59 matches
-
om și o apă învolburata cu un mal pe care e poetic să stai cu ochii închiși sau c-o față. numai bărbații parcă-s bolovăni rostogoliți dintr-o stâncă. îi observ cum se rup, cum se zbat, cum, ireversibil, canibalici devin. dar nu-ți dau voie măcar să-i mănânci! m-am prelins și târât, ca apa din ai buzăului munți, nerăbdător să întâlnesc. dar nu în focul banilor voiam să ajung să mă-nclin și nici să am spaimă că
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/nicolae_tudor/canal [Corola-blog/BlogPost/352819_a_354148]
-
cât simt - dac-aș vrea - c-aș putea dobândi ...am repulsie pentru treptele prea înalte - sau prea joase: rău de înălțime - rău de adânc ...dar atât de mult aș vrea atât de mult...: dintr-odată să ard orbitor - stea mistuită canibalic - de dor - dintr-odată - să înghit - până-n rărunchii mei - arși de dorință - ca pe-un uluitor calmant - azvârlit în gâtleju-mi de-un doctor grăbit - în bezna neființei - beci surpat în adânc - totul fără avertisment - fără trepte: surpriza apoteotică a infarctului
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Rost_ascuns.html [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
om și o apă învolburată cu un mal pe care e poetic să stai cu ochii închiși sau c-o fată. numai bărbații parcă-s bolovani rostogoliți dintr-o stâncă. îi observ cum se rup, cum se zbat, cum, ireversibil, canibalici devin. dar nu-ți dau voie măcar să-i mănânci! m-am prelins și târât, ca apa din ai buzăului munți, nerăbdător să întâlnesc. dar nu în focul banilor voiam să ajung să mă-nclin și nici să am spaima că
CUVINTE ÎNVĂRGATE de NICOLAE TUDOR în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nicolae_tudor_1412937982.html [Corola-blog/BlogPost/352810_a_354139]
-
corăbii si-i mănânca oamenii de pe ele. Ținând seama de gândurile și de acțiunile generoase ale lui Bloom în acest capitol, s-ar putea conchide ca Joyce propune umanitarismul lui Bloom inumanității concetățenilor săi dublinezi. Bloom este dezgustat de modul “canibalic” în care se hrănesc semenii săi, respins de spectacolul grețos al celor care se strâng în restaurante pe care el îi vede ca simboluri ale agresivității carnivore canibalice. El preferă un simplu sandwich într-un bar modest. Episodul 9. Scylla
James Joyce – Ulise. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/james-joyce-ulise-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795]
-
umanitarismul lui Bloom inumanității concetățenilor săi dublinezi. Bloom este dezgustat de modul “canibalic” în care se hrănesc semenii săi, respins de spectacolul grețos al celor care se strâng în restaurante pe care el îi vede ca simboluri ale agresivității carnivore canibalice. El preferă un simplu sandwich într-un bar modest. Episodul 9. Scylla si Charibda se referă la drumul pe care Ulise, părăsind insula Circei, trebuie să-l străbată între stânca pe care se afla monstrul cu șase capete, Scylla, și
James Joyce – Ulise. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/james-joyce-ulise-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795]
-
cosmosului și neuitării face cascadă în moarte de legendă. Negație de sine în pasul pe sub Himalaia. Conștiința inutilității dublului altern. Speranța neantului în plinul dinspre neființă. Văd mandibulele lui Șo în cadavrul poeziei. O mantră îi beștelește sfințenia. Lasă catagrafii canibalice. Mori abscons, moș albăstriu, etern suflet biografic al pătrunjelului. Umbră de puroi și flegmă holerică amestecate printre florile înmiresmare de nicăieri. Orgia ritmului va fi epuizat zeii. Se rupe merudanda lângă hostel Miranda. Unde e vremea când citeam în TOI
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/george_anca_1494229667.html [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
și aripi de bufniță oarbă. - Ai dreptate! - zice cea cu plete lungi către cea blondă - “Aici treburile de pe pământ nu mai sunt ca cele din cer. Iată! Aici împărtășania începe cu un rât orgiastic și se termină cu un ospăț canibalic. Liturghia nu mai este comemorare cu cele șapte sacramente, ci actualizarea unui sacrificiu uman printr-o jertfă colectivă. Iată! Aici oamenii îl ucid din nou pe Omul Dumnezeu și apoi îl mănâncă și îi beau sângele. Iar patriarhul lor a
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_int_constantin_milea_sandu_1340045536.html [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
păsărilor, el a ajuns la maturitatea necesară pentru a primi în sine spiritul, în prima lui formă” - cf. Rudolf Steiner, Noțiunile fundamentale ale teosofiei. “Injunghierea” nu este (aici, cel puțin!) transfigurare, prin “junghiul solar”-Raza/Revelație - ci este mărturia involuției canibalice, autofage (“mutația/Reciclările din interregn/Energofagia reciprocă”), a unei umanități damnate (dar damnate, dimpreună cu Dumnezeul ei! - “nemila” este complementară trădării/”vânzării” Sinelui Divin, anticipând funcția Iudei!): “Mieii zburdând pe morminte/Mieii înțărcați carne roșie/ Adulmecată de canibalii păstori/ Ofranda
Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
O variantă genetică a virusului rujeolei creat de Dr. Alice Krippin (Emma Thompson) ca un remediu pentru cancer a suferit mutații într-o tulpină letală. Se răspândește în întreaga lume ucigând cca. 90% din oameni. Supraviețuitorii au devenit agresivi, ființe canibalice menționate ca ""Darkseekers"" care i-au omorât pe cei imuni la virus. Rutina de zi cu zi a lui Neville include experimente pe șobolani infectați pentru a găsi un leac împotriva virusului și drumuri de-a lungul unui Manhattan în
Legenda vie () [Corola-website/Science/325936_a_327265]
-
fie din cauză că-i e foame. Lui Theo îi place mâncarea și primește din belșug și aici, și acasă. Rottweilerul a adoptat o expresie ușor exasperată. —Domnule Fine, foamea e rareori cauza unui astfel de comportament. Copiii mici nu au tendințe canibalice. Iar gestul de a mușca nu e neobișnuit în rândul copiilor care nu au început încă să vorbească. Uneori e doar unul dintre modurile - cu toate că nu e unul prea plăcut - pe care le folosesc ca să se exprime. I se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
repede, topite de fâșii monstruoase de lumină. Viața își urma cursul; alte colonii le înlocuiau pe cele dispărute, într-o deplasare imperceptibilă, aproape senzuală, a timpului. Lâncezeam cu volumul de versuri în mână, la doi pași de-un mic univers canibalic, fragil ca Bosforul lui Bolintineanu. La capătul celor două ore de chin, venea lovitura de grație. Îi țineam în pauză, liniștit, meticulos, insensibil la rumoarea plină de speranță a trupurilor. Brațele se desfăceau, degetele trosneau, picioarele începeau întâi să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cățeilor este influențat de acțiunea unor hormoni pe perioada cât se află În spații Închise (padocuri, cuști etc.Ă. În cele mai multe cazuri comportamentul matern al cățelei față de pui este șters, concretizat prin refuzul de alăptare sau chiar de unele manifestări canibalice, cum s-a mai arătat. Administrarea de progesteron s-a dovedit că readuce cățeaua la un comportament matern normal. Spre deosebire de toate celelalte animale domestice, câinele-lup are un comportament de hrănire specific, datorat structurii anatomice și fiziologice a tractusului digestiv care
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
era pe moarte. Ceea ce urmează este o analiză critică a focalizării vizuale. Este de asemeni un bun exemplu a ceea ce Kaja Silverman a numit "identificare heteropatică" o identificare bazată pe ieșirea din propriul sine, care se opune identificării idiopatice sau "canibalice", care o absoarbe și o "naturalizează" pe cealaltă. Identificarea heteropatică este asociată riscului alienării, dar permite subiectului să meargă dincolo de modelele normative prescrise de ecranul cultural și este, prin urmare, productivă la nivel social. Această identificare face în mod constant
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
puțin atente cu menținerea tonusului cititorului, ce trebuie bruscat prin senzaționalul tip horror, psi factor, SF. Eco se apropie de paroxismul ficțiunii pe măsură ce tărâmurile închipuite doar de cartografii timpului, gen Cosmas, îi intră în pagină. Simultan vizionăm ritualuri de euharistie canibalică, ceremonii de autolesionism religios, idolatrie, zoomorfism incestuos ș.a.m.d. Bolgiile infernale sau bucolice, scenele de violență transformistă, figuranții aflați parcă sub un blestem al reprezentărilor livrești, damnați să retrăiască istoria prodigioasă și frenetică a coșmarului universal, sunt în vădit
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
sfâșietoarei nostalgii după pura, animalica frumusețe care fusese înainte de a i se modifica specia. Acceptase slujba din disperare, conștientă de răul ce-o aștepta în Noile State, unde urma să fie aruncată, alături de ratați oribili, subumani. Încă mai are reflexe canibalice, de vreme ce nu pregetă să se înfrupte cu un file de "vodisin", o delicatesă căpătată în dar de la un consângean de-al ei din complex, ceea ce n-o împiedică să se lase copleșită de frumusețea lumii enorme care i se dezvăluia
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
să ne mănânce rugina birocratismului. Aparatul nostru nu poate fi mâncat, însă acesta este un aspect (ibidem, p. 191). Securitatea nu poate fi „mâncată”, iată aici o formulare exactă, întrucât organul de represiune era și râvnea să fie o instituție canibalică, ingurgitându-i pe ceilalți. Cu același prilej ia cuvântul și un teoretician al Securității, colonelul Guțan, care proiectează în dușmanii poporului un monstru multiform sau anamorfotic: Acesta este obiectivul nostru principal, general, pe acesta trebuie să-l urmărim. Lichidarea dușmanului
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
întreg - „mama”. Trebuie să ne reamintim că apărarea prin identificare nu poate fi desprinsă de mecanismele psihice care o precedă: încorporarea ca fantasmă și introiecția ca proces (Laplanche și Pontalis, 1967). În măsura în care identificarea își are originea în încorporare, fantasmele orale, canibalice, pot fi mobilizate sub efectul regresiei. Interesul copiilor pentru poveștile în care se vorbește despre devorare își poate găsi astfel explicația. Deoarece ambivalența față de obiectele parentale este esențială în constituirea oricărei identificări, putem presupune că rolul refulării este determinant, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
atât ca moduri de apărare, cât și din perspectiva rezultatului obținut. Fantasma de încorporare are un scop pulsional, acela de a absorbi, într-o manieră instantanee și magică, ceea ce lipsește. Ea este apropiată de halucinație. Astfel, se vorbește despre fantasme canibalice, expresia fiind cât se poate de ilustrativă, prin forță și realism. Perseverând în refuzul de a cunoaște adevăratul sens al absenței, încorporarea devine o simplă amăgire. „Tocmai pentru a nu «înghiți» pierderea, ne imaginăm că înghițim, că am înghițit ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
statului și soția sa, ca pe niște câini bolnavi, de către niște semeni de-ai noștri, cu inimi de fiare primitive, numiți, din păcate tot români. Faptă condamnată de oricare istorie dreaptă și principială, care ne-a aruncat în rândul triburilor canibalice și pentru care majoritatea statelor, ne tratează ca pe o națiune cu oameni violenți, feroce, lipsiți de sentimentul uman. Motivul? Dorința unora de a ajunge în vârful piramidei și răzbunarea altora pentru niște motive absurde. Unul vroia să se răzbune
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
a trecerii lor netulburate către apele continentului african. Aranda a fost sacrificat (într-un fel de ritual peiorativ de crucificare, iar apoi, se poate specula, în linia unei tradiții critice bine reprezentate, a fost consumat ca parte a unui experiment canibalic, ce nu exclude, din nou desacralizator, metafora consubstanțializării christice). El e "conducătorul" care, ironic, "trebuie urmat" la pierzanie și de ceilalți nefericiți "stăpîni", precum Don Benito. Ultimul fragment al nuvelei este un raport amănunțit al lui Benito Cereno despre adevărul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
De acolo, victimele au sfîrșit, cu siguranță, în plăcintele cu carne și cîrnații localnicilor. Înnebunit de fericire, Flint declanșează un monstruos proces de analiză, în laboratoarele criminalistice, a mezelurilor și conservelor de la Sweetbreads. Lumea este oripilată de vești, dezvoltînd nevroze canibalice. Presa, poliția și opinia publică privesc, cu siderare și, totodată, cu mînie mocnită, către detectivul surmenat. Nici o analiză, nici o urmă nu par să confirme oribila mărturisire. Descumpănit, Flint recitește declarația lui Wilt. Găsește incongruențe strigătoare la cer și incompatibilități pe
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de ucigași, / a zis și m-a lăsat lîngă paharul cu vodcă, așa / dispare un glas cu chipul care îl poartă, / trezind în tine și priviri ce au cunoscut / vecinătățile morții"), interesant devine transferul eului în celălalt și invers, transfer canibalic, apogeu sado-masochist : "nimeni... e... pe măsură ce înregistrezi ești mîncat... / te muți în cel pe care îl vezi... / aici... în sucurile lui ce îi dau viață, ce îi dau viața / moale, lichidă ...dar nu... un văz.../ te înfășoară, te iubește... consumă-l
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
ta informă de beznă se degradează/ pe treptele de soare în urcuș.// Orbit, ieși la văzduh pe țărmul divin” (Muzică). E aici o interesantă enclavă originală a lirismului autohton avînd ca obiect o indomptabilă frămîntare, infernalizată printr-o solitudine exacerbată, canibalică: „Acolo, în bezna fără de priviri,/ unul se-aruncă pe altul să-l înghită/ la capătul unei neînchipuite/ singurătăți de foame” (Cîmp de maci). Găsim astfel dovezile unei dedublări a eului poetic. Pe de-o parte avem a face cu un
Aidoma unui submarin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2435_a_3760]
-
și a întreținut măcar o mistica a solidarității, daca nu va fi fost și o formă a acesteia, în vreme ce foarte curînd după dispariția ei spațiul în care existase s-a transformat într-un teritoriu al dușmăniilor ireductibile și al sfîșierilor canibalice. Firească depreciere a complicității generale, pe care istoria o făcuse inutilă, nu a fost urmată de o descoperire (sau o restaurare) a binefacerilor veritabilei solidarități. Dimpotrivă: solidaritatea însăși e astăzi un concept perimat și un cuvînt ieșit din uz, cine
Solidaritatea intelectualilor cu ei însisi by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17673_a_18998]
-
de mizerie, care își vor prelungi mizerabilitatea în alte mîini, în alte cocioabe, în alte suflete care le vor îndrăgi". Așadar conotațiile unei "morți vii", reprezentate de răutatea semenilor, de inconștiența cu care rîvnesc la bunurile materiale, de lăcomia lor "canibalică", întrucît implică devorarea ultimelor. Groaza devine bacoviană: "Să vezi cum ești asimilat cu pereții, cu golul, cu inexistența: ce poate fi mai sepulcral". Aviditatea și conștiința zădărnicie existenței, termeni aparent contrastanți, ce se potențează reciproc, alcătuiesc un cerc vicios: "Moartea
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]