291 matches
-
umanitatea, pe parcursul a cîtorva mii sau chiar zeci de mii de ani, din punct de vedere al civilizației, al cunoștințelor științifice și al posibilităților tehnice, din punctul de vedere al faptelor de conștiință și al reperelor morale ea a rămas captiva aceluiași set de reprezentări magice și de aspirații simbolice. Față de trogloditul neolotic, cel care aducea bizonul sau cerbul în interiorul peșterii prin conturarea imaginii sale, apoi îl săgeta acolo în efigie și socotea vînătoarea din pădure doar o simplă formalitate în
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
adică de isterie colectivă, de înregimentare mimetică, de adopțiune a unui crez fals, agresiv, pe cît de nociv pe atît de stupid. Eu aș descrie același fenomen în termenii "autopersuasiunii", ca o variantă a ceea ce analizează Ceslaw Milosz în The Captive Mind, deși presiunile culturale în cazul naționalismelor extreme erau diferite de cele exercitate în cazul comunismului. La București, în anii '30, mai jucau și atracțiile vag revoluționare, vag mistice și vag frivole a ceea ce Alexandru George a numit "bolșevismul alb
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
nimic Nici chiar lor, Atâția vii care par morți de mult În ei înșiși, în mine. Din acest oraș De unde încă n-am plecat Strig morții care îmi aparțin Ei răspund întotdeauna: „Prezent” la catalogul celor vii Și îmi rămân captive În surâs Deși am ochi nu îi mai pot privi - îi văd Deși am mâini nu îi mai pot atinge - îi simt. Îi aud. Le caut șoapta Și mi-e dor de acei morți rămași vii În mine Eu, Cea
() [Corola-journal/Imaginative/5978_a_7303]
-
Elvira Sorohan Anticii ne-au lăsat istorisiri atractive despre tot felul de întâmplări. Unele păstrează atâta viață și similitudini cu actualitatea, încât pot captiva dacă cititorul de azi le percepe cu umor, apropiindu-le tacit de realitățile trăite. Indiferent dacă umorul e în text sau în lentila cititorului, întoarcerea la antici e întotdeauna reconfortantă, din varii motive. Arta retoricii, laolaltă uitată azi de juriști
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
de a-și insinua efigia în memoria urmașilor, în urma intîlnirii cu vreun Nicolae Polcovnicul sau cu cine știe care alt artist ambulant și ambiguu, pe jumătate zugrav de icoane, pe jumătate pictor de portret asimetric și înțepenit. Dacă pictura însăși a rămas captivă în convenția postbizantină, din punct de vedere stilistic, și în abstracțiunea tipologică, din punct de vedere al reprezentării, despre sculptură nici nu poate fi vorba. Fidel prin tradiție și prin subtile ambalări teologice unei viziuni platonico-iudaice, veterotestamentare, asupra dumnezeirii, una
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
să vi le citesc: Se întâmplase ca tata să mă trateze ca fiu și asta îmi punea o bară între picioare, la figurat. Vreau să spun că-mi era interzis să mă deplasez liber în mine însămi, unde eram toată captivă, sufocată, incapabilă să mă aștern la drum liniștită spre tot adevărul meu simplu, interzis să știu că puteam foarte bine să nu fiu o coioasă, fără ca pentru asta să fiu anormală în viitoarele mele rămășițe pământești sau la tărtăcuță." Figura
Orori între copertele Bibliotecii Iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12103_a_13428]
-
umanitatea, pe parcursul a cîtorva mii sau chiar zeci de mii de ani, din punct de vedere al civilizației, al cunoștințelor științifice și al posibilităților tehnice, din punctul de vedere al faptelor de conștiință și al reperelor morale ea a rămas captiva aceluiași set de reprezentări magice și de aspirații simbolice. Față de trogloditul paleolotic, cel care aducea bizonul sau cerbul în interiorul peșterii prin conturarea imaginii sale, apoi îl săgeta acolo în efigie și socotea vînătoarea din pădure doar o simplă formalitate în
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]
-
ferestrelor și-ncepea molima întunericului de cristal fiecare după cum bubuia tunetul fiecare după cum murmurau oasele fiecare după cum avea un strop de răbdare fiecare după cît era de înalt și frumos. III Numai eu pe ascuns descuiam cîte-o ușă să slobod captivele la rîu pînă-n orașul lor să înoate la vale prin valuri să ducă un cînt din ochii mei că din bibliotecă le dăruiam cîte-o carte filă cu filă spălată de părul meu de scorțișoară și uscată la vînt înainte ca
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
care l-au cunoscut, care i-au fost colaboratori, prieteni, camarazi În lupta Împotriva nimicniciei noastre că Neam..., acum Îndoliați, au datoria să se opună Întreruperii cutezătoarelor sale proiecte. Pașii marelui OM trebuie urmați și nu abandonați și luați În captivă secularizării ce Învăluie cu repeziciune mințile sărăcite de iubire. Uitarea ne va curta, dar va veni momentul creionării propriului nostru epilog, cănd sub greutatea delăsării vom fi Îndepărtați de la dreapta rânduiala. Moștenirea lăsată de Artur Silveștri ne arată că spiritul
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
pline de imoralitate. Dacă Sadie Jones ar fi conceput romanul din perspectiva celor care se situau În lumea aceasta a ipocriziei sociale, cu siguranță că Proscrisul ar fi fost o carte pe care aș fi citit-o doar dacă eram captivă pe o insulă locuită de canibali și nu aș fi avut altă ocupație decât aceea de a sta Într-un copac toată ziua, așteptând eventuala salvare. Și nici atunci, probabil. Dar Jones reușește să Îndepărteze măștile, să dezvăluie ceea ce se
ALECART, nr. 11 by Iris Tincu () [Corola-journal/Science/91729_a_92886]
-
pare neverosimil: "jurnalul" (parțial rescris de altcineva) al doctorului-martor-confident Ștefan Valeriu. În proza ultimilor ani, așa-numita "circulație a motivelor" a fost înlocuită de-o circulație a personajelor. Tot mai des, se întîlnesc eroii, dar nu și poveștile. Ele rămîn captive în niște "încăperi" izolate, după ce vor fi conturat o realitate "minimală", o tranche de vie care suferă, să spun așa, de complexul insulei, al experienței inedite înconjurate, totuși, de întregi arhipelaguri asemănătoare. Diferența, întotdeauna, o face stilul. Al lui Mihail
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
întinzînd ghearele și aripele în dreapta și în stînga. [...] Deodată se aude un sunet de bucium depărtat. Femeile ridică fruntea. Demonul tresare. [...] Pe stîncă din mijloc apare în lumina albă un înger strălucitor. La această apariție demonul își strînge îngrozit aripele. Captivele se ridică încet-încet." Pînă aici, lucrurile sînt clare. Din păcate, în legătură cu baletul Excelsior, o frivolitate nepermisa în cercetarea științifică m-a făcut să cred și să afirm că ar fi fost o născocire a lui Caragiale: "persiflînd titlul volumului de
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
cum spuneam. Este o insulă însuflețita, chiar erotizata intens (în Limburile Pacificului), un fel de suprapersonaj, semn al alterității absolute pe care o descoperă eroul. Ea îl înghite treptat, întocmai ca și florile pe care le studiază personajul, care țin captive diverse insecte pe durata polenizării. Vindecarea de nostalgie a lui Robinson se face pe masura ce el cedează, ca într-un sofisticat ritual erotic, insulei, iar abandonul lui e definitiv atunci cînd, după ce își pierde corabia pe care o construise în nădejdea
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
trebuie somata și constrînsa să devină pol de receptare a istoriei lui. În cealaltă ipostază, de victimă agresată, Benjamin este cel văzut, la propriu, cel șpionat, urmărit și în cele din urmă descoperit de către Hélène. La rîndul ei aceasta este captivă în castelul caznelor, dar totodată călăul propriilor ei temniceri, pe care ii seduce. Fascinați de chipul ei, atît bătrînul don Juan neputincios cît și partenera lui, o Messalină reformata, devin pacienții unui transfer de identitate, așa cum i se întîmplase și
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
Creația puternică a Marianei Marin ămprumută chipul lumii nu pentru a i se adapta, așa cum procedează barzii proslăvirii, ci pentru a da glas dezadaptării sale, altfel spus pentru a-și pedepsi propria solitudine, care, vai, nu poate rămâne decât o captivă a lumii, precum orice atitudine omenească. Mariana Marin - Mutilarea artistului la tinerețe, Ed. Muzeului literaturii române, București, 1999, 82 pag., preț nemenționat.
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
impresionante, este evocată rezonanța pe care o are în conștiința lui evoluția situației din România, după ocuparea țării de către sovietici. Prins în vârtejul succeselor și eșecurilor, Jean Negulescu se gândește totuși, frecvent, și la familia numeroasă din care provine, rămasă captivă în România comunistă. Abia în 1968 (la vârsta de 68 de ani) , fiul rătăcitor se întoarce în sfârșit, pentru scurtă vreme, acasă. Revederea cu mama sa este - inevitabil - melodramatică: " De câtăva vreme, mama Leanca s-a mutat la București, la
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
o suferință fizică a autoarei - dau autenticitate și o emoționalitate bine temperată acestei evocări. Povestind, Annette Kolodny apare într-o calculată postură, care invită empatia: dezamăgită (dar nu animată de resentimente sau de sentimentul eșecului), caldă și implicată (dar nu captiva unui limbaj de lemn devenit discurs publicitar de promovare a unei instituții), analitică și intelectualistă (dar nu raliată la obscuritățile unora dintre analizele foucauldiene actuale). Se cuvine să avertizez cititorul - dacă e necesar - că autoarea acestei cărți este o cunoscută
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
înrobirea minții. Alimentele procesate industrial conțin substanțe care acționează subtil asupra sistemului nervos, imitând efectul drogurilor. Omul care mănâncă produse concentrate artificial devine dependent: în căutarea plăcerii, mănâncă tot timpul, fără să se hrănească. Mintea, sufletul și inima îi devin captive. Sistemul educaționalde statcontribuie și el din plin la încătușarea minții și a spiritului. După ce sunt școliți conform prejudecăților cultivate de adulți, denumite eufemistic „programe naționale”, elevii devin de-a dreptul incapabili să gândească sau să acționeze în alt mod decât
Preşedintele Clubului de la Roma pe Europa, Dr. Călin Georgescu, despre crunta realitate românească [Corola-blog/BlogPost/92616_a_93908]
-
Portofoliul de soluții Star Storage include o gamă largă de tehnologii EMC, precum sisteme pentru stocarea, arhivarea și protecția datelor, virtualizare, cloud, platforme pentru captura și management-ul conținutului (ex: VMAX, VNX, VPLEX, XtremIO, Isilon, ViPR, Data Domain, NetWorker, Avamar, Captiva, Documentum etc.) care permit companiilor private și instituțiilor publice administrarea, utilizarea, protejarea și distribuția datelor valoroase într-un mod eficient, sigur și profitabil. Avnet Technology Solutions este lider în distribuirea de tehnologii de calcul destinate intreprinderilor, soluții software și servicii
Star Storage primește premiul pentru Best EMC Storage Partner [Corola-blog/BlogPost/94135_a_95427]
-
la o "integrală Vladimir Nabokov", că Disperare este prin dubla versiune, rusă și engleză, prin teme și personaje, scriere simptomatică pentru aventura unui mare scriitor al secolului XX, ficțiune ce nu poate ignora biografia și nici istoria ce le ține captive pe amândouă. Scandalul se poate citi ca "portret al prozatorului la senectute", ori chiar autobiografie vizând evenimentele vieții interioare. Și mai ales fac demonstrația unor reușite rare: persistența fantasticului în literatura secolului XX, nu în formula prozei scurte, ci în
Întâlnirea cu Dublul by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7072_a_8397]
-
în bună măsură. Numărați-i pe cei care au contribuit la marile succese ale ultimilor 10 ani și uitați-vă în jurul Președintelui. Câți se mai regăsesc? Nu sunteți izolată, întâmplător, politic. Ați lucrat constant la îndepărtarea noastră până ați devenit captivă propriilor dumneavoastră vise și ați închis orice ușă. Fortăreața pe care ați construit-o e mai degrabă o închisoare, pentru că înainte de a-i lăsa pe alții să intre, vă împiedică să faceți parte din orice dialog normal. Cred că o
MRU, scrisoare Elenei Udrea: Aţi distrus dreapta. Plecaţi de lângă Băsescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/28666_a_29991]
-
de imagine recomandă folosirea unor fotografii mai vechi, în care Liviu negoiță să pară mai tânăr, evitându-se vopsirea părului. Motivul acestei cereri: au constatat că anumite grupuri de vârstă, cum ar fi femeile între 18-29 de ani, care erau captive , tind să migreze către electoratul lui robert Negoiță.
Secretele lui Liviu Negoiță. Strategia de campanie, de la vopsirea părului la atacarea adversarilor de către ”secunzi” () [Corola-journal/Journalistic/44527_a_45852]
-
Katherine Mansfield, spre reconstituirea amănunțită a universului interior al personajelor. Cele două atitudini ale scriitoarelor nu sunt deloc întîmplătoare, ci mai degrabă determinate de o întorsătură a destinului fiecăreia, care se va dovedi, în fond, decisivă: în timp ce Hortensia Papadat-Bengescu trăiește captivă într-un univers familial sufocant, în provincia moldavă la Focșani, unde se stabilește cu soțul său, magistratul Nicolae Papadat), Katherine Mansfield reușește să evadeze dintr-o căsnicie nefericită Ăcare durează nu mai mult de trei săptămîni) și, după mai mulți
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
se aude plânsul Rimei. E îmbrăcată în văluri aurii și poartă bani de argint la glezne. Nu are mai mult de șaptesprezece ani. E mai tânără și mai frumoasă decât Omalissan. Ahmet îi aude podoabele clinchetind stins pe alte pardoseli, captive în jurul unei glezne inerte. E frumoasă, dar nu e ce vrea Tariq. O să-i taie gâtul, ca și Safyei, când o să vadă că nici una din ele nu e vizigotă. Că nici una nu e blondă. În spatele zăbrelelor, giuvaierul lui Musa sticlește
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
este o sinecdocă, simțurile sunt reduse la esențe, engramele se deduc una din alta: urma roșiatică-eșarfa gri, parfumul: O durere ușoară la brațul stâng îi îndreptă atenția spre locul acela. Acolo unde mâna lui, cu degetele acelea lungi, o ținuse captivă într-o încleștate dureroasă, la fel ca mâna lui. Se uită năucită la ea, încercând să o examineze mai atent. Parfumul lui inconfundabil, care venea chiar din locul de unde o strânsese cu brutalitate, o duse cu gândul la eșarfa gri
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]