37 matches
-
de care doar gura a rămas, pentru care cea mai frecventă expresie se referă la iminentul deces al mamei sale, deces pus la conjunctiv. Să... Sângerică e permanent gata de-o cafteală. De-aia se și alege frecvent cu vreo carabă bine plasată. La fel ca un coleg al meu din ciclul primar care ducea o lipsă evidentă de instinct de conservare. Îi enerva pe cei mai mari, le zicea că n-au sânge-n utilaj dacă refuză să se bată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Despre opinia lui Jacob Burchardt, citat în lucrarea Istoria Imperiului Bizantin, vol.1, Imperiul creștin și asaltul invaziilor (313-630), Editura Anastasia, 2000, p. 47 5. A. A. Vasiliev, Istoria Imperiului bizantin, traducere și note de Ionuț Alexandru Tudorie, Vasile Adrian Carabă și Sebastian Laurențiu Nazâru, Iași, 2010, p. 90, Cf. Georges Ostrogorsky, Histoire de l”Etat bizantin, Paris, 1969, p. 53 6. Eusebiu de Cezareea, Scrieri. Partea a doua. Viața lui Constantin cel Mare, colecția PSB, studiu introductiv de Prof. Dr.
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
Comancei, jud. Teleorman. Pe lângă acestea, menționăm nume de râuri și locuri (altele decât cele amintite de Panaitescu), ca Teslui, Derehlui, Geamărtălui, Berheciu, Caracal (Cetatea neagră), Burnaz, Caraiman, Cătlăbuga și Bugeac (sudul Basarabiei). Avem apoi nume de persoane (antroponime), ca Tâncabă, Carabă, Tâncăbești (sat)-București, și toponime ca Talaba-jud. Fălciu (Vaslui), Turtaba-jud. Mehedinți. Cum trăiau românii sub dominatorii turanici în aceste secole ? Închegați ca neam creștin încă din secolul al X-lea, ei și-au continuat existența istorică, sub conducerea cnejilor lor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
români; este recenzată Orizont și stil, cartea lui Lucian Blaga. Cât privește comentariile despre proză, Emil Precup, folosind date comunicate chiar de scriitor, alcătuiește o notiță biobibliografică Ion Agârbiceanu, iar din „Falanga” se reproduc informații despre Liviu Rebreanu. Elevul Grigore Caraba încearcă o dramatizare după O făclie de Paști de I. L. Caragiale, tot el dând drama în cinci acte Mira, fată de-mpărat. Sunt inserate, în numere succesive, scrisori către Gavril Precup, din partea lui Ioan Bianu și a lui Andrei Bârseanu
SCANTEIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289533_a_290862]
-
de toartă, smucindu-l violent cu amândouă brațele, de la pământ. Mișcarea bruscă îl surprinde pe Boss, deja speriat binișor de bombe, care se hotărăște rapid să treacă în defensivă și să arunce cu ceva. Negăsind nimic la-ndemână, acesta bagă caraba în buzunar, încarcă o provizie substanțială de anafură și țintește mașinal primejdia. De-abia atinsă, Coco sloboade un răcnet gâlgâit și jalnic, disproporționat, un schelălăit de hienă sau de civetă rănită de moarte și se retrage pas cu pas, în spatele
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
se Învîrte pe lîngă bunurile mai răsărite ale altora (mașini de ras, săpunuri, tacîmurile de argint de la bunica) cu o figură pioasă; Marcel - sondor, o huidumă Îngrozitor de tare de cap și cu o doză congenitală de agresivitate asocială, are două carabe ca doi bolovani, cu care e gata să facă dreptate (sau, mă rog, nedreptate) pe neașteptate, În baza unor rațiuni stranii; Patrana - un Rocky agricultor, aflat În permanență Într-o dispoziție sentimentală, Îl vezi cum Îi tremură mustața pleoștită, gata
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
BOB, semne că măgădăii se clintiseră dintre tejghelele și tonomatele lor, doldora de o muzică putredă, parkinsonică, și-și cărăbăneau acum trupurile angrenate în gheme uriașe către sala de proiecție. În atmosferă sfârâia zăpușeala. O legătură de chei, scăpată din caraba de săpător a unui serafim, clănțăni pe parchet. În mai puțin de un minut, filmul se sfâșie de două ori. Degete conspirative sudară la loc capetele ferfenițite ale peliculei, iar la timpul cuvenit, schimbară bobinele. În semicercurile de raze trasate
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
două balerine..." - De când le e interzis la balerine să se reguleze? - De când sânt transportate nu la sala de repetiții (cum bietele au cerut), ci în pădurea Andronache, frîngîndu-li-se încheieturile, cu sârmă de balot. Și înmuindu-li-se fizionomiile cu câteva carabe... "Admistierile îi scurtează două hălci din pedeapsă, îmi mai dezvălui uscatul talmudist câteva date despre călăuză... În penitenciar, năzbâtios, și-o bagă în audiență cu diverși homosexuali, formă de divertisment reprimată de Codul vostru Penal. După penitenciar, pentru a-și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
să-l cunosc mai la fix decât pe osul din ciorbă, pe București!... - Foarte bine. Pune-mă deci, întîi în strada PERONE... Undeva la numerele 224-248. La persoana cu datele scrise în bilet. (și Guzganul îi trecu pe stânga, în carabă, un porumbel de hîrtie) Că apoi te zgornesc singur, din nou, către centru. La restaurantul "Mărul de Aur". Să ciupești pe socoteala mea oricâte picolițe. Și să despici oricâte oase de ciorbă oi putea!... Spirit extravertit, Țaca Genel întredeschise întîi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și împotriva oricăror eforturi depuse de către acest brav conducător de taximetru... 124 DANIEL BĂNULESCU Îți face nervii cravată. Te strânge cocoloș. Te vâră în punga cu scuipați și coji de cartofi, din ghena de lângă lift... Materialul ăsta de la halat - și caraba, cât un rubsac, a puturosului se odihni, o clipă, pe reverul chimonoului - l-ai geandit de la vreun bărbat?... Ori l-ai încotoșmănit de la vreo entitate, care umbla să pună ranga pe tine? Cucoana își făcea scrupule dacă să-l transforme
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și egalizîndu-mi energiile... bietul meu trupușor sfârtecat... torsul lui de neam prost scuturîndu-mi... hîța-pîrța... orgasmele ca pe-un covor... cine să-mi fi prezis că Făt-frumosul așteptărilor mele avea să fie unul motorizat, analfabet, dar care, atunci când își așează o carabă pe tine, fiecare celulă a ta începe să vadă stele verzi... Superbia de atlet a spătosului Genel nu-i depășită decât de mlădierea inteligenței sale native, care s-a vădit, oricât ar părea de necrezut, tocmai atunci când mi-a cerut
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
județul Dolj, România, fiica lui Copca Ion și Costachescu Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, Karl Lowegasse 28/5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Aștrilor nr. 30, sc. B, ap. 14, județul Timiș. 321. Caraba Ioan, născut la 5 septembrie 1972 în localitatea Viseu de Sus, județul Maramureș, România, fiul lui Ioan și Sava, cu domiciliul actual în Olanda, 1097 JE Amsterdam, Bart de Ligtstraat 90, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Viseu de
HOTĂRÂRE nr. 740 din 26 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136097_a_137426]
-
ianuarie 1962 în localitatea Breaza, județul Mureș, România, fiica lui Borotea Ilie și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 4360 Grein, Grillparzerstr, 1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Petroșani, str. Dacia bl. M3, ap. 12, județul Hunedoara. 67. Caraba Vasile, născut la 27 ianuarie 1975 în localitatea Viseu de Sus, județul Maramureș, România, fiul lui Ioan și Sava, cu domiciliul actuar în Olanda, 1097 JE Amsterdam, Bart de Ligtstr. 96, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Viseu de
HOTĂRÂRE nr. 415 din 25 aprilie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142114_a_143443]
-
actual în Austria, 1150 Viena, Jadengasse 9/12, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, Str. Ghioceilor bl. 4, ap. 15, județul Maramureș. 116. Varna Nicoleta-Liliana, născută la 26 noiembrie 1968 în localitatea Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiica lui Caraba Traian și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 1150 Viena, Jadengasse 9/12, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Satu Mare, str. Gheorghe Lazăr nr. 6, ap. 14, județul Satu Mare. 117. Jebelean Eugen, născut la 7 iulie 1960 în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 1.026 din 19 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetă��enia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144727_a_146056]
-
Glojd = mîncare. Similar: haleală, potol Gogoșari = chiloți. Similar: inexprimabili Gușter = gardian, polițist. Similar: caraliu, priponar, gabor, sticlete, curcan, caraulă, urît Impresii, impresar = deținut care nu se teme de cei periculoși Jurubiță = haz. Similar: caterincă, hai, mișto Loazbă = palmă. Similar: lopată, carabă, macaoază, scatoalcă Mameluc = bleg. Similar: molîu, baligă, mănăstire, muhaia, nătîntoc, popleacă, pulifrici, zdreanță Mansardă = gură. Similar: aftă, bușon, ciocomengă, fermoar, mijă, ocarină, zotcă, malaxor, muștiuc Marafeți = bani. Similar: lovele, biștari, mălai, pitaci, arginți, boabe, mardei, țechini, firfirici, copeici Marcă = deținutul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
spre] liberarea provizorie a d-lui Constantin Băicoianu, până a nu fi pornit în Bulgaria cu tovarășii lui. Odată cu el au fost expediați, până la gară cu un soldat armat pe capră și unul pe scara trăsurii, Con stantin Antoniade și Caraba tescu. Deși primul era de 70 de ani, au fost duși pe jos, între două rânduri de soldați, de la gara de stat până la cea de mărfuri. În aceeași zi sosiră Liseta și Paul Greceanu cu un sac plin de știri
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
unei atitudini ostile față de o imensă tradiție antică: aceea a încrederii omului în capacitatea sa cognitivă, în forța de cuprindere a lumii cu ajutorul rațiunii. Într-un studiu riguros publicat ca introducere la sinteza lui Basile Tatakis, Filosofia bizantină, Vasile Adrian Carabă sintetizează atitudinea apologeților creștini față de ideea de filosofie. Pornind de la citatul de mai sus, gânditorii primei perioade bizantine au făcut o clară demarcație între filosofia profană ("din afară") și cea adevărată, care se reducea la a-l gândi pe Dumnezeu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cont propriu. Această ruptură între filosofia înșelătoare, păgână și cea reală, creștină se va consolida prin intermediul unor nume mari ale patristicii orientale, precum Sf. Iustin Martirul și Filosoful (care vorbește despre o "filosofie dumnezeiască" și pentru care, rezumă Vasile Adrian Carabă, "filosofia este cunoașterea lumii create de Dumnezeu și căutarea Lui, iar răsplata pentru această filosofie este fericirea veșnică"), Clement Alexandrinul (pentru care filosofia înseamnă "preocuparea înflăcărată pentru înțelepciune; înțelepciunea, însă, este cunoașterea lucrurilor dumnezeiești și omenești și a cauzelor lor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
219, 246 Călinescu, G., 9, 10, 28, 33, 34, 35, 164, 246 Cândea, Virgil, 20, 21, 23, 24, 34, 57, 58, 60, 68, 69, 70, 71, 246 Cantacuzino, Constantin Stolnicul, 55 Cantacuzino, Ștefan, 27, 55, 57, 63, 71, 207, 246 Carabă, Vasile Adrian, 76, 77, 246 Caraman, Petru, 61, 246 Caroutch, Francesca Y., 129, 131, 246 Carroll, Lewis, 128, 246 Cartojan, Nicolae, 9, 34, 38, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 246 Cernovodeanu, Dan, 48, 246 Charbonneau-Lassay, Louis, 112, 172, 194
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Valeriu Anania, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolit al Clujului, Albei Crișanei și Maramureșului, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2009, p. 1689. Atunci când nu se va specifica altceva, toate citatele din Noul Testament se vor da după această ediție. 20 Vasile Adrian Carabă, A fi filosof în Bizanț, în vol. Basile Tatakis, Filosofia bizantină, traducere din limba franceză de Eduard Florin Tudor, studiu introductiv și postfață de Vasile Adrian Carabă, prefață de Émile Bréhier, Editura Nemira, București, 2010, p. 15. 21 Claudio Moreschini
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
toate citatele din Noul Testament se vor da după această ediție. 20 Vasile Adrian Carabă, A fi filosof în Bizanț, în vol. Basile Tatakis, Filosofia bizantină, traducere din limba franceză de Eduard Florin Tudor, studiu introductiv și postfață de Vasile Adrian Carabă, prefață de Émile Bréhier, Editura Nemira, București, 2010, p. 15. 21 Claudio Moreschini, Istoria filosofiei patristice, traducere de Alexandra Cheșcu, Mihai-Silviu Chirilă și Doina Cernica, Editura Polirom, Iași, 2009, pp. 98-101. 22 Claudio Moreschini, op. cit., p. 127. 23 Vasile Adrian
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
prefață de Émile Bréhier, Editura Nemira, București, 2010, p. 15. 21 Claudio Moreschini, Istoria filosofiei patristice, traducere de Alexandra Cheșcu, Mihai-Silviu Chirilă și Doina Cernica, Editura Polirom, Iași, 2009, pp. 98-101. 22 Claudio Moreschini, op. cit., p. 127. 23 Vasile Adrian Carabă, op. cit., pp. 14-26. 24 Idem, pp. 20-21. 25 Claudio Moreschini, op. cit., pp. 176-179. 26 Dimitrie Cantemir, Metafizica, p. 202. 27 Pentru un comentariu privitor la raporturile lui Cantemir cu opera lui Aristotel, vezi și Ștefan Lemny, Cantemireștii. Aventura europeană a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
propoveduitorii venirii lui". Antim Ivireanul, Opere, ediție critică și studiu introductiv de Gabriel Ștrempel, Editura Minerva, București, 1972, p. 4. 28 Basile Tatakis, Filosofia bizantină, traducere din limba franceză de Eduard Florin Tudor, studiu introductiv și postfață de Vasile Adrian Carabă, prefață de Émile Bréhier, Editura Nemira, București, 2010, p.48. 29 Idem, pp. 49-50. 30 Citat de Basile Tatakis. Biblia Anania, pp. 1640-1641. 31 Idem, p. 50. 32 Dan Bădărău, op. cit., p. 131. 33 Ștefan Afloroaei, Cum este posibilă filosofia
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Valeriu Anania, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolit al Clujului, Albei Crișanei și Maramureșului, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2009, p. 1689. Atunci când nu se va specifica altceva, toate citatele din Noul Testament se vor da după această ediție. 182 Vasile Adrian Carabă, A fi filosof în Bizanț, în vol. Basile Tatakis, Filosofia bizantină, traducere din limba franceză de Eduard Florin Tudor, studiu introductiv și postfață de Vasile Adrian Carabă, prefață de Émile Bréhier, Editura Nemira, București, 2010, p. 15. 183 Claudio Moreschini
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
toate citatele din Noul Testament se vor da după această ediție. 182 Vasile Adrian Carabă, A fi filosof în Bizanț, în vol. Basile Tatakis, Filosofia bizantină, traducere din limba franceză de Eduard Florin Tudor, studiu introductiv și postfață de Vasile Adrian Carabă, prefață de Émile Bréhier, Editura Nemira, București, 2010, p. 15. 183 Claudio Moreschini, Istoria filosofiei patristice, traducere de Alexandra Cheșcu, Mihai-Silviu Chirilă și Doina Cernica, Editura Polirom, Iași, 2009, p. 98-101. 184 Claudio Moreschini, op. cit., p. 127. 185 Vasile Adrian
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]