6,112 matches
-
incompetența unora, care, având toate mijloacele la îndemână, nu reușesc să-și îndeplinească onorabil sarcinile pentru care sunt remunerați. Mormanele de omăt sunt cărate fără logică dintr-o parte în alta, în cele mai mult locuri, în loc să fie încărcate în camioane și duse departe de civilizație. Se muncește fără rost, iar oamenii au devenit din ce în ce mai nervoși, aruncându-și injurii veninoase din cauza parcărilor ocupate la voia întâmplării, sau a imposibilității de a merge în siguranță pe trotuarele necurățate. Oare va veni de
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! by http://uzp.org.ro/zeit-60-zapada-noastra-cea-de-toate-iernile/ [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
Cătălin ajunge la vilă obosit și transpirat. Monica aduce corecturi: - Mâine închiriem două săniuțe. S-a dovedit că pentru transportul persoanelor săniile nu erau bune de nimic. Trotuarele erau pline de troiene, iar pe drumurile principale trecea destul de des un camion din care un tip, Dorel, arunca nisip cu lopata. Cătălin a ajuns la vilă mai obosit decât în prima zi. Așa încât din a treia zi mi-am reluat calitatea de conducător auto. Burțile n-au scăzut nici un pic. În schimb
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1406189490.html [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
moldovenești în Teatrului Dramatic Moldovenesc , pe atunci, întemeiat încă în 1957; povestea despre greutățile, prin care treceau actorii, care fuseseră angajați în trupa moldovenească. Amintirile sale evocau numeroasele deplasări în satele din nordul republicii, “în caroseria de metal a unui camion de război, în care actorii înghețau de frig pe timp de iarnă... Anume atunci a început să crească autoritatea Teatrului din Bălți, în primul rând, în fața țăranilor și intelectualității din sate.” Pe atunci, organizator și primul conducător artistic al Teatrului
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
pe „cameră”, cum se spune pe aici. Vă scriu de undeva dintr-o pădure, dintr-o cabană a I.F.T. - ului, aflată la vreo treizeci de km de Orșova, cu care se face foarte greu legătura, mijloacele de transport fiind doar camioanele ce cară lemne în depozitul forestier al orașului. Și aici a venit toamna și pădurea de foioase a început să-și etaleze fantasticul cromaj autumnal. În timpul săptămânii, însă, nu am cum să bag în seamă frumusețile naturii pentru că lucrăm zi-lumină
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
de militari echipați cu mitraliere de calibru mare. Unii trebuiau să poarte afeturi de mitralieră, alții mitraliera propriu-zisă. Îmi aduc aminte, erau niște călduri groaznice în acel an, înainte de marea sărbătoare. Zi de zi trebuia să ne ducem cu un camion pe la ICPIL, să luăm de acolo niște afeturi de mitralieră (care cântăreau vreo 23 de kg fiecare), să mergem pe aleile din Herăstrău și, pe o căldură caniculară, să batem pasul de defilare cu afetele pe spinare. Credeam că nu
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1454584863.html [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
acela. Iată, a venit însă și ziua mult așteptată, ziua de 23 August. Încă de pe la ora 3 dimineața m-am trezit, că trebuia să fim la ora 5 la ICPIL, să încărcăm afeturile de mitralieră. Le-am încărcat, apoi un camion ne-a dus până în Parcul Herăstrău unde le-am descărcat, pe rânduri, undeva pe o alee. La ora 7 veniseră niște comandanți să pregătească defilarea. Gărzile s-au organizat, și-au luat fiecare pe spinare afetul sau mitraliera lui. Trebuia
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1454584863.html [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
mine. După ce, timp de două săptămâni tropăisem zilnic prin Herăstrău cu afetul de mitralieră pe spinare și n-avusese nimeni milă de mine! Nu puteam totuși să plec acasă: cineva trebuia ca, după defilare, să încarce din nou echipamentele în camion și să le ducă la ICPIL, la depozit. Trupa plecă la defilare, iar eu am rămas la umbră, în Herăstrău, până s-au întors oștile înapoi, victorioase, prăfuite, lac de sudoare! Mai rău, însă, decât noi, cu afetele de mitralieră
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1454584863.html [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
de existența mortului. Făcu un semn precipitat comandantului român ce-l avea acum în inventar pe nefericitul răposat, din care gest acesta înțelese că nu e timp de îngropat morții. Și dădu semnalul de plecare. Calvarul drumului pe jos, în camioane "Molotov" fără prelată ori în trenuri de marfă, tixite cu pradă metalică de război, foamea și setea îndurate au adus în lagărul din Donbas mai degrabă niște suflete încă pâlpâind, decât niște trupuri destinate să clădească abataje în celebrele mine
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
în pantaloni de trening și tricou . - De mult vă bucurați de respectul meu. Acum nu pot decât să vă felicit. Îi mulțumește cu un zâmbet gutural,de-atâția ani,de când e răsfățatul reflectoarelor,nu-l mai impresionează lingușelile. - Afară sunt camioanele mașiniștilor. Te urci într-unul că știu ei unde să te ducă. Eu mă duc să trezesc loazele astea puturoase care nu se mai satură de somn ! Dar ce-și imagina,că o să-i dea vreun Mercedes particular ? E doar
VIAȚA LA PLUS INFINIT (12) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1453228880.html [Corola-blog/BlogPost/372320_a_373649]
-
cu altul, cât cu nepotrivirea lor. Filmul “Drumul spre casă” (r. Rahul Gandotra, India/ Marea Britanie, 2010) surprinde parcursul lui Pico: trimis de părinți la școală, în India, evadează pentru a se întoarce acasă, în Marea Britanie. Unde e adevărata lui casă? Camionul (r. Tom Merilion, Irlanda, 2010) e o metaforă de 5 minute a despărțirii halucinante dintre doi iubiți - în dans, pe un camion în mișcare. Biletele pentru ShortsUP În mișcare pot fi cumpărate în avans prin Eventim și MyTicket la prețul
ShortsUP În mișcare la Operă by http://www.zilesinopti.ro/articole/2179/shortsup-in-miscare-la-opera [Corola-blog/BlogPost/99531_a_100823]
-
părinți la școală, în India, evadează pentru a se întoarce acasă, în Marea Britanie. Unde e adevărata lui casă? Camionul (r. Tom Merilion, Irlanda, 2010) e o metaforă de 5 minute a despărțirii halucinante dintre doi iubiți - în dans, pe un camion în mișcare. Biletele pentru ShortsUP În mișcare pot fi cumpărate în avans prin Eventim și MyTicket la prețul de 25 de lei sau la fața locului, în seara evenimentului, la prețul de 35 de lei. Toate biletele sunt cu loc.
ShortsUP În mișcare la Operă by http://www.zilesinopti.ro/articole/2179/shortsup-in-miscare-la-opera [Corola-blog/BlogPost/99531_a_100823]
-
liber și fericit. În unele cazuri, trecutul și prezentul se suprapun aproape dramatic, ca în episodul cu leșinul lui Ionel lângă un zid din Bologna, când a avut viziunea clară a unei scene din copilărie, cea a mutatului, cu un camion de mobilă, pe altă stradă. Planurile fizic și metafizic se amestecă aici și Ionel Corban nu mai știe ce e realitate și ce e ficțiune. Fire meditativă, adeseori reflexivă, cu inserții lirice de mare profunzime, Ioan Gh. Tofan a construit
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
prăjină de patru metri și făceam semne pe unde trebuie secționați copacii pentru bușteni. Apoi veneau muncitorii care tăiau crengile, decojeau copacul, încât rămâneau buștenii albi, fără coajă. Când era vreme ploioasă, se făcea corhănitul buștenilor, încărcatul în remorci sau camioane. Astfel buștenii erau transportați la Fabrica de Cherestea din Moldovița. Odată era s-o pățesc în meseria mea de măsurător. Tocmai măsuram niște copaci căzuți, iar deasupra mea drujbistul tăia alți copaci încurcați. Când a tăiat un buștean, acela pornise
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1402386420.html [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
de existența mortului. Făcu un semn precipitat comandantului român ce-l avea acum în inventar pe nefericitul răposat, din care gest acesta înțelese că nu e timp de îngropat morții. Și dădu semnalul de plecare. Calvarul drumului pe jos, în camioane "Molotov" fără prelată ori în trenuri de marfă, tixite cu pradă metalică de război, foamea și setea îndurate au adus în lagărul din Donbas mai degrabă niște suflete încă pâlpâind, decât niște trupuri destinate să clădească abataje în celebrele mine
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
roșeață în obrajii pământii ai pacientei sale matinale. Cum fata și-a revenit din starea de șoc și inginerul șef Tudorache putea să comunice cu ea, au părăsit dispensarul și au revenit la gospodărie. Aici a dat dispoziție ca un camion să se deplaseze împreună cu Săndica la spitalul de la Călărași pentru a ridica decedata și de asemeni, la atelierul de tâmplărie să pregătească cele necesare înhumării. Săndica nu mai știa ce să facă. Era profund marcată de această nouă lovitură. A
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
de mai mulți ani pe drumuri, tânăr hippie dintr-un grup de șase, cu care am străbătut țara în lung și-n lat. Terminasem liceul, dar n-aveam nici o meserie. Doar unul dintre noi fusese angajat câțiva ani șofer de camion pe distanțe lungi. El era ghidul grupului: știa toate drumurile și gările. Când ajungeam într-un loc, unul din noi închiria o cameră cu un pat la cel mai ieftin hotel, apoi ceilalți intrau noaptea. Unul dormea în cada din
Sistemul lui Jimmy. O incursiune în lumea unui dealer de droguri by https://republica.ro/sistemul-lui-jimmy-o-incursiune-in-lumea-unui-dealer-de-droguri [Corola-blog/BlogPost/337829_a_339158]
-
care opereaza la fel cu businessurile legale. Distribuitorii mijlocii ajung să facă profituri de sute de mii de dolari pe an, iar organizațiile mari adună sute de milioane. Ei finanțează transporturi din alte țări, prin tot felul de mijloace: mașini, camioane, avioane, submarine, tuneluri, cărăuși, poștă, cargo, etc. Pasul următor este formarea unei clientele constante și a unui sistem sigur de livrare. Sistemul meu era să fac un drum pentru fiecare client, după ce mă suna, luând cu mine numai cantitatea pe
Sistemul lui Jimmy. O incursiune în lumea unui dealer de droguri by https://republica.ro/sistemul-lui-jimmy-o-incursiune-in-lumea-unui-dealer-de-droguri [Corola-blog/BlogPost/337829_a_339158]
-
Diab, proiectat în Un Certain Regard. „Tulburătorul și îndrăznețul - din punct de vedere tehnic - thriller îl plasează pe spectator în interiorul unei dube a poliției egiptene, în 2013, cănd tensiunile post-revoluție fierb”, scrie The Guardian. În ajunul exilului președintelui Mohamed Morsi, camionul plin de demonstranți cu diferite convingeri politice și religioase trece prin mulțimea de protestatari violenți. Pot ei să treacă peste divergențele lor pentru a avea cea mai mică șansă de supraviețuire? Mohamed Diab a mai regizat controversatul Cairo 678, un
Farhadi, Kolirin și Mertoğlu la Les Films de Cannnes à Bucarest by http://www.zilesinopti.ro/articole/13612/farhadi-kolirin-si-mertoglu-la-les-films-de-cannnes-a-bucarest [Corola-blog/BlogPost/100272_a_101564]
-
de efort și de costuri. Studierea monumentului o începea în zori, pentru a putea urmări întrarea treptată a soarelui prin ferestre. În anii `50-`60, deplasarea la monumente nu se putea face decât pe jos sau cu „ocazii”: căruță sau camion căci nu existau cursele cu autobuze. La biserici nu erau reflectoare și ca să poată citi inscripțiile din scenele aflate la înălțime, întindea pe podea, acolo unde cădea soarele, un cearceaf alb împrumutat de la țărani, proiectând astfel lumina în sus, sau
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
seminal de la vierii de rasă, pentru a-i ceda fermei de stat. Aveau ca rasă de sămânță Marele alb, cu bune rezultate la condițiile de mediu și hrană din fermă, cu un spor mare la carne. Săptămânal trimiteau câte un camion cu porci la abator. Scroafele de montă făceau și câte paisprezece purcei la o fătare, dar nu mai puțin de zece. Inginerul-șef era mulțumit de activitatea sa și o propusese atât pe ea cât și pe șefa de fermă
CAP. VIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426666746.html [Corola-blog/BlogPost/374256_a_375585]
-
se goleau văzând cu ochii. Unii intrau în școlile de șoferi, cei mai tineri urmau diverse cursuri de scurtă durată și se vedeau ajunși meseriași cu patalama la mână: electricieni, bobinatori, mecanici, strungari, macaragii, etc. Șoferii trăgeau seara acasă cu camioanele, mai făceau câte o cursă la ciubuc și în loc să se cârpească, mai rău se rupeau. Pe un autobuz IRTA Moreni - Ploiești care trecea pe la noi, ajunsese șofer un flăcăiandru din sat. Într-una din zile pornește în cursă, ia banii
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
ocazia, se va urca în primul tren spre Galați. Încheind discuția într-un ton optimist, declarând fiecare cât de dor îi era de celălalt, își luă la revedere, mult mai veseli decât erau înaintea acelui telefon. Se urcă în cabina camionului mult mai fericită acum decât a coborât și i-a spus șoferului să meargă la depozitele de unde trebuia să ridice materialele solicitate. Nu mai conta acum ce sfat îi va da aliatul său nebănuit, doctorul Țigănuș. Anticipa cam ce vor
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1404206904.html [Corola-blog/BlogPost/347416_a_348745]
-
roșeață în obrajii pământii ai pacientei sale matinale. Cum fata și-a revenit din starea de șoc și inginerul șef Tudorache putea să comunice cu ea, au părăsit dispensarul și au revenit la gospodărie. Aici a dat dispoziție ca un camion să se deplaseze împreună cu Săndica la spitalul de la Călărași pentru a ridica decedata și de asemeni, la atelierul de tâmplărie să pregătească cele necesare înhumării. Săndica nu mai știa ce să facă. Era profund marcată de această nouă lovitură. A
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405008334.html [Corola-blog/BlogPost/349194_a_350523]
-
are răbdarea de a urmării filmele artistice ale acelei epoci, legate de activitatea sătească, va descoperi, cu surprindere, animata viață a satului românesc din acea vreme. Regizorii au surprins pe peliculă, niște realități ale momentului: furnicarul de oameni, căruțe, tractoare, camioane și utilaje agricole, care evidențiau o activitate febrilă. Faptul acesta nu era o simplă chestiune regizată pentru a creea o impresie doar, ci era, într-adevăr, o realitate. Existența unei activități susținute și a unor producții agricole mari, era evidentă
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
care îi rupsese caietul de matematică și o făcuse „omidă grasă” în fața celorlalți. Așa că, își înghițea lacrimile, încerca să se facă nevăzută în pauze și să evite orice discuție. Își găsise refugiul în cărți. Mama cărase cu ea aproape un camion de cărți, așa că citea. Citea în pauze, retrasă într-un colț al clasei, citea acasă, pentru că oricum nu avea cu cine ieși în oraș și citea noaptea, pentru că umilințele din timpul zilei îi alungau somnul. După ce termină cărțile de aventuri
FLUTURELE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1414476125.html [Corola-blog/BlogPost/347062_a_348391]