28 matches
-
poiană hat și soare, galben pată de culoare peste floare, uite-un fir de sânziană, fir de ață înflorită, zăpăcită de cicoare și de rose colorate, grații grase și frumoase, bibilite. agățată e de-un spin. agățată-agățată, dar străpunsă până-n cambiu dacă facem calambur cu stejarul lemn și aer, cerc pe cerc pe inimă. pe cărare sânziana fir căzut din mândră floare dă să-și sprijine un cot, ia, o frunză dintr-un nod, să ajungă la surate, coroniță de fetiță
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1478586084.html [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
prin numeroase rădăcini firoase, negricioase, adventive. Structura rizomului este polistelică, formată din fascicule în număr variabil, inegale și turtite, având lemnul în centru, înconjurat de liber, dispuse în așa fel încât alcătuiesc împreună o formă cilindrică întreruptă. Nu apare niciodată cambiu și ca o consecință nici îngroșări secundare nu se formează. Frunzele cresc în fiecare primăvară din rizom și la început sunt răsucite în formă de spirală sau cârjă (circinate, scorpioide), iar mai târziu se întind și se desfac apărând un
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
sunt formate din celule cu un început de diferențiere. Meristemele din embrion ajuta la creșterea acestuia, iar meristemele primare din plantă adultă asigura creșterea în lungime a organelor plantei. După poziția pe care o ocupă în organele plantelor: După origine: Cambiul libero-lemnos este zona generatoare libero-lemnoasă; apare între elementele de lemn și de liber primar, generând spre exterior liber secundar și spre interior elemente de lemn secundar. Cambiul subero-felodermic (felogenul) este zona generatoare subero-felodermică - generează suber secundar spre exterior și feloderm
Țesut vegetal () [Corola-website/Science/311296_a_312625]
-
organelor plantei. După poziția pe care o ocupă în organele plantelor: După origine: Cambiul libero-lemnos este zona generatoare libero-lemnoasă; apare între elementele de lemn și de liber primar, generând spre exterior liber secundar și spre interior elemente de lemn secundar. Cambiul subero-felodermic (felogenul) este zona generatoare subero-felodermică - generează suber secundar spre exterior și feloderm spre interior. Țesuturile definitive conțin celule specializate, care nu se mai divid. Ele pot fi: a)Țesuturi de apărare, formate din unul sau mai multe straturi de
Țesut vegetal () [Corola-website/Science/311296_a_312625]
-
tuburi. Vasele liberiene sunt formate din celule vii. Prin ele circulă seva elaborată. Vasele se grupează, formând fascicule, si sunt însoțite de celule cu rol de hrănire și de susținere. La plante cu creșteri anuale apare un meristem secundar numit cambiu libero-lemnos. El produce țesut liberian spre exterior și lemnos spre interior,determinând îngroșarea rădăcinii și tulpinii. El funcționează diferit primăvară și toamnă, rezultând de aici cunoscutele inele anuale de creștere. d)Țesuturi mecanice (de susținere) - dau organelor rezistență necesară pentru
Țesut vegetal () [Corola-website/Science/311296_a_312625]
-
țesut din cilindrul central). Celulele cu pereții îngroșați alternează cu celulele periciclului și cu celulele de pasaj aflate exact în dreptul perilor absorbanți cu rolul de a permite trecerea apei spre vasele conducătoare din cilindrul central. Provin din meristeme secundare (din cambiu subero-felodermic). Sunt reprezentate de suber. Suberul se formează prin moartea celulelor ce acumulează în peretele lor celular o substanță impermeabila numită suberina.
Țesut vegetal () [Corola-website/Science/311296_a_312625]
-
a presiunii osmotice. Substanțele minerale se găsesc sub formă de legături diferite cu alte elemente ca de exemplu sarea (NaCl) sau fierul de chelatat în hemoglobină. "Borul" acționează pozitiv asupra metabolismului nucleic, înlesnește polenizarea și fecundarea, grăbește formarea calusului și cambiului la vița-de-vie, protejează sfecla de zahăr de putregaiul inimii sfeclei și sporește roada și calitatea ei la culturile tehnice (bumbac, in, tutun etc.). "Zincul" are un rol important pentru existența viețuitoarelor. La plante el ia parte la formarea clorofilei. Insuficiența
Microelement () [Corola-website/Science/311360_a_312689]
-
apariția lăstarilor pe tulpini. Dacă se cercetează sistemul radicular, se constată că la nivelul scoarței, ciuperca formează un miceliu albicios sub forma unor cordoane subțiri ce poartă numele de rizomorfe. Acestea pătrund în profunzime, în zona subcorticală și ajung la cambiu și lemn iar scoarța putrezește și se exfoliază. Uneori, în condiții de umiditate ridicată, ciuperca atacă și lemnul; acesta ia un aspect spongios, buretos și o colorație brună. Prin intermediul rizomorfelor, parazitul trece de la o plantă la alta, iar focarele inițiale
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Chiar dacă viața-i este finită, asta se datorează accidentelor. Deie Cerul să trăim atâta cât să băgăm de seamă că dacă un arbore nu e rănit, nu-i este Întrerupt acel gingaș dar veșnic viu strat de celule care este cambiul, undeva sub scoarță, nu are nici un motiv să „dea colțul“. Și, Încă, În planul ideatic, planta asigură perenitatea de la „facerea lumii“ și până la sfârșitul ei. E vorba de arborele cosmic sau axa lumii. Care ne Învață și acum, când aspirăm
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pielii și al tubului digestiv. Planta are și ea un corespondent: cambiul, un strat de celule În permanentă multiplicare, aflat aproximativ sub scoarță. De aici Încep diferențele. Prima e că ceea ce stratul bazal al animalului creează este dirijat spre exterior. Cambiul plantei o face spre interior; mai precis, cam 9 zecimi, care vor deveni, după o vreme, lemn, adică celule moarte eventual conservate cu rășini, ceruri etc., ce păstrează doar o funcție mecanică de susținere. Cele 9 zecimi interioare din producția
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
plantei o face spre interior; mai precis, cam 9 zecimi, care vor deveni, după o vreme, lemn, adică celule moarte eventual conservate cu rășini, ceruri etc., ce păstrează doar o funcție mecanică de susținere. Cele 9 zecimi interioare din producția cambiului fac ca planta să crească pe tot timpul vieții, iar “extrovertirea” producției stratului bazal al animalului să nu adauge nimic la mărimea lui. Un alt aspect al “extrovertirii” Îl vom discuta acum, amintind mai Întâi că ea este În stare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu alte animale, pentru menținerea homeostaziei sale. Planta nu are nevoie de așa ceva: prin Însăși faptul că e o producătoare de substanță reducătoare, planta opune direct ceva acțiunii oxidative a mediului. Poate de aceea, ea păstrează producția de celule a cambiului În interior. Dar acest ultim fapt ne oferă Încă un prilej de discuție, anume istoria evoluției mediului, evident cea din timpul vieții plantei. Dacă pentru intervale mari și totodată Îndepărtate de timp evoluția mediului poate fi “citită” În compoziția rocilor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
O degradare termică a lemnului poate să apară în timpul expunerii prelungite la temperaturi mai mici de 100 °C. Punctul de aprindere al lemnului este între 200 și 275 °C. În absență oxigenului se poate produce piroliza. Lemnul se formează din cambiu, situat între lemn și scoarță copacului (creștere secundară). Lemnul este utilizat în scopuri multiple și în mai multe forme: Arderea are loc în trei etape: în primă, lemnul este uscat la temperaturi de până la 150 °C, evaporând apă conținuta. Apoi
Lemn () [Corola-website/Science/305909_a_307238]
-
cu-ncămătare". Și sângerând, rumpînd-o din inima-arzătoare, 40Plîngeam cu hohot, însă am dat-o și pe ea. "Această-obligațiune la morți e îndreptată" - Râzând lumea zicea - "Căci, nu vezi, mincinoasa de tirani cumpărată "Umbre ți-a dat în loc de ferice-adevărată, 45" La terminu-ăstui cambiu tu n-ei mai esista". Isteț glumea o oaste de șerpi derîzătoare: "Naintea unui caos de ani zeificat "Tu tremuri. Ce sunt oare zeitățile tale? "Slabului plan al lumei scorniri mântuitoare 50"Ce-ngeniul umanei nevoi a-mprumutat. Ce e viitorimea de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
acumularea, în descriere, a unei nomenclaturi cu efect de "scientificare" (J. Verne) sau de "tehnicitate" (G. Flaubert). (30) Dintre brachiale, Conseil citează amatiile [...] lambriile-massena, lambrii-spinimane [...], xantii, pilumine, romboide, calapinele granulate [...]. J. Verne (31) Nu mai vorbeau decît despre sevă și cambiu, despre felul cum trebuie tăiate ramurile pentru ca să dea mai multe fructe, despre cum se înlătură mugurii netrebuincioși*. G. Flaubert, p. 40 Această abundență de denumiri, care nu face decît să provoace, de partea cititorului, un vid denotativ, este evidențiată, la
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
celule cu pereții subțiri, dar suberificați, parenchimul cortical cuprinde 3-4 straturi de celule mari, cu pereți anticlini de diviziune pe alocuri, iar endoderma este de tip primar, formată din celule mici, alungite tangențial, cu îngroșări Caspary vizibile în pereții radiari. Cambiul a produs un inel extern subțire de liber secundar și un corp lemnos central foarte gros, în totalitate lignificat. Liberul este format din tuburi ciuruite și celule anexe spre interior și din multe celule de parenchim spre exterior. Lemnul secundar
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
celulele componente fiind vii. Toate elementele de lemn au pereții moderat îngroșați și intens lignificați; vasele sunt rare și diferă puțin ca diametru fața de elementele libriforme. Așadar, cele două inele concentrice de țesut conducător își au originea în activitatea cambiului. În grosimea parenchimului celulozic central se disting șiruri de vase cu orientare diferită, iar axa organului este ocupată de 3-5 vase centrale de lemn primar. Structura detaliată mai sus caracterizează, de fapt, regiunea de trecere de la rădăcină la tulpină. În
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
scurt, cu glanda octocelulară, acoperită de o cuticulă comună. În coastele principale, 1-2 straturi corticale hipodermice au celule de tip colenchimatic, iar în parenchimul cortical extern se observă două cavități aerifere alungite tangențial. Între cele două inele de țesut conducător, cambiul este pluristratificat. Razele medulare, vizibile mai cu seamă la nivelul inelului lemnos, sunt uniseriate; nu se deosebesc vasele de lemn de celelalte elemente ale xilemului. În parenchimul perimedular sunt vizibile puține vase de lemn primar, dispuse în serii radiare. Cum
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
din același loc la nivelul apexului, ceea ce se observa și la nivelul tulpinii complet edificate. De aceea la nivelul nodului ne apar două arcuri larg deschise de țesuturi conducătoare, la extremitățile cărora se află cele două fascicule foliare, al căror cambiu se leagă de cel al arcurilor menționate (nodul are structură unilacunară). În timp ce țesuturile conducătoare din cele două arcuri au structură secundară, fasciculele foliare au structură tipic primară. Pe măsură ce se individualizează baza frunzei, lateral fiecărui fascicul foliar se edifică câte un
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
iar în dreptul celor patru coaste, fascicule conducătoare cu structură primară, de mărime diferită. Fasciculele sunt de tip colateral deschis, având vase de xilem dispuse în șiruri radiare. Țesutul meristematic de tip cambial se continuă și între fascicule, rezultând astfel un cambiu inelar, ce va conduce, cu vârsta, la edificarea structurii secundare. Spre baza apexului caulinar, conturul secțiunii transversale devine aproape eliptic, cu două concavități laterale (foto 57). Epiderma, scoarța și măduva sunt complet diferențiate; la nivelul epidermei s-au format peri
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
vas lemnos cu peretele îngroșat și lignificat. Curând, numeroasele fascicule mici caulinare se vor apropia, rezultând două arcuri compuse, străbătute de raze medulare înguste, adesea uniseriate, iar țesutul meristematic procambial devine inelar. Spre baza tulpinii acesta se va transforma în cambiu, rezultând două inele concentrice de țesuturi conducătoare secundare: unul extern de liber și altul intern de lemn. Față de cilindrul central, țesuturile corticale se diferențiază de timpuriu, iar procesul de colenchimatizare este mai precoce. În figurile 5 și 6 sunt redate
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
se poate observa formarea mugurilor axilari, atât în axila cotiledoanelor, cât și în cea a frunzelor opuse. La planta matură, tulpina prezintă în regiunile superioare structură primară, iar spre bază se trece la structura secundară, care rezultă inițial în urma activității cambiului, apoi și a felogenului (fig. 30). Țesutul meristematic este foarte gros și se continuă și între fascicule, formând vase de liber spre exterior, dar nu și vase de lemn spre interior. La periferia liberului se observă numeroase cordoane foarte subțiri
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
se menține același, dar pe două laturi se schițează câte o coastă proeminentă (cu fascicule ce vor intra în frunzele opuse). Elementele mecanice de la periferia liberului devin veritabile fibre de sclerenchim, cu peretele îngroșat, dar slab lignificat, formând numeroase cordoane. Cambiul a produs numeroase insule de liber spre exterior și țesut sclerificat și intens lignificat spre interior, în grosimea acestuia din urmă neobservându-se vase de lemn. Acest țesut mecanic interfascicular, împreună cu zonele de lemn secundar, formează un inel sclerificat și
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
rari, fibrele sclerenchimatice periliberiene au pereții mult mai groși, inelul sclerificat și lignificat (lemn secundar și raze medulare) este foarte gros. La baza tulpinii structura se menține în general aceeași, cu următoarele modificări: • lemnul secundar formează un inel continuu, deci cambiul produce spre interior vase de xilem; grosimea inelului de lemn rămâne mai mică în dreptul fostelor raze medulare; inelul de lemn este străbătut de numeroase raze medulare uniseriate, formate din celule parenchimatice ușor alungite radiar, cu pereții mai subțiri decât cei
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
este delimitată de tonoplast, menținut sub tensiune datorită proprietăților osmotice ale sucului vacuolar. Starea vacuomului (totalitatea vacuolelor) este adesea caracteristică tipului celular sau stadiului său de diferențiere. Celulele meristematice primare (apicale) au aparat vacuolar extrem de redus, În timp ce acelea meristematice secundare (cambiu, felogen) au vacuole mari, ca și celulele diferențiate din toate țesuturile definitive vii; În acestea din urmă, numeroasele vacuole mici se hipertrofiază progresiv, devin contigue și apoi fuzionează Într-o vacuolă unică mare, ce Împinge citoplasma cu organitele din ea
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]