309 matches
-
Constantin Bacalbașa sau Sabina Cantacuzino adeveresc sentimentul acut al imnenței prezentului și al inconsistentei amintirilor 1. În accelerația vremurilor noi, se pierd nu numai obiectele și obiceiurile traiului domestic din prima jumătate a veacului - ibrice de alama, afumători, ciubuce, narghilele, caftane, ișlicuri, șalvari, benișuri, contese etc.2, ci și un anumit mod "ritualic" de raportare la transcendență puterii 3. În lipsă reperelor materiale precum clădirile, instituțiile, lucrările de specialitate, textele de legi etc., oamenii moderni se trezesc în ipostaza de indivizi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
se concentreze. Avea guturai, nasul îi curgea, tot timpul manevra o batistă, vârându-și degetele în fiecare nară". Celălalt e prilejuit de vizita făcută, împreună cu doi prieteni, în septembrie 1915, unui rabin hasidic taumaturg din Zizker Galiția: "Rabinul poartă un caftan de mătase, de sub care i se văd izmenele. Pe nas îi cresc fire de păr. Pe cap are o căciulă de blană, pe care o tot mișcă încolo și încoace. Se scarpină în barbă, își suflă violent nasul, ia cu
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
p. 138-139) sporesc neliniștea: "o mare învălmășire în stație", "Evrei furnică în toate părțile, aținându-se după gheșefturi" etc. Ochiul prozatorului e foarte vigilent, pentru că "în fiecare colț ai câte ceva de văzut": un armean cu "căciulă înaltă de astrahan și caftanul cel lung, negru ce poartă"; "un cinovnic cu drept de clasa întâia la tren ia cu dânsul un copilaș blond, pe care nu-l poate scoate destul de răpede pe fereastră când sună de plecare; și mama care nu știe ce
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
exact în tiparul sintactic al termenului anterior: „și zice: Cum stați voi aicea, cum? Cu copiii mici, cu nu știu ce...” (CORV 47). Adesea, ea e legată prin și de termenul precedent, de reperul situației: „și-atuncea nemții când le văd așa-mbrăcate-n caftane și nu știu ce...” (CORV 129); „pentru că la școală și nu știu ce, peste tot, nu vrea să... și de-aceea a vrut să se mute” (CORV 131); „las’că ș-acolo e tot așa, adică dacă ești cu bani și nu știu ce nu, da
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
Unde învățase ea cea mai bună metodă de a dezbrăca un bărbat? Surprins de precizia mișcărilor ei, Vasia o lăsă să-l dezbrace, consternat și vrăjit totodată, admirativ și gelos. Nu Natalia, ci o necunoscută era cea care îi scotea caftanul, cămașa și se pregătea să-i scoată și chiloții. Se întreba dacă, în naivitatea sa, nu se căsătorise cu o fermecătoare vrăjitoare, formată la școala lui Buhren, și, poate, a altor câtorva. Punându-l să șadă pe marginea patului, îi
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
mare-mare s-a trezit între două felinare care atârnau de stâlpi foarte groși. A adormit între ele. Printre picioare-i treceau mari câini lățoși / ori / duioase cățele. Când iar a tresărit se află îmbrăcat în ceva brocat sau într-un caftan greu îmbinat din cele șapte belele. În jur râdea de el lumea aia tâmpă zornăind fel de fel de parai și lovele și mai și cântându-i manele: Ghiujul ăsta bătrân s-ar tot deda la rele! Cafeneaua de noapte
Poeme by Petru M. Haș () [Corola-journal/Imaginative/10977_a_12302]
-
Opurile magistrului Françoys Villon ș...ț, Editura Tineretului, 1958). Și nu mă voi grăbi să spun că noua versiune e neapărat superioară primei; esențial rămîne faptul că ambele sînt excelente. 1958 2005 Scoicari, pedeștri la Ruel, Coțcari cu mierla în caftan, Vă cîntă mandea pitpalacu^: Dă mandea glas: mergînd pe blat, Ici hoitu^ vi-l lăsați...Cărel! Nu pierdeți piele și ciolan! Colin Scoicaru-l puse dracu^ Colin Scoicaru^ a cîntat, La mahări să-și dășerte sacu^, De-a roata, la-ntrebări
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
atîta da bătută da Dumnedzieu... Dăm citire a ști fiestecare, ca oarece baznă n-o fi, cum ale gramaticilor obiceaiuri da multe ori se întîmplă a fire. Să scrie al Popescului, zis și Radu, ase, iară nu stihurele stolnicesti sub caftanul lu Vodă de ședea și bărbuta-si pieptăna, cînd al lui Radu, dar Vasilica, numai cu miericica-n gură zicea... (indescifrabil)... Pa al Popescului, Radu, la mamii, din contră cu peana să spurcata da obiceiu, da^acuma bine curățita da ocări
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
a sălbăticiei, alta a civilizației: "O puzderie de copii se ițea prin fiecare ușă sau mai degrabă, bortă; cei mici erau goi pușcă, unul avea, e drept, o căciulă de miel, dar asta-i era toată găteala; un băiat purta caftanul larg al tătîne-său, dar caftanul era deschis și se vedea că altceva nu mai avea nimicuța. Dunărea se revărsase pînă departe, peste cîmpie, apa pleoscăia sub copitele cailor. Steagul austriac fîlfîia pe vasul cu aburi Argos, ne făcea semne de
Un danez la porțile Orientului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16965_a_18290]
-
O puzderie de copii se ițea prin fiecare ușă sau mai degrabă, bortă; cei mici erau goi pușcă, unul avea, e drept, o căciulă de miel, dar asta-i era toată găteala; un băiat purta caftanul larg al tătîne-său, dar caftanul era deschis și se vedea că altceva nu mai avea nimicuța. Dunărea se revărsase pînă departe, peste cîmpie, apa pleoscăia sub copitele cailor. Steagul austriac fîlfîia pe vasul cu aburi Argos, ne făcea semne de parc-ajunsesem acasă; înăuntru era
Un danez la porțile Orientului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16965_a_18290]
-
se întrec să organizeze revelionul pentru pasageri - toți europeni. Ni se oferă tuturor costume arăbești și un machieur special ne machiază pe noi, femeile. Iată-ne pe mine în văluri albe, acoperită până la ochi, și pe soțul meu într-un caftan lung și cu un fel de burnuz pe cap, dansând după o muzică de dans arăbească. La masa de revelion ni se servesc mâncăruri specifice arăbești. Multe condimente, mult sos, multă carne grasă, poate nu deosebit de proaspete. A doua zi
Alte întâmplări haioase de peste mări și țări by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/2721_a_4046]
-
să pleci urechea la ce spune. Memoriile lui Nicolae Suțu, fiul ultimului domnitor fanariot al Moldovei, sînt o astfel de mărturie sub auspicii critice. Născut la Constantinopol în 1798, într-una din familiile grecești din care turcii culegeau candidați pentru caftanul de domnitor al Țărilor Române, Suțu își petrece copilăria pe malul Bosforului, pătrunzînduse de timpuriu de ura ancestrală cu care elinii își priveau cotropitorii turci. Învață de mic umilința supusului aflat la discreția capriciului otoman și deopotrivă crește în cultul
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
de fitness (Sabina Yamamoto trăiește în Japonia și povestește țară pe blog, de la orașe la cluburile de fitness) Parenting. De la Sofia (sfaturi de la aproape adolescență Sofia, pe blogul mamei sale, Sabina) O lecție de fashion din Maroc (rochii, brâuri și caftane) Să-mi spuneți care v-a plăcut cel mai mult.
It’s complicated la fitness cu un copil gras by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18456_a_19781]
-
mardi, a pili, a ușchi etc.). Al. Ciorănescu, în Dicționarul etimologic al limbii române, lasă chestiunea nerezolvată, sugerând totuși o altă direcție de investigație, în căutarea unei surse orientale. A cafti ar putea fi pus în legătură cu expresia a lua un caftan și cu verbul a căftăni (derivat din caftan, provenind din turcescul kaftan), ambele cu sensul secundar, metaforic, "a bate" (consemnat de dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu, DA; pentru expresie, și de Lazăr Șăineanu, în studiul său asupra turcismelor din
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
în Dicționarul etimologic al limbii române, lasă chestiunea nerezolvată, sugerând totuși o altă direcție de investigație, în căutarea unei surse orientale. A cafti ar putea fi pus în legătură cu expresia a lua un caftan și cu verbul a căftăni (derivat din caftan, provenind din turcescul kaftan), ambele cu sensul secundar, metaforic, "a bate" (consemnat de dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu, DA; pentru expresie, și de Lazăr Șăineanu, în studiul său asupra turcismelor din română). Bătaia este văzută ca un act pozitiv
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
caftangiu (caftangioaică), cu același sens, dar cu o notă mai puternic peiorativă, caracteristică sufixului -a(n)giu. Cuvântul astfel derivat a devenit omonim cu vechiul caftangiu (din turcescul kaftancý), numele unui rang boieresc (ale cărui atribuții, la origine, includeau păstrarea caftanelor). Caftangiu - "represaliile anti-presă ale caftangiilor din escortă" (Expres, 34, 1992); "caftangii cu psihologie de gașcă" (A. Pleșu, în Dilema veche, 19.03.2009) - pare să piardă teren, fiind concurat de sinonimul său aparent mai neutru, dar cu atât mai ironic
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
Începând cu data de 1 mai 2001, s-a aprobat o nouă structură organizatorică a CNPR prin înființarea a 10 direcții regionale de poștă și 6 sucursale specializate. GLOSAR și ABREVIERI aba adiafor anaforă ban begăbei) beilic(beylik) beșliu bicigaș caftan cal de olac capuchehaie cariolă castor căminar cărucer centiron ciuhe civit cneaz contraci cotun cumpănă stofă groasă de lână, prelucrată la piuă. nepăsător. raport scris adresat domnitorului de către un mare dregător. mare dregător al Olteniei. căpetenie, rang militar. clădire pentru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
un capegiu de la Poartă de-o luat pe Dumitrașcu-vodă Beizade. Deși acest capugiu era un bun prieten al familiei Cantemireștilor. Dar intriga de dincolo, din Muntenia, lucrătura Brâncoveanului era mare. Acesta, cu relațiile ce le avea la }arigrad, și îmbrăcase caftanul de domnie asupra Moldovei. Susținătorii lui Dimitrie se împrăștie, fug la Ieși. Și Neculce ne atrage atenția din veacul său: Pe aceste lucruri poate și alții să se încrează cu Poarta turcească că unele se gătie și alteli s-au
Când moare un șef by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9080_a_10405]
-
Istoria însă este o zeiță păgână. Ea înregistrează, și-atât. Iar dacă ai puterea să o privești în ochi, din ochii ei de cremene țâșnesc doar fulgere; și, din artere dacă o tai, curge nu sânge - curge cerneală... (Prelucrări din Caftane și Cafteli, partea întâi: Vom râde, vom plânge, Ed. C. R. 1994) (va urma)
Istoria scrisă de mâna lui Neculce by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9450_a_10775]
-
să curgă, gâ-di-lân-du-i ari-pi-le na-su-lui. Bi-ne-cu-vân-ta-rea e dată de un preot ca-to-lic și, ca un ha-târ fă-cut co-mu-ni-tă-ții mu-sul-ma-ne, de un imam. Un rabin și un pres-bi-te-rian ți-nu-se-ră niș-te predici prea lungi după gustul lui Jack Levy. Imamul, îmbrăcat în caftan, cu un turban în-fă-șu-rat strâns, de un alb or-bi-tor, stă în pi-cioa-re, la tri-bu-nă, si șuiera în ara-bă de par-că ar în-fi-ge un pumnal în publicul tăcut. Apoi în-ce-pe în engleză, poa-te tra-du-când cele spu-se: - Cu-nos-că-to-rul ce-lor vă-zu-te și
John Updike Teroristul by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/9641_a_10966]
-
de făcut curățenie în camera mea, am coborât. Luasem o hotărâre. O hotărâre înspăimântătoare. M-am dus în alcov și am scos din casetă un cuțit mare, cu mâner de os, care îmi aparținea. I-am curățat lama cu pulpana caftanului și l-am strecurat sub pernă. Nu știu ce era în gesturile măcelarului, când tranșa ciozvârtele de oaie și cântărea bucățile... Privirea sa exprima atunci o satisfacție, că eu, împotriva voinței mele, mă simțem tentat să-l imit. Aveam nevoie să încerc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Într-un mod atât de umilitor În Marele Război. — În prezent conduce un club pentru „cultura corpului titanic“, deschis doar bărbaților, și profită de orice ocazie ca să ne critice. Se pare că gimnastica nu se poate face În fustă sau caftan... Conform fostului coleg al lui Froehlich, bărbații germani sunt singurii responsabili pentru criza actuală. Evident, vina lor constă În faptul că nu mai sunt sută la sută bărbați. — Chiar și femeile germane au Încetat să mai fie femei. Pe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
e nevoie să fii doctor. Gândiți-vă numai la Hauptstein. Chiar dacă nu are diplomă de medic, oamenii cred În teoriile lui despre posibilitatea de dezvoltare. De parcă ar trebui să manifestăm un respect științific față de cineva care pretinde că fustele și caftanele aparțin straturilor inferioare ale societății. În loc să clarifice punctul său de vedere, Karp Își scoase ochelarii și se aplecă Înainte, cu degetele apăsându-și pleoapele. Cum aveți de gând să rezolvați treaba cu poliția? Poliția? Ei erau cei dornici să vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mai bun prieten“ al ei, va putea să dea de ea. De la serviciu am mers repede acasă, unde l-am găsit pe Milton deja instalat pe singura sofa din salonul meu, nici aia arătând prea bine. Era Îmbrăcat cu un caftan portocaliu intens, aruncat peste niște pantaloni albi din olandă, În stilul caracteristic gazdelor din Palm Beach În anii ’60. Când am intrat, și-a ridicat sprâncenele cu compătimire, arătând cu capul către deprimantul ansamblu de stat jos. Nu-mi vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
prăjituri proaspăt scoase din cuptor la ceai. Cred că prăjiturile și ceaiul au constituit mâncarea mea preferată În luna de miere. Când ești la bordul unui vas, este de un confort demodat, și totuși fastuos, să pui pe tine un caftan Allegra Hicks ca smaraldul peste un costum de baie tip bikini roz aprins și să stai la umbră bând ceai și mâncând turtă dulce proaspătă. Prăjiturile erau Însoțite de sporovăieli romantice, neimportante. Conversațiile noastre la ora ceaiului constau În principal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]