survin întotdeauna post factum. La fel și ideologiile. Ele se adaugă abuziv. Mesajul
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
fi interpretat ca o microficțiune de tip teatral (scrisă, regizată și interpretată de ea) în cadrul unei macroficțiuni literare, o ficțiune de gradul ÎI înscrisă într-o ficțiune de gradul I, o punere în abis puternic contaminată de "teatral": coliziunea dramatică, cadrarea scenei, temporalitatea legată, mișcarea spațială. Interpretarea românului realist/naturalist că teatru duce la lectură textului că "text al spectacolului". Fiecare scenă romanesca miniaturizează în felul său teatrul existenței în care Pariziana își trăiește propriul eu că spectacol prin construcții ludice
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
o rarefiere (intervalizare) sonoră, după care trece în stadiul de ordin secund, de timp actual, continuând ca extensie temporală prin temporizare, respectiv prin dilatarea duratei presupus-intervalice (către un așteptat alt-eveniment sau reviriment), într-un aspect de momentalitate sau aparentă încremenire (cadrare) temporală. Dacă sonor nu mai survine însă nici un alt-eveniment, timpul curge într-o deschidere la nesfârșit, referit unui sunet care continuă să scadă sub intensitatea minimă de audibilitate, “tăcând” dincolo de orizontul percepției (după cum se arată și în fig. 1). De-
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
găsește schema structurală, scheletul compozițional. Lucrarea începe să aibă consistență și să se apropie de gândul artistului. Privită mai atent, lucrarea are o notă de originalitate. Ea se diferențiază de celelalte opere cu aceeași temă prin originalitatea viziunii plastice. 5. Cadrarea În film, scenografia fiind stabilită, regizorul și operatorul stabilesc cadrul, încadratura, adică zona din decor de unde pornește acțiunea, și compoziția finală, unde se termină mișcarea de aparat. În grafică și în pictură o singură imagine este îndeajuns, aici compoziția poate
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
fi interpretat ca o microficțiune de tip teatral (scrisă, regizată și interpretată de ea) în cadrul unei macroficțiuni literare, o ficțiune de gradul ÎI înscrisă într-o ficțiune de gradul I, o punere în abis puternic contaminată de "teatral": coliziunea dramatică, cadrarea scenei, temporalitatea legată, mișcarea spațială. Interpretarea românului realist/naturalist că teatru duce la lectură textului că "text al spectacolului". Fiecare scenă romanesca miniaturizează în felul său teatrul existenței în care Pariziana își trăiește propriul eu că spectacol prin construcții ludice
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]