1,124 matches
-
negustorii cu un foarte ridicat simț al „onoarei de familist” pe care le-o apără chiriacii ținându-le nevestele în brațe, „revoluționarii”, precum Coriolan Drăgănescu, „infatigabilele silfide” Zoe Trahanache și Mița Baston („fiică din popor și [...] republicană”) reprezintă fauna operei caragialiene, fiindu-le evidențiate trăsăturile specifice prin relevarea limbajului, a comportamentului, a preocupărilor și a relațiilor lor. Două capitole din eseu se ocupă de tipul dascălului, eseistul fiind ferm convins că autorul „Bacalaureatului” îl tratează pe acest personaj ca pe o
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
Banu) nu putea să nu fie atras de cel mai reprezentativ dramaturg român, un adevărat geniu al literaturii de acest fel, autor al unor comedii nemuritoare și teoretician avizat al teatrului - I.L. Caragiale. O primă concretizare a interesului pentru opera caragialiană a constituit-o studiul „Caragiale și «eternul feminin» - dame, madame, eroine (o fizio-caracterologie-epică și teatrală”, eseu critic publicat în anul 2002 la propria editură, studiu în care, într-un stil inimitabil, concis și deosebit de expresiv prin șarjele umoristice, autorul trece
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
stil inimitabil, concis și deosebit de expresiv prin șarjele umoristice, autorul trece în revistă «figuri și personaje feminine» care îl urmăresc o viață pe cititorul nemuritoarei și mereu actualei opere cargialiene, oferind o lectură plăcută prin umor, expresivitate, concizie și ... spiritul caragialian. Într-un Cuvânt-înainte, «„Avansuri” sentimental-biografice» (în care face o legătură între „antecedentele biografice” tematice ale lui Caragiale și lumea feminină a operei sale), eseistul evidențiază locul și rolul „d(o)am(n)elor” în societate și în familie, precum și felul
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
din creațiile dramatice, cu deosebire din comedii, într-un stil inimitabil, concis și deosebit de expresiv prin șarjele umoristice, autorul trece în revistă „figuri și personaje feminine” care îl urmăresc întreaga viață pe oricare cititor al nemuritoarei și mereu actualei opere caragialiene. Eseistul nu scapă din vedere kitsch-ul care caracterizează aproape întreaga lume lume a scrierilor „Maestrului”, cosmopolitismul „cucoanelor”, „onorabilitatea” Zoei, a Vetei și a tuturor damelor din high-life sau de la mahala cu „aere de lume și veleități de femei de
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
pus personajele să-și joace rolul, menționându-se că acesta „atacă vicii; vidul de personalitate privind cu umor femeile, având ac de cojocul lor” și, totodată, aduce un binemeritat omagiu marilor actrițe din teatrul românesc care au dat viață personajelor caragialiene, lista „ambasadoarelor contemporane” cuprinzând numele celor care le „fac să trăiască perpetuu, pentru zeci de generații”. Dar, interesul și pasiunea eseistului pentru opera lui Caragiale și nevoia de documentare s-a extins și la exegeza caragialiană, citind tot ceea ce s-
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
au dat viață personajelor caragialiene, lista „ambasadoarelor contemporane” cuprinzând numele celor care le „fac să trăiască perpetuu, pentru zeci de generații”. Dar, interesul și pasiunea eseistului pentru opera lui Caragiale și nevoia de documentare s-a extins și la exegeza caragialiană, citind tot ceea ce s-a scris despre el și despre scrierile sale încă din timpul vieții și până la momentul respectiv. Consecința acestor lecturi se va materializa într-o altă lucrare eseistică dedicată Maestrului în anul 2012 - „Caragiale în grădina publică
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
a celor mai diverse opinii, mai ales despre opera scriitorului. Lucrarea este concepută în două mari părți, prima având șase subcapitole referitoare la scriitorul și publicistul Caragiale, cea de a doua având ca obiect reprezentarea scenică și cinematografică a operelor caragialiene. Debutând cu un motto reprezentând versurile - închinare aparținând lui Șt. Cazimir (,,Sub cerul vast al pălăriei sale,/ Pășim cu toții, sinceri și onești,/ Mărire ție, I.L.Caragiale,/ Cu noi ai fost, cu noi vei fi și ești!”), o scurtă odă din
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
grădina publică”, în mijlocul nostru, cititori și exegeți, și se deschide în fața lectorului/spectatorului, descoperind cele două alei principale ale operei - literară și teatrală - cinematografică - unde, pe rând, câte un ,,ghid” avizat ne va conduce spre cunoașterea, înțelegerea și savurarea universului caragialian, desigur cu ajutorul unui ,,regizor”, nimeni altcineva decât Ștefan Vida Marinescu. Un prim subcapitol al celei dintâi părți (Profilaxia în contra alienării) surprinde portretul omului Caragiale, căruia îi place să se afle pretutindeni (,, la cafenea, la restaurant, în gară, la berărie, pe
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
Ranetti la apariția volumului din 1901, n.n.), surprinzând ,,miticismul, farseurul, gogomanul, „raisonneurul, amicul”, pentru ca nuvelele, mult discutate, explicate și analizate de-a fir-a-păr, cam din aceeași perioadă să releve „alienarea și tragi comicul[...]cu aer de farsă neagră”. Etapizarea creației caragialiene se încheie cu „epica de inspirație folclorică[...]unde comicul e convertit în tragic, iar realul are pete fantastice.” Părerea lui ȘVM despre opera caragialiană este aceea că ,,este, certamente, comică” și că are ca fundament principiile clasicismului, iar Scriitorul este
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
din aceeași perioadă să releve „alienarea și tragi comicul[...]cu aer de farsă neagră”. Etapizarea creației caragialiene se încheie cu „epica de inspirație folclorică[...]unde comicul e convertit în tragic, iar realul are pete fantastice.” Părerea lui ȘVM despre opera caragialiană este aceea că ,,este, certamente, comică” și că are ca fundament principiile clasicismului, iar Scriitorul este un „geniu histrionic”, cu o ,,evidentă instabilitate parodică”, dictonul ,,ridendo castigat mores” aflându-se la baza comicului, implicând ,,inteligență[...]distanțare și conștiință a superiorității
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
certamente, comică” și că are ca fundament principiile clasicismului, iar Scriitorul este un „geniu histrionic”, cu o ,,evidentă instabilitate parodică”, dictonul ,,ridendo castigat mores” aflându-se la baza comicului, implicând ,,inteligență[...]distanțare și conștiință a superiorității”. Inspirat din principala exegeză caragialiană a lui Șerban Cioculescu, subcapitolul Gazetăria versus politichia reține principalele ziare și reviste la care a colaborat sau pe care le-a condus Caragiale, unde, în primul rând, neaderând la unul sau la altul dintre partidele care se succedau la
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
aceasta ,,este o activitate gazetărească vie, substanțială și diversă”, deoarece ,,presa a fost o mare pasiune pentru scriitorul Caragiale și un veritabil motiv literar. Autodefinitoriu”. Un subcapitol interesant, intitulat Basmul caragialesc-un tratament ambulatoriu, evidențiază, mai mult decât alte exegeze caragialiene, preocuparea lui Caragiale pentru crearea (sau prelucrarea?) unor basme culte. Desigur că aceste basme culte sunt ,,inspirate din folclor”, românesc sau oriental, fiind caracterizate prin ,,ironie, fantezie, umor, expertiză antitetică, spirit ludic”, iar ȘVM le rezumă, poate, pentru a stârni
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
și uneori nedumerirea) cititorului, are o anumită semnificație: opera lui Caragiale este ,,oul” pe ca l-au ,,clocit”/îl ,,clocesc” exegeții pentru a înțelege, explica, valoriza și împărtăși cititorului intențiile, mijloacele de realizare a acestora, în ultimă instanță, mesajul operei caragialiene, toate fiind supuse unui tratament pe larg, fără a intra în amănunt. Eseul analizează scrierile a peste 40 de exegeți, ceea ce subliniază acribia cu care a fost gândită și elaborată această lucrare, pe baza unei documentări exhaustive, eseistul citind aproape
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
subliniază acribia cu care a fost gândită și elaborată această lucrare, pe baza unei documentări exhaustive, eseistul citind aproape toate lucrările referitoare la marele dramaturg. Cea de a doua parte cuprinde câteva aspecte privind reprezentarea scenică și cinematografică a operei caragialiene. Un prim articol cuprinde prezentarea eseului „Caragiale și Preda - de la limbaj la pelicula impresionantă”, o lucrare de masterat aparținând Aurei-Clara Marinescu, care vizează „relația text-imagine, translația de la cuvânt la pelicula filmică” a două opere ale celor doi mari scriitori români
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
de familie, de dragoste, de căutare a sinelui, experiențe reale relatate cu bucuria împlinirilor în universal exilului. Personajele nu sunt fictive, ci sunt ipostaze epice ale oamenilor reali cu o viață personală autentică. Nea Mitică pare a fi un personaj caragialian metamorfozat într-un erou cu o biografie complexă în lumea americană. În istoria vieții sale apar „prieteni” care din oameni reali, cu propria viață autentică, devin personaje de poveste. Legăturile de prietenie ale lui Nea Mitică par să se explice
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_octavian_curpas_cristina_maria_necula_1335450736.html [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
metamorfozat într-un erou cu o biografie complexă în lumea americană. În istoria vieții sale apar „prieteni” care din oameni reali, cu propria viață autentică, devin personaje de poveste. Legăturile de prietenie ale lui Nea Mitică par să se explice caragialian „Las'că rezolvă domn Mitică!”. Exilul nu înseamnă pentru nici un personaj o înstrăinare de țara de suflet și din suflet, de România. Exilul din secolul XX nu este un exil propriu-zis, dar, poate, amintește de diaspora românească din timpul lui
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_octavian_curpas_cristina_maria_necula_1335450736.html [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
adaptabil, își reglează pasul după majoritate. Accidentele private sunt tratate sub tăcere, Conu Leonida are mistica ordini fixată prin lege: „...nu se poate să fie revoluție... Câtă vreme sunt ai noștri la putere, cine să stea să facă revoluție?” Omul caragialian e preocupat să intre cât mai repede în rânduri, ferindu-se și de bănuiala că s-ar afla în afara lor. E conservator, e mimetic, maleabil și ductil pentru a rezista. Tache și Lache intră în berărie unde sunt primiți cu
„MOFTANGIUL” CARAGIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_moftangiul_caragiale_ion_ionescu_bucovu_1350062966.html [Corola-blog/BlogPost/359413_a_360742]
-
despre părinți și copii, un cititor a relatat povestea de mai jos. Sunt curioasă dacă o să vi se pară amuzant sau abominabil: Eu am râs. Mi s-a părut că lipsa de educație și-a primit un răspuns chiar hazliu, caragialian. Voi ce ziceți? Cum ați fi procedat dacă vi s-ar fi întâmplat vouă?
De râs sau nu? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18247_a_19572]
-
am putea înființa un centru cultural, pentru că am descoperit sublimul înțeles al cuvîntului ANIMA: ascensiunea, neantul, inima, mintea și ardoarea. Conflictele dintre aborigenii văgăuneni ar putea reduce la ridicol marile încordări de coloratură globală, și asta nu numai prin turnura caragialiană pe care o capătă ampla desfășurare a conflictului, dar și prin rezolvările sui generis ale beligeranților. Ai exclama, ca Dante în Infernul, că Nulla speranza gli conforta mai, dacă ți-aș spune, prietene, povestea săpării unei fîntîni. Istoriile gen vînătorești
CAP 4 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_4.html [Corola-blog/BlogPost/356356_a_357685]
-
România Cultural - O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, adaptarea radiofonică și regia artistică Alexa Visarion, Radio România Cultural - 1h 19min / FNT On Air Duminică, 4 noiembrie 11.00 Teatrul Național București, Sala Mică, foaier - „E greu viața, tomn inspector”. Moment caragialian cu Niculae Urs, cu participarea extraordinară a maestrului Radu Beligan 16.00 Teatrul Odeon, Sala Mare, foaier - Surplus de oameni sau surplus de idei. Pionierii mișcării independente în teatrul românesc post 1989 de Theodor-Cristian Popescu, Editura Eikun, 2012 / Lansare de
Festivalul Național de Teatru, ediţia a XXII-a by http://uzp.org.ro/festivalul-national-de-teatru-editia-a-xxii-a/ [Corola-blog/BlogPost/93069_a_94361]
-
amplu de studiu pentru lucrările de sociolingvistică și pragmatică, chiar dacă în timpul său acestea erau discipline de care nici măcar nu se auzise. În cele ce urmează ne-am propus să prezentăm câteva particularități diafazice ale vorbirii personajelor din următoarele opere literare caragialiene: nuvela „Două loturi”, comedia „O noapte furtunoasă”, schițele „Un pedagog de școală nouă” și „O conferență”. Cuvântul diafazic a fost creat de Coșeriu „după modelul diatopic, diastratic, pentru a desemna unul dintre tipurile fundamentale de diferențiere internă a limbilor istorice
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
interpretării”, U. Eco constată că limitele interpretării sunt „intențiile autorului” și „intențiile textului”. La rândul său Leonard Orr vorbește de „un-interpretability”: arată că neinterpretabilitatea trebuie să se limiteze la semnificația textului, a lexemelor. Din această perspectivă interpretarea celor două personaje caragialiene este una defectuoasă, eronată, bazată pe comprehensiunea deficitară a unor lexeme și pe gândirea în afara sensului textului de bază. Interpretarea comică pierde lucrul textului, direcția adresării și mesajul de profunzime. Persuasiunea și interpretarea eronată sunt două dintre sursele comicului caragialian
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-persuasiune-si-interpretare-la-i-l-caragiale-persuasion-and-interpretation-to-i-l-caragiale-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
caragialiene este una defectuoasă, eronată, bazată pe comprehensiunea deficitară a unor lexeme și pe gândirea în afara sensului textului de bază. Interpretarea comică pierde lucrul textului, direcția adresării și mesajul de profunzime. Persuasiunea și interpretarea eronată sunt două dintre sursele comicului caragialian. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-persuasiune-si-interpretare-la-i-l-caragiale-persuasion-and-interpretation-to-i-l-caragiale-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
Pentru teribil de mulți români, capitalismul de după comunism a însemnat înavuțirea peste noapte. Unii, puțini, au și comis-o, alții au rămas doar cu visele. Și cu încercarea norocului. Cele două lozuri caragialiene devin, pentru trei amărășteni ai zilelor noastre, Dinel, Sile și Pompiliu, un soi de Graal întru cucerirea căruia pornesc în comicruciadă. Aidoma vechilor cavaleri, își abandonează viețile de până atunci și investesc totul într-o expediție la al cărui capăt
Două lozuri și trei luzări iluzări by https://republica.ro/doua-lozuri-si-trei-luzari-iluzari [Corola-blog/BlogPost/339145_a_340474]
-
drama se combină grațios cu umorul negru. Două loturi "Slavă, Domnului, Alexandru Dabija nu se lasă și ne debusolează din nou. Crâncen, provocator, amețitor, istovitor aici, dar magnetizant.(...) Dabija campează direct, masiv, trepidant, în cea mai nouă obsesie a exegezei caragialiene: tema cruzimii isteroide. Și, colateral, a predestinării, demenței furibunde și vieții ca vis diabolic. Totul mixat cu încercănata conștiință (caragialiană, cioraniană și, de fapt, larg românească) a nenorocului. A nimicniciei damnate, într-o bolgie de carnaval defazat, sinistru și grotesc
Petreceți un weekend încântător la TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105811_a_107103]