252 matches
-
A predat cursuri de limba română (gramatică descriptivă) la Facultatea de Învățământ Pedagogic a Universității din municipiul Pitești. A publicat articole, studii, comunicări științifice și eseuri de biblioteconomie, istorie literară și istoria presei în reviste precum Tribuna (Cluj-Napoca), Argeș (Pitești), Calende (Pitești), Buletinul Societății de Științe Filologice (București), Buletinul Științific al Facultății de Învățământ Pedagogic (Pitești), Sud (Giurgiu), Săgetătorul (Pitești), Curierul zilei (Pitești) și altele. Este autorul volumelor Publicații periodice în Argeș între 1875-1900 (1971), Fenomenul literar și social cultural în
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_mult_stimat_stelian_gombos_1340179060.html [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
Ars Longa 6 * FERIȚI LINIA - TREC PROȘTI FĂRĂ OPRIRE -; proză scurtă; 2006 ed. Ars Longa 7 * ALBA-NEAGRA; roman; 2007 Ars Longa 8 * OSPĂȚ CU RĂDĂCINI DE MIT; roman; 2007 Ars Longa 9 * MIRACOLELE DE LA GLODENI; roman; 2008 Ars Longa 10 * CALENDELE MĂGARILOR; proză scurtă; Ars Longa 2008 11 * LA PAS PRIN MĂRILE SUDULUI; roman; ed. Cronica 2009 12 * PING-PONG CU MINGEA DE CÂRPĂ; proză scurtă ed. Ars Longa 2010 13 * CÂNTECE DE SHOMERIE 14 * AVIATORI IEȘENI; documentar, împreună cu cdor. CONSTANTIN IORDACHE
MIHAI BATOG ΒUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Mihai_Batog_Bujeni%C5%A3%C4%83.html [Corola-blog/BlogPost/340407_a_341736]
-
ai profetului Isaia, vestea nașterea unui mântuitor din Fecioară, care va restaura „domnia lui Saturn” (jam redit et Virgo, redeunt Saturnia regna). Mai mult decât atât, în timpul sărbătorilor lui Saturn (Saturnalii), care aveau loc la solstițiu de iarnă și la calendele lui Ianuarie, copii din Roma antică mergeau din casă în casă pentru a vesti iminenta reîntoarcere a timpurilor lui Saturn, a vârstei de aur. Să remarcăm asemănarea izbitoare dintre calendele romane și colindele românești. Dacă romanii și-l reprezentau pe
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_sfintei_sarbatori_a_craciunului.html [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
Saturnalii), care aveau loc la solstițiu de iarnă și la calendele lui Ianuarie, copii din Roma antică mergeau din casă în casă pentru a vesti iminenta reîntoarcere a timpurilor lui Saturn, a vârstei de aur. Să remarcăm asemănarea izbitoare dintre calendele romane și colindele românești. Dacă romanii și-l reprezentau pe Mântuitor ca pe un Imperator care va prelua conducerea imperiului și va instaura pacea universală, armonia „vârstei de aur” a omenirii, evreii îl așteptau pe Mesia pentru a pune capăt
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_sfintei_sarbatori_a_craciunului.html [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
de el la Ierusalim, în ziua de 25 decembrie; convingerea că în această zi S-a nascut Hristos, spune el, este veche și universală. De asemenea, după Fericitul Augustin, consensul Bisericii fixează ziua nașterii Domnului în ziua a opta a calendelor lui ianuarie (25 decembrie). Dar ceea ce este sigur este ca in Răsărit, pana prin a doua jumătate a secolului IV, Nașterea Domnului era serbata în aceeași zi cu Botezul Domnului, adică la 6 ianuarie; aceasta dublă sărbătoare era numită în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/craciunul-nasterea-domnului/ [Corola-blog/BlogPost/92994_a_94286]
-
convingerea că în această zi S-a născut Mântuitorul Iisus Hristos, deoarece aceasta reprezintă o tradiție veche și universală. Cel care vorbește pentru întâia oară de consensul unanim al Bisericii de a fixa Nașterea Domnului în ziua a opta a calendelor lui ianuarie, adică la 25 decembrie, este Fericitul Augustin († 430). Sfântul Grigorie Teologul († 390) avea să rostească la 25 decembrie 379 (an în care este chemat la Constantinopol de către ortodocși spre a întări Ortodoxia) celebra Cuvântare care va servi ca
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
purces să citesc teancul de cărți scrise de un singur autor - Mihai Batog-Bujeniță. Acum când afară ninge ca-n basmele din filmele cu Hansel și Gretel, iar în aer plutește mirosul de vin fiert cu scorțișoară atât de specific sărbătorilor (Calendele măgarilor), m-am trezit înconjurat de aromele slovei ce rupe păcatul în două, desființează pecețile întristării și înghite pojghița nopții, împuternicite de scriitorul ce limitează prin cuvântul său urâtul, înșurubând morala sub aripi de crez pentru a locui prin părțile
MIHAI BATOG BUJENIŢĂ – DESTIN CU MODULAŢII DE ARHANGHEL ÎN LUPTĂ CU NEANTIZAREA de IOAN GLIGOR STOPIŢA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_gligor_stopita_mihai_batog_bujenita_destin_cu_modu_ioan_gligor_stopita_1327656913.html [Corola-blog/BlogPost/362426_a_363755]
-
că ai râs ieri 2. Să râdem de oameni ca noi 3. Halimaua 4. Tusea măgărească 5. Vițelul privit de departe 6. Feriți linia-trec proști fără oprire 7. Alba-neagra 8. Ospăț cu rădăcini de mit 9. Miracolele de la Glodeni 10. Calendele măgarilor 11. La pas prin mările sudului 12. Ping-pong cu mingea de cârpă Desigur că urmează altele și altele la fel de incitante la meditație și lectură, unde fiecare milimetru, din fiecarele lui sunt viermii luminii ce colcăie hieratic la umbra gândului
MIHAI BATOG BUJENIŢĂ – DESTIN CU MODULAŢII DE ARHANGHEL ÎN LUPTĂ CU NEANTIZAREA de IOAN GLIGOR STOPIŢA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_gligor_stopita_mihai_batog_bujenita_destin_cu_modu_ioan_gligor_stopita_1327656913.html [Corola-blog/BlogPost/362426_a_363755]
-
capacitatea sa de a echilibra contrariile fiind o calină noblețe a omului cu valențe constructive Aceasta unește disertația speculativă cu imaginile exemplificatoare făcându-ne părtași la o suprapunere dinamică din versuri umoristice - Bine că ai râs ieri - cu proza scurtă - Calendele măgarilor -, romanul - Tusea măgărească - împletite cu pagini de eseu, fabulă și epigramă. Amplitudinea talentului, spontaneitatea dezlegată de taine l-a făcut ca om și scriitor, să încerce să schimbe o lume meschină, aproape de nesuportat. Asemenea unui degustător de văzduhuri și-
MIHAI BATOG BUJENIŢĂ – DESTIN CU MODULAŢII DE ARHANGHEL ÎN LUPTĂ CU NEANTIZAREA de IOAN GLIGOR STOPIŢA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_gligor_stopita_mihai_batog_bujenita_destin_cu_modu_ioan_gligor_stopita_1327656913.html [Corola-blog/BlogPost/362426_a_363755]
-
CVA), formulând mesajul cifrat, într-un fel sigur, secret și fidel, fără a omite nimic din ceea ce vrea ca el să Știe și tu să Afli din ceea ce ți-a dat în păstrare până în luna următoare...Era să zic până în calendele grecești, așa cum au acum conturi secrete și discrete de milioane de euro evreii sioniști și slugile lor: politicienii corupți, analfabeți culturali, snobi, mediocri, inculți, lingăi, obedienți, delatori și calomniatori, lingușitori cu cei mai puternici și tiran cu cei mici. Păi
CUM SĂ FACI BANI PRIN SISTEMUL LETS . (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UNIUNII EUROPENE (7) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (30) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţi by http://confluente.ro/Constantin_milea_sandu_1399285242.html [Corola-blog/BlogPost/360373_a_361702]
-
A predat cursuri de limba română (gramatică descriptivă) la Facultatea de Învățământ Pedagogic a Universității din municipiul Pitești. A publicat articole, studii, comunicări științifice și eseuri de biblioteconomie, istorie literară și istoria presei în reviste precum Tribuna (Cluj-Napoca), Argeș (Pitești), Calende (Pitești), Buletinul Societății de Științe Filologice (București), Buletinul Științific al Facultății de Învățământ Pedagogic (Pitești), Sud (Giurgiu), Săgetătorul (Pitești), Curierul zilei (Pitești) și altele. Este autorul volumelor Publicații periodice în Argeș între 1875-1900 (1971), Fenomenul literar și social cultural în
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Mihail_diaconescu_un_artizan_al_cuvan_stelian_gombos_1331297631.html [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
2011", precizează deputatul PNL, Andreea Paul. "E important ca ANAF să facă curățenie în mediul de afaceri pentru reguli corecte pe piață, dar nu să blocheze funcționarea economiei reale, iar rezultatele pentru diminuarea semnificativă a evaziunii fiscale să aștepte până la calendele grecești.Greșelile instituționale și umane trebuie asumate și corectate. Nici hoții nu stau degeaba și își modelează comportamentul lor la aceste realități. Dacă ANAF nu-și îmbunătățește abordările pentru lupta cu evaziunea fiscală, riscăm să rămânem cu hoții și fără
Andreea Paul dă de pământ cu ANAF. Nu trebuie să continue sarabanda plângerilor penale by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103937_a_105229]
-
ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Reportaj > GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - BINE ȘI DEZ-BINE DUPĂ CALENDELE GRECEȘTI Autor: Gabriela Căluțiu Sonnenberg Publicat în: Ediția nr. 1663 din 21 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Deși nu aduc evidente foloase comunității, visătorii sunt o specie tolerată, ba chiar uneori îndrăgită, pentru darul de a dezmorți atmosfera. În cazul
BINE ŞI DEZ-BINE DUPĂ CALENDELE GRECEŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1437464128.html [Corola-blog/BlogPost/374951_a_376280]
-
ai grijă, Europa, ce tauri iei de coarne, căci se pare că acela care rezidează pe Muntele Olimp e pus pe șotii! ----------------------------- Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG călătorind prin Europa 20 iulie 2015 Referință Bibliografică: Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG - BINE ȘI DEZ-BINE DUPĂ CALENDELE GRECEȘTI / Gabriela Căluțiu Sonnenberg : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1663, Anul V, 21 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriela Căluțiu Sonnenberg : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
BINE ŞI DEZ-BINE DUPĂ CALENDELE GRECEŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1437464128.html [Corola-blog/BlogPost/374951_a_376280]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Evaluari > RONI CĂCIULARU - CODUL LUI M.B.B. Autor: Roni Căciularu Publicat în: Ediția nr. 1080 din 15 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Despre „Calendele măgarilor”, de Mihai Batog Bujeniță De la început trebuie să spun că mă intrigă atât titlul acestei cărți, cât și numele autorului ei. E drept, ele sunt de natură să te tragă de mânecă și să-ți implice câte un mic
CODUL LUI M.B.B. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_codul_lui_m_roni_caciularu_1387106605.html [Corola-blog/BlogPost/363483_a_364812]
-
râsul ironic și disprețuitor, pe socoteala unor categorii sociale care constituie tare ale României de azi (și nu numai de azi), aflată în criză prelungită, în interminabila perioadă actuală de tranziție, de la o orânduire la alta. Cam astea ar fi „calendele” la care se referă M.B.B. Dar, pentru că spiritul sau critic este atât de ascuțit, el nu se neglijează nici chiar pe sine însuși, administrându-și o anume autoironie-șaradă, prin adoptarea unui nume ciudat, care parcă zâmbește ( aș spune trist) câtre
CODUL LUI M.B.B. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_codul_lui_m_roni_caciularu_1387106605.html [Corola-blog/BlogPost/363483_a_364812]
-
satiră și ironie, prin incisivitatea portretelor și descrierilor în „apă tare”, prin..., prin... Dar nu vreau să insist prea mult asupra calităților deosebite de scriitor ale lui M.B.B., sau asupra deliciului lecturii acestei opere. Să reținem doar că acest opus - „Calendele Măgarilor”- a apărut la prestigioasa Editură Tipo Moldova din Iași, într-o colecție „de vârf”: „Opera Omnia” (seria pentru proză scurtă contemporană). Nu știu dacă azi cartea se mai găsește în librării, totuși aș recomanda-o prietenilor mei, cu cea
CODUL LUI M.B.B. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_codul_lui_m_roni_caciularu_1387106605.html [Corola-blog/BlogPost/363483_a_364812]
-
lume jalnică. Iar dacă aceasta apare aici, în carte, este numai pentrucă acest înțelept și curajos scriitor știe că prin râsul său ( și al nostru ) el devine un salvator al demnității umane. Numai pe baza acestui ideal înalt, scriitorul satirizează Calendele Măgarilor, însumând o lume precum cea a cărții sale. Dar asta, în limbajul unei literaturi vivante, atractive și distractive, de o teribilă profunzime. Aș „sparge” acum, cu voia dumneavoastră, aceste considerații și m-aș lăsa dus de ispita inițială a
CODUL LUI M.B.B. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_codul_lui_m_roni_caciularu_1387106605.html [Corola-blog/BlogPost/363483_a_364812]
-
însetat de cât mai multă normalitate și decență. Comicul lui M.B.B. este imprevizibil, surprinzător și deosebit de original. El caricaturizează ignoranța, suficiența, trândăvia, tâmpenia,impostura, perfidia, furtul, minciuna, mojicia, lipsa de cultură, neglijența și perfidia. „Codul” lui M.B.B, inclus în „Calendele Măgarilor”, aruncă săgeți asupra aleșilor țării, asupra intelectualilor care nu știu nimic, țăranilor care îți arată câmpuri pustii și-ți spun cu mândrie că de acolo mănâncă pâinea orășenii; el încriminează și disprețul pentru semenul tău, „care nu a dobândit
CODUL LUI M.B.B. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_codul_lui_m_roni_caciularu_1387106605.html [Corola-blog/BlogPost/363483_a_364812]
-
scărilor de la blocul în care locuiești, la piață sau în concediul de odihnă, înseamnă nu numai curaj și clarviziune, dar și o poziționare istorică și etică, acționând conștient în scop curativ. Agresivitatea humorului lui M.B.B. se justifică astfel, iar cartea „Calendele Măgarilor” ne ilustrează un scriitor din cei mai buni pe care, cred, îi are azi România. Sunt sigur că afirmațiile mele vor irita multă lume scriitoricească, care n-a apucat încă, sau n-a vrut, să-i vadă adevărata strălucire
CODUL LUI M.B.B. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_codul_lui_m_roni_caciularu_1387106605.html [Corola-blog/BlogPost/363483_a_364812]
-
A predat cursuri de limba română (gramatică descriptivă) la Facultatea de Învățământ Pedagogic a Universității din municipiul Pitești. A publicat articole, studii, comunicări științifice și eseuri de biblioteconomie, istorie literară și istoria presei în reviste precum Tribuna (Cluj-Napoca), Argeș (Pitești), Calende (Pitești), Buletinul Societății de Științe Filologice (București), Buletinul Științific al Facultății de Învățământ Pedagogic (Pitești), Sud (Giurgiu), Săgetătorul (Pitești), Curierul zilei (Pitești) și altele. Este autorul volumelor Publicații periodice în Argeș între 1875-1900 (1971), Fenomenul literar și social cultural în
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… by http://uzp.org.ro/mihail-diaconescu-un-promotor-al-spiritualitatii-romanesti-autentice/ [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
ți trece/numără încet/ Până la zece”. Am numărat între timp mai departe, până la douămiidoisprezece, dar încrederea într-o constelație prielnică tot nu piere! Curiozitatea învinge teama. Să vedem dacă ne putem baza mai bine pe calendarul mayaș decât pe renumitele calende grecești, ale lui Sfântu-Așteaptă. În cazul grecilor, previziunea se adeverește amar, căci se pare că au primit un an 2012 cu ghinion grămadă, dar și cu pedepse pentru greșeli mai vechi, exact ca-n teorie. Se-alege grâul de neghină
2012 – MAI STAU PUŢIN ŞI TRECE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_2012_gabriela_calutiu_sonnenberg_1340621589.html [Corola-blog/BlogPost/358035_a_359364]
-
părintele zeilor nici nu mai putea deschide gura. În cupa Fortunei nectarul zeiesc se prefăcu în nectar omenesc și biata fată fu apucată de o nenorocită de pântecariță absolut jenantă... Prin urmare, convorbirea din iatacul lui Zeus se amână până la calendele grecești. Doar așa se poate explica faptul că omenirea a scăpat până acum de o lecție severă referitoare la norocul său. Referință Bibliografică: UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1192, Anul IV
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396800330.html [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
convingerea că în această zi S-a născut Mântuitorul Iisus Hristos, deoarece aceasta reprezintă o tradiție veche și universală. Cel care vorbește pentru întâia oară de consensul unanim al Bisericii de a fixa Nașterea Domnului în ziua a opta a calendelor lui ianuarie, adică la 25 decembrie, este Fericitul Augustin († 430). Sfântul Grigorie Teologul († 390) avea să rostească la 25 decembrie 379 (an în care este chemat la Constantinopol de către ortodocși spre a întări Ortodoxia) celebra Cuvântare care va servi ca
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450334925.html [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
mă bucura cât mai mult de aceste lecturi. Astfel, zilele trecute, bunul meu prieten, Roni Căciularu, scriitor de forță și subtil comentator al evenimentului din imediata apropiere sau a celui nevăzut dar prezent, a publicat o frumoasă recenzie a volumului „Calendele măgarilor”. I-am mulțumit, însă surpriza avea să vină din altă parte. Primesc un telefon de la domnul Ivan Lungu, până atunci, pentru mine, un necunoscut, care mă roagă să-i trimit și domniei sale cartea deoarece îi plăcuse foarte mult prezentarea
CU IVAN LUNGU PRINTRE AMINTIRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_cu_iv_mihai_batog_bujenita_1390693660.html [Corola-blog/BlogPost/347567_a_348896]